Universitatea "Andrei Şaguna" avizat: titular de disciplină:

Facultatea de Ştiinţe Economice lect. univ. dr. Jelescu Fănică

2
1
2
3
4
3
1
2
3
4
4
1
2
3
4

5
1
2
3
4

6
1
2
3
4
7
1
2
3
4
8
1
2
3
4

9
1
2
3
4
10
1
2
3
 4
11
1
2
3
4
12
1
2
3
4
13
1
2
3
4
14
1
2
3
4
15
1
2
3
4
16
1
2
3
4
17
1
2
3
4
18
1
2
3
4
10
1
2
3
4
20
1
2
3
4

21
 1
2
3
4

22
1
2
3
4
23
1
2
3
4
24
1
2
3
4
25
1
2
3
4
26
1
2
3
4
27
1
2
3
4

28
1
2
3
4
29
1
2
3
4
30
1
2
3
4
31
1
 2
3
4
32
1
2
3
4
33
1
2
3
4
34
1
2
3
4
35
1
2
3
4
36
1
2
3
4

37
1
2
3
4
38
1
2
3
4
39
1
2
3
4
40
1
2
3
4
41
1
2
3
 4
42
1
2
3
4
43
1
2
3
4
44
1
2
3
4
45
1

2
3
4
46
1
2
3
4

47
1
2
3
4
48
1
2
3
4
49
1
2
3
4
50
1

2
3
4
51
1
2
52
1
2
53
1
2
54
1
2

55
1
2

56
1
2

57
1
2

58
1
2

59
1
2

60
1
2
61
1
2
62
1
2

63
1
2

64
1
2

65
1
2
66
1
2

67
1
2

68
1
2

69
1
2
70
1
2

71
1
2
72
1
2
73
1
2
74
1
2

75
1
2

76
1
2

77
1
2

78
1
2

79
1
 2

80
1
2
81
1
2

82
1
2

83
1
2

84
1
2

85
1
2

86
1
2

87
1
2

88
1
2
89
1
2

90
1
2

91
1
2
 92
1
2

93
1
2
94
1
2

95
1
2
96
1
2
97
1
2
98
1
2

99
1
2

100
1
2
Universitatea "Andrei Şaguna" avizat: titular de disciplină:
Facultatea de Ştiinţe Economice lect. univ. dr. Jelescu Fănică

ÎNTREBĂRI GRILĂ LA DISCIPLINA: Management general

SEMESTRUL II

În conducerea ştiintifică intuiţia, flerul, bunul simţ, comparativ cu cea neştiintifică:

nu-şi mai au locul;
joacă acelaşi rol;
capată o nouă valoare;
rolul lor scade simţitor.
Controlul execuţiei era principala funcţie a conducerii în etapa:
organizării;
conducerii ştiintifice;
conduerii bazate pe obiective;
teoriei generale a dezvoltării.
Nu găsesc necesară existenţa teoriei ştiintifice a conducerii adepţii şcolii:
clasice;
empirice;
a relaţiilor umane;
sistemice.
“Fii răbdător, calm şi curtenitor” face parte din regulile de comportament pentru manageri, recomandat de
şcoala:
empirică;
clasică;
a relaţiilor umane;
sistemică.
Au înţeles, pentru prima oară, că este necesar să se studieze efectele atitudinii colective şi ale climatului
colectiv asupra rezultatelor în muncă, reprezentanţii şcolii:
clasice;
empirice;
relaţiilor umane;
sistemice.
Întreprinderile sunt verigile de bază ale:
economiei naţionale (A);
economiei mondiale (B);
ambele răspunsuri (a şi b) sunt corecte;
ambele răspunsuri (A şi B) nu sunt corecte.
Organizaţiile create în scopuri economice sunt caracterizate de următoarele elemente:
obiective, resurse, plan;
resurse, plan, baza tehnico-materială;
plan, baza tehnico-materială, management;
obiective, management, piaţă.
Sistemul întreprinderii este caracterizat de următoarele trăsături: este un sistem tehnico-productiv, un
sistem economic, un sistem social şi un sistem financiar. Care din cele enumerate este incorect?
sistemul tehnico-productiv;
sistemul economic;
sistemul social;
sistemul financiar.
Care dintre funcţiile lui Fayol reprezintă, de fapt, funcţia de conducere?
socială;
umană;
ecologică;
administrativă.
Dilema unui manager, în privinta rolului organizaţiei, este:
responsabilitatea economică vs. responsabilitatea socială;
responsabilitatea socială vs. responsabilitatea ecologică;
responsabilitatea ecologică vs. responsabilitatea umană;
responsabilitatea umană vs. responsabilitatea economică.
Mediul extern al întreprinderii este:
complex şi turbulent;
turbulent şi redundant;
redundant şi imprevizibil;
imprevizibil şi complex.
Nivelul educaţiei este o componentă a:
mediului social;
mediului economic;
mediului politic;
mediului tehnologic.
Managerii sunt angajaţii care:
iau decizii;
semnează contractele;
stabilesc salariile colaboratorilor;
numesc şefii compartimentelor operative.
Un manager trebuie sa posede cunostinte identificate prin:
analiza testelor şi a interviurilor;
analiza Regulamentului de Organizare Interioară;
analiza situatiilor cu care se va confrunta;
analiza CV-urilor.
La nivelul întreprinderilor mici, top managementul este reprezentat de:
preşedinte;
directorul executiv;
directorul operaţional;
directorul general.
Schimbarea şi rezistenţa la schimbare sunt factori care influenţează munca:
tuturor managerilor;
doar a managerilor de top;
a managerilor de top şi a celor de mijloc;
nu influenteaza munca managerilor ci pe cea a colaboratorilor lor.
Prin demersul pe care-l presupune, precum şi prin efectele ei, decizia este:
cel mai complicat demers al managerului;
cel mai caracteristic mod de exprimare al managerului;
cea mai frecventă acţiune a managerului;
cea mai tehnică acţiune a managerului.
Din punct de vedere al eficienţei procesului decizional deciziile pot fi de două tipuri:
decizii care solicită fundamentare ştiinţifică şi care nu solicită o astfel de fundamentare;
decizii care solicită fundamentare ştiinţifică şi decizii tactice;
decizii tactice şi decizii strategice;
decizii strategice şi decizii care nu solicită fundamentare ştiinţifică.
Care dintre tipurile de decizii, de mai jos, sunt extrem de numeroase?
strategice;
tactice;
curente;
aleatorii.
Conducerea prin comunicare s-a dezvoltat datorită faptului că s-a constatat ca: “exercitarea în bune
condiţiuni a atributelor ce revin funcţiei de conducător depinde de”:
calitatea managerilor;
calitatea personalului;
calitatea comunicarii;
calitatea ofertei;

Controlul calităţii produselor şi/sau serviciilor oferite clienţilor devine, în zilele noastre, responsabilitatea:
cercurilor de calitate;
departamentelor independente de control al calităţii;
fiecărui angajat al firmei;
nici un răspuns nu este corect.
Domeniul predilect de activitate al managerilor este:
planificarea;
controlul;
organizarea;
viitorul.
Programarea activităţii este un domeniu de utilizare a previziunilor pe:
termen foarte scurt;
termen scurt;
termen mediu;
termen lung.
Pentru a se putea adapta la mediul ambiant structura organizatorică trebuie să fie:
adaptabilă;
mobilă;
suplă şi raţională;
economică.
Care din următoarele nu fac parte din componentele unei structure organizatorice?
funcţie;
ponderea ierarhică;
sarcina de conducere;
nivelul ierarhic.
Succesul unei coordonări adecvate şi eficiente depinde de:
calitatea subordonaţilor;
veridicitatea obiectivelor de plan;
motivarea oamenilor;
o comunicare de calitate.
“Controlul are un înţeles unic, bine definit, indiferent dacă ne referim la un sens comun sau managerial”.
Afirmaţia este corectă?
da;
nu;
da. Este firesc să aibe un unic înţeles;
nu. Controlul are înţelesuri diferite: unul de sens comun şi unul managerial.
Controlul măsoară:
productivitatea muncii;
costurile;
consumurile;
încadrarea în performanţele stabilite.
Sistemele de control al veniturilor şi cheltuielilor sunt necesare pentru că:
trebuie verificate veniturile întreprinderii;
trebuie plătite impozitele şi taxele către stat;
o organizaţie nu poate funcţiona o perioadă mare de timp dacă chetuielile depăşesc veniturile;
trebuie plătite salariile din venituri.
Componentele structurii funcţionale sunt:
compartimentul şi funcţia;
postul, relaţiile de autoritate;
postul, compartimentul, relaţiile;
compartimentul şi relaţiile organizatorice.
Trăsăturile obligatorii ale unui post de muncă sunt:
competenţă profesională, autoritate formală;
autoritate formală şi responsabilitate,
sarcini, competente şi responsabilitate;
competenţă profesională, responsabilitate şi decizie.
Funcţiunile manageriale sunt:
de conducere, dezvoltare, personal, comercială, financiar-contabilă;
de dezvoltare, comercială, financiar-contabilă, de producţie, de execuţie;
de control-evaluare, comercială, financiar-contabilă, de producţie, de personal;
de cercetare-dezvoltare, comercială, financiar-contabilă, de producţie, de personal.
Marketingul, aprovizionarea şi desfacerea fac parte din următoarea funcţiune:
de cercetare-dezvoltare;
comercială;
financiar-contabilă;
de resurse umane.
Henry Fayol precizează că funcţiile conducerii sunt următoarele:
prevederea, organizarea, prognoza, coordonarea şi controlul;
prevederea, organizarea, comercializarea, coordonarea şi controlul;
prevederea, organizarea, comanda, coordonarea şi controlul;
prevederea, organizarea, specializarea, coordonarea şi controlul.
Prevederea cuprinde următoarele activităţi:
efectuarea de strategii economice, elaborarea de planuri, elaborarea de programe;
efectuarea de prognoze, elaborarea de planuri, elaborarea de programe;
efectuarea de prognoze şi elaborarea de planuri;
elaborarea de norme şi standarde moderne de muncă.
În sens economic, o întreprindere, indiferent de dimensiune, formă de proprietate şi organizare, ca agent
economic produce bunuri şi servicii destinate vânzării pe piaţă, scopul fiind:
diversificarea bunurilor şi serviciilor;
obţinerea de profit,
oferirea unor alternative pe piaţa concurenţei;
creşterea valorii nominale a acţiunilor.
Rolul întreprinderii în viaţa unei economii este:
dublu: economic şi social;
atragerea şi combinarea factorilor de producţie;
favorizara şi promovarea personalului;
executarea de bunuri şi servicii.
Procesele de management se împart în:
procese de execuţie, procese de perfecţionare;
procese de formare profesională, procese de execuţie;
procese de conducere, procese de management;
procese de management, procese de execuţie.
În ce se concretizează funcţia de previziune?
posturi;
prognoze;
organizaţie;
regulamente.
Obiectivele postului se realizează prin:
relaţiile organizatorice;
sarcinile circumscrise;
piramida ierarhică;
nivelul ierarhic.
Totalitatea posturilor care au aceleaşi caracteristici formează:
compartimentul;
funcţia;
ponderea ierarhică;
nivelul ierarhic.
În activitatea de management informaţia poate fi definită:
un mesaj cu caracter de noutate;
o cifră oarecare;
un circuit informaţional;
un flux informaţional.
Decizia managerială practicată în unităţile economice reprezintă:
un proces de alegere;
o voinţă impusă;
o normă legislativă;
o dispoziţie.
Care din elementele prezentate mai jos constituie componente majore ale managementului organizaţiei?
subsistemul organizatoric, subsistemul informaţional, decizia şi subsistemul motivaţional;
subsistemul organizatoric, subsistemul informaţional, subsistemul decizional, metodele şi tehnicile de stimulare a
creativităţii;
subsistemul organizatoric, subsistemul metodologic, subsistemul decizional, subsistemul informaţional;
subsistemul informaţional, subsistemul decizionale, subsistemul metodologic, structura organizatorică.
Care din variantele de mai jos exprimă cel mai bine componentele sistemului informaţional?
date-informaţii – circuite informaţionale – documete informaţionale – proceduri informaţionale;
date-informaţii – circuite informaţionale – documete informaţionale – mijloace de tratare a informaţiilor;
date-informaţii – circuite şi fluxuri informaţionale – documente informaţionale – mijloace de tratare a informaţiilor;
date-informaţii – circuite şi fluxuri informaţionale – proceduri informaţionale – mijloace de tratare a informaţiilor.
Care din elementele prezentate în continuare constituie principalele componente procesuale ale
organizaţiei?
funcţii-funcţiuni-activităţi-atribuţii;
funcţiuni-activităţi-atribuţii-obiective;
funcţiuni-activităţi-atribuţii-sarcini;
sarcini-activităţi-funcţiuni-obiective.
Ce elemente definesc un post?
sarcinile, atribuţiile, lucrările;
sarcinile, atribuţiile, reponsabilităţile;
sarcinile, activităţile, competenţele;
sarcinile, competenţele, responsabilităţile.
În organigramă sunt vizualizate:
sarcinile, competenţele şi responsabilităţile posturilor;
posturile şi obiecitvele individuale ce le caracterizează;
practic, toate componentele primare ale structurii organizatorice;
atribuţiile, responsabilităţile şi competenţele compartimentelor funcţionale şi operaţionale.
Cultura organizaţională este:
starea de spirit a personalului, ce tinde să prevaleze într-o anumită perioadă, reflectare a evoluţiilor organizaţiei;
ansamblul valorilor, credinţelor, aspiraţiilor, aşteptărior şi comportamentelor conturate în decursul timpului în fiecare
organizaţie, care predomină şi-i condiţionează funcţionalitatea şi performanţele;
starea de spirit a personalului, valorile, credinţele şi comportamentele personalului;
ansamblul valorilor, credinţelor şi aspiraţiilor, conturate în decursul timpului în fiecare organizaţie.
Previziunile se materializează în: prognoze, planuri şi programe.
Adevărat
Fals
Conducerea ştiintifică, nu se bazează pe metode şi tehnici ştiintifice de culegere şi prelucrare a informatiilor
şi de analiza a realitatilor economice şi sociale.
Adevărat
Fals
Creatori şcolii clasice sunt F.W. Taylor şi H. Fayol.
Adevărat
Fals
C. Barnard, H. Simon sunt reprezentantii şcolii clasice.
Adevărat
Fals
Funcţia de previzionare cuprinde ansamblul proceselor prin care se armonizează deciziile managerului cu
acţiunile subordonaţilor.
Adevărat
Fals
Funcţia de control-evaluare cuprinde ansamblul acţiunilor de evaluare operativă şi postoperativă a
rezultatelor organizaţiei.
Adevărat
Fals
Funcţia de antrenare-motivare reprezintă ansamblul acţiunilor prin care un manager nu influenţează
activităţile colaboratorilor săi în vederea atingerii obiectivelor stabilite, prin satisfacerea nevoilor care îi
motivează.
Adevărat
Fals
Funcţia de coordonare cuprinde ansamblul proceselor prin care se armonizează deciziile managerului cu
acţiunile subordonaţilor.
Adevărat
Fals
Factorii economici reprezintă ansamblul elementelor de natură economică din mediul ambiant cu acţiune
asupra activităţii organizaţiei.
Adevărat
Fals
Mediul economic poate fi considerat sectorul “oamenilor”, căci include actiunile, dorintele, credintele,
convingerile sau interesele acestora.
Adevărat
Fals
Factorii de management exogeni firmei nu au o influenţă considerabilă asupra acesteia.
Adevărat
Fals
Principalii factori demografici sunt următorii: numărul populaţiei, structura populaţiei pe sexe şi vârstă.
Adevărat
Fals
Factorii socio-culturali includ structura socială a populaţiei, ocrotirea sănătăţii, învăţământul, cultura, ştiinţa,
mentalitatea.
Adevărat
Fals
Modelul S.E.P.T. (social, economic, politic şi tehnologic) al mediului extern este o reprezentare a tuturor
sectoarelor care au importanta pentru organizaţie.
Adevărat
Fals
Caracterul dinamic al managementului se manifestă ca urmare a influenţelor factorilor interni şi externi ai
unităţii economice.
Adevărat
Fals
Funcţiunea defineşte ansamblul atribuţiilor omogene ce se îndeplinesc de un personal care posedă
cunoştinţe dintr-un domeniu mai restrâns, cu scopul îndeplinirii obiectivelor derivate de gradul II.
Adevărat
Fals
Sistemul decizional cuprinde ansamblul deciziilor adoptate şi aplicate de către manageri în cadrul unei
organizaţii.
Adevărat
Fals
Deciziile adoptate şi aplicate în cadrul unei firme pot fi grupate în trei categorii: operaţionale, tactice,
strategice.
Adevărat
Fals
Ponderea ierarhică reprezintă ansamblul persoanelor şi compartimentelor aflate sub autoritatea indirectă a
unui manager.
Adevărat
Fals
Compartimentul este elementul primar al structurii organizatorice.
Adevărat
Fals
Sarcina reprezintă un proces de muncă simplu ce revine spre executare unui salariat şi participă la
realizarea obiectivelor individuale.
Adevărat
Fals
Consecvenţa nu este una din trăsăturile definitorii ale procesului de management.
Adevărat
Fals
Relaţiile de management reprezintă o componentă definitorie a conceptului ştiinţei managementului.
Adevărat
Fals
Abordarea funcţională a întreprinderii a fost realizată pentru prima dată de F. W. Taylor.
Adevărat
Fals
O. Nicolescu şi I. Verboncu definesc strategia drept „ansamblul obiectivelor majore ale organizaţiei pe
termen lung, principalele modalităţi de realizare, împreună cu resursele alocate, în vederea obţinerii
avantajului competitive potrivit misiunii organizaţiei”.
Adevărat
Fals
Managementul strategic reprezită, în viziunea lui Koening Gerard, ştiinţa şi arta de a mobiliza, combina şi
angaja resursele în scopuri de eficienţă, eficacitate şi de reducere a incertitudinii.
Adevărat
Fals

Dimensiunea organizaţională este constituită din ansamblul persoanelor şi compartimentelor întreprinderii.

Adevărat
Fals
Prospectarea permite imaginarea pe termen lung a diferitelor ansambluri de ipoteze, diverselor axe de
evoluţie posibile sau probabile care vor fi tot atâtea scenarii ale viitorului.
Adevărat
Fals
Planificarea bazată pe previziune utilizează analiza mediului pentru a realiza o alocare statică a resurselor cu
un orizont de câţiva ani. Previzionarea este direcţionată pentru fundamentarea mai eficientă a unui plan de
creştere.
Adevărat
Fals
Planificarea financiară de bază nu se bazează pe utilizarea bugetelor, realizate anual şi cu focalizare
funcţională, cu scopul asigurării unui control operaţional.
Adevărat
Fals
Managementul strategic reprezintă o îmbogăţire a conceptului de planificare strategică.
Adevărat
Fals
Managementul strategic reprezintă o încercare de destorsionare între mediul extern al întreprinderii
(economic, competitiv, politic, tehnologic etc) şi mediul intern al acesteia (structură, resurse, climat şi
cultură, sisteme de putere şi stil de management ş.a.) printr-o monitorizare continuă a evenimentelor şi
tendinţelor interne şi externe.
Adevărat
Fals
Conceptul de simbol este utilizat pentru a caracteriza anumite fenomene operaţionale şi manifestările lor la
diferite niveluri.
Adevărat
Fals
Miturile sunt povestiri ale membrilor organizaţiei spuse între ei, către străini, noilor veniţi şi aşa mai departe,
care întipăreşte prezentul în istoricul organizaţiei şi subliniază evenimente importante şi personalităţi,
precum şi rebelii care „deviază de la normă”.
Adevărat
Fals
Ceremonia reprezintă o manifestare colectivă, de o manieră formal şi solemnă, ce exprimă adesea o
conştientizare a tradiţiei şi istoriei firmei.
Adevărat
Fals
Ritualurile reprezintă un set de acţiuni planificate, ce nu au un conţinut emoţional, şi nu combină diferite
modalităţi de expresie a culturii organizaţionale.
Adevărat
Fals
Leadership-ul reprezintă capacitatea unei persoane de a stabili anumite obiective şi de a-i determina pe
ceilalţi să-l urmeze în realizarea acestora pe baza unei puternice implicări afective şi operaţionale.
Adevărat
Fals
Leadership-ul nu implică o acţiune colectivă în aşa fel încât să aducă schimbări semnificative, sporind
competenţa şi motivaţia tuturor celor implicaţi, adică acţiunea în care mai mult de un individ influenţează
procesul.
Adevărat
Fals
Leadership-ul constituie o componentă importantă a management-ului resurselor umane.
Adevărat
Fals
Leadership-ul reprezintă capacitatea unei persoane de a stabili anumite obiective şi de a-i determina pe
ceilalţi să-l urmeze în realizarea acestora pe baza unei slabe implicări afective şi operaţionale.
Adevărat
Fals
Prin capacitate profesională înţelegem, îndeosebi, totalitatea cunoştintelor raportate la exigenţele realizării
unei munci specificate, date, atunci aceasta caracteristică este relativă; respectiv, acelaşi angajat, în funcţie
de particularităţile şi exigenţele postului ocupat, poate să fie sau nu capabil, să corespundă, sau nu,
sarcinilor ce-i revin.
Adevărat
Fals
Stilul de management poate fi definit prin totalitatea particularităţilor caracteristice activităţii managerului, a
modalităţilor specifice de a gândi, de a se comporta şi acţiona, felul în care acesta intervine în activitatea
subordonaţilor, capacitatea lui de a se adapta la diferitele situaţii, utilizând metode şi tehnici potrivite.
Adevărat
Fals
Liderul trebuie să îşi cunoască punctele forte şi slăbiciunile, pentru a putea să îşi construiască cea mai bună
echipă care să îl ajute.
Adevărat
Fals
Managementul poate fi considerat o artă.
Adevărat
Fals
P.W. Shay apreciază că s-au înregistrat, până în prezent, patru etape în dezvoltarea gândirii despre
conducere.
Adevărat
Fals
Managementul nu este o ştiintă.
Adevărat
Fals
Etapa a IV-a – în viziunea lui P.W. Shay este cea a apariţiei teoriei generale a dezvoltării.
Adevărat
Fals
Managementul poate fi privit ca un proces.
Adevărat
Fals
Etapa I – a conducerii ştiinţifice – s-a desfăşurat în SUA sub numele de mişcarea pentru conducerea
ştiinţifică, concepută ca o filozofie a utilizării inteligente a efortului uman.
Adevărat
Fals
Odată cu lansarea în 1911 a cărţii lui F.W. Taylor: Principiile conducerii ştiinţifice, a dus la apariţia şcolii
clasice de conducere.
Adevărat
Fals