CONSTITUȚIILE

CONSTITUȚIILE DEMOCRATICE
CONSTITUȚIA DIN 1866
Cauzele adoptării
- înlăturarea lui Alexandru Ioan Cuza şi aducerea prinţului străin Carol I;
- a fost adoptată pentru a asigura stabilitatea politică şi socială şi pentru modernizarea statului, obţinerea
independenţei.
Caracteristici
- A fost elaborată după constituția belgiană, considerată cea mai liberală a vremii, dar adaptată necesităților
românești;
- Numele statului era România;
- Nu făcea referire la suzeranitatea otomană;
- Forma de guvernare era monarhia constituțională (1923);
- Teritoriul statului era inalienabil (1923, 1938, 1965, 1991);
- Sunt precizate o serie de principii de guvernare democratice: separarea puterilor, guvernarea
reprezentativă, suveranitatea națională, drepturile și libertățile civile (1923, 1991) etc.
- Principiul separării puterilor în stat
1. Puterea legislativă
Domnul (din 1878 Ateță Regală, din 1881 Rege) = are iniţiativă legislativă; sancţionează şi promulgă legi;
drept de veto absolut (respingere a unor legi);
Parlamentul (Senat și Adunarea Deputaților) = iniţiază, discută şi votează legile, adoptă bugetul ţării;
controlează activitatea guvernului;
2. Puterea executivă
Domnul = numeşte şi revocă miniştri; poate dizolva Parlamentul etc.
Guvernul = elaborează şi aplică legile; miniştrii contrasemnează actele Domnului;
3. Puterea judecătorească = instanțele de judecată; independență față de puterea politică.

Proprietatea era sacră şi inviolabilă, fiind prevăzute 3 cauze de expropriere pentru utilitatea publică:
Sistemul de vot era cenzitar;
Urmările adoptării:
- face trecerea la sistemul politic liberal, stabilind şi consolidând instituţiile statului, punând bazele
partidelor politice;
- deschide drumul spre independenţa și unitatea deplină;

CONSTITUȚIA DIN 1923

Cauzele adoptării
- realizarea Marii Uniri din 1918 şi adoptarea votului universal pentru bărbaţi şi a reformei agrare;
- rezolvarea problemelor legate de asigurarea drepturilor minorităţilor naţionale şi ale confesiunilor
religioase din noul stat.
Caracteristici
- Regatul României era un stat național unitar și indivizibil (1938);
- prevedea egalitatea în drepturi ,,fără deosebire de origine etnică, limbă şi religie’’;
- proprietatea – era garantată şi prevedea legi speciale pentru exproprierea pe caz de utilitate publică;
statul primea dreptul de proprietate asupra bogăţiilor subsolului, apei, atmosferei, căilor de comunicaţie.
- Sistemul de vot era universal (de la 21 de ani), pentru bărbați;
Urmări:
- a consacrat noile realităţi legate de făurirea României Mari, consolidând statul român unitar;
- a facilitat dezvoltarea unui regim democratic;
CONSTITUȚIA DIN 1991
Cauzele adoptării
- înlăturarea de la putere a lui Ceaușescu și prăbușirea regimului comunist;
- pentru a permite revenirea la democrație, instaurarea statului de drept şi a economiei de piaţă.
Caracteristici
- îmbină principiile democratice tradiţionale cu noul context european; e inspirată din C-ţia franceză din
1958;
- numele statului: Republica România;
- România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil;
- Forma de guvernare era republica;
- Puterea executivă = Preşedintele și Guvernul;
- Puterea legislativă aparţine şi cetăţenilor, dacă proiectul lor strânge >250 000 de semnături din cel
puţin ¼ din judeţele ţării.
- protecţia acordată de stat cetăţenilor români din străinătate, cetăţenilor străini şi apatrizilor de pe
teritoriul României;
- dreptul de a fi ales în Parlamentul European, interzicerea torturii, a muncii forţate şi a pedepsei cu
moartea, protecţia persoanelor cu handicap, a familiei şi copiilor;
Urmări
- a asigurat revenirea la regimul democratic;
- introduce noi principii constituţionale europene;
- deschide posibilitatea integrării țării în structurile euro-atlantice.

CONSTITUȚIILE TOTALITARE
CONSTITUȚIA DIN 1948
Cauzele adoptării
- adoptată în contextul înlăturării Monarhiei, la 30 decembrie 1947 şi a proclamării Republicii Populare
Române;
- trebuia să facă trecerea, să legitimeze regimul comunist totalitar;
Caracteristici
- Numele = Republica Populară Română (1952);
- Stat popular, unitar, independent şi suveran, care a luat fiinţă prin lupta dusă de popor, în frunte cu
clasa muncitoare, împotriva fascismului, reacţiunii şi imperialismului.
- Forma de guvernământ = republică (1952, 1965, 1991);
- Menține unele principii democratice, dar ele sunt adaptate statului totalitar;
Principiul separării puterilor în stat nu este respectat : legislativul are puteri executive, executivul se
implică în justiţie;
1. Puterea legislativă
Marea Adunare Naţională - organul suprem al puterii de stat cu atribuţii legislative şi executive
(formează guvernul şi stabileşte atribuţiile ministerelor);
Prezidiul MAN (Consiliul de Stat din 1961) atribuţii asemănătoare unui şef de stat cu puteri sporite:
emite decrete, interpretează legi, reprezintă ţara în relaţiile internaţionale etc.
2. Puterea executivă = Consiliul de Miniştri - coordonează şi planifică economia naţională, realizează
bugetul şi asigură ordinea publică şi securitatea statului; răspunde în faţa MAN şi a Prezidiului MAN;
3. Puterea judecătorească
era supusă puterii politice, care putea numi şi destitui judecătorii ( e încălcată inamovibilitatea
acestora);
Instanțele de judecată aveau în componență asesori populari, subordonaţi direct puterii politice.
- Drepturile și libertățile civile
 Sunt introduse unele limitări ce puteau da loc unor interpretări abuzive (ex.: asociaţiile cu
caracter antidemocratic erau interzise);
 erau definite ,,în conformitate cu interesele celor ce muncesc şi în vederea întăririi regimului
democraţiei populare’’, urmărindu-se de fapt subordonarea individului de către stat;
 femeia are drepturi egale cu bărbatul;
- proprietatea: când interesul general o cerea, proprietatea privată putea deveni a statului (deschide
drumul spre naţionalizare);
Urmări
- a pregătit transformarea ţării într-un stat totalitar;
- a pregătit trecerea întregii economii sub controlul statului.

CONSTITUȚIA DIN 1952

Cauzele adoptării
- pentru a definitiva trecerea la modelul comunist de tip stalinist, fiind Constituţia construirii socialismului;
- pentru a legitima subordonarea totală faţă de Moscova.
Caracteristici
- prevederile obişnuite despre independenţa şi suveranitatea statului lipseau; se specifica ajutorul acordat de
URSS pentru eliberarea teritoriului românesc de ocupaţia germană şi politica externă de prietenie a RPR cu
URSS.
- A intensificat procesul de stalinizare a societăţii:
 regimul democraţiei populare era proclamat drept baza sistemului politic şi era ,,îndreptată spre
lichidarea exploatării omului de către om si construirea socialismului’’’
 introduce voalat principiul partidului-stat: PMR este forţa politică conducătoare atât a
organizaţiilor celor ce muncesc, cât şi a organelor şi instituţiilor de stat.
- Principiile suveranității naționale și al regimului reprezentativ sunt înlocuite cu puterea poporului -
,,puterea oamenilor muncii de la oraşe şi sate’’;
Urmări
- a construit socialismul în România;
- a autorizat controlul URSS asupra României.

CONSTITUȚIA DIN 1965

Cauzele adoptării
- era adoptată ca urmare a schimbării liderului Gh. Gheorghiu-Dej cu N. Ceauşescu, care afirmă deschis
independenţa ţării faţă de URSS;
- se considera că România făcuse un pas important spre crearea unei societăți egalitare, comuniste.
Caracteristici
- Numele = Republica Socialistă România;
- Stat al oamenilor muncii de la oraşe şi sate, suveran, independent şi unitar.
- Teritoriul = inalienabil şi indivizibil;
- este introdus clar principiul partidului-stat precizându-se că partidul ,,îndeplineşte rolul conducător în
toate domeniile construcţiei socialiste’’;
- Economia României este proclamată economie socialistă = economie bazată pe proprietatea de stat şi
cooperatistă asupra mijloacelor de producţie;
- În 1974 este introdusă funcția de Preşedinte (1991) al RSR, ales de MAN şi care conduce Consiliul de
Stat;
- limitări ale libertăţilor civile = ele nu pot fi folosite în scopuri potrivnice orânduirii socialiste şi intereselor
celor ce muncesc;
- nou: proprietatea privată = ocrotită prin lege şi limitată la casa de locuit, construcţiile anexe, terenul,
animalele de producţie; bogăţiile de orice natură aparţin însă statului;
Urmări
-i se conferă statului român un clar caracter totalitar comunist prin afirmarea rolului conducător al PCR şi
precizarea că economia este bazată pe proprietatea de stat;
-se afirmă independenţa şi suveranitatea, omise în Cţia din ’52.
 CONSTITUȚIA AUTORITARĂ DIN 1938
Cauzele adoptării
- dorința regelui Carol II de a institui un regim personal;
- slăbirea partidelor democratice datorată politicii duse de monarh.
Caracteristici
- teritoriul = inalienabil şi nu poate fi „colonizat cu populaţiuni de seminţie străină”;
- consacra principiul supremaţiei regelui;
- monopartidismul (1948, 1952, 1965) prin crearea Frontului Renaşterii Naţionale şi interzicerea
celorlalte partide politice.
- menţine formal principiul separaţiei puterilor în stat, majoritatea puterilor fiind concentrate în mâna
regelui;
1. Puterea executivă = Regele prin Guvern, numit şi revocat de el însuşi; Guvernul răspundea politic
direct faţă de Rege.
2. Puterea legislativă = Regele prin intermediul Parlamentului bicameral; deputaţii şi senatorii
depuneau jurământ de credinţă Regelui care numea jumătate din membrii Senatului;
3. Puterea judecătorească = Curţii de Justiţie şi Casaţie; se desfiinţează juriile; hotărârile judecătoreşti
se executau în numele regelui.
- încălca anumite drepturi şi libertăţi, considerate periculoase pentru regim: dreptul de întrunire şi
manifestare era controlat de poliţie; dreptul de asociere era anulat.
- justiţia avea posibilitatea de a controla scrisori, telegrame etc. (încălca secretul corespondenţei);
- dreptul de vot = universal (de la 30 de ani) inclusiv pentru femei (1948, 1952, 1965, 1991) şi doar
pentru ştiutorii de carte.
Urmări
- a introdus un regim autoritar;
- A exclus partidele istorice de la viața politică.