A.

Situația activatoare
Trebuia să avem ședință la locul de muncă luni dimineața la ora 8, iar colega mea, care se ocupă
cu programarea ședințelor și buna lor desfășurare a modificat și a stabilit ședința la ora 12, iar
astfel, eu nu voi mai putea ajunge la manichiură la ora programată cu 2 săptămâni înainte.
B1- cogniții disfuncționale
Colega mea schimbă ora stabilită anterior pentru ședință, fără a-mi cere părerea (descriere). Se
poate spune că nu mă respectă, atâta timp cât părerea mea nici nu contează pentru ea, nici măcar
nu a ținut cont de faptul că în afara locului de muncă suntem cele mai bune prietene. Asta e o
lipsă totală de bun simț și de respect (inferență). Cum se poate una ca asta? Ea, și până la urmă
toți colegii, trebuie să mă respecte mereu. (gândire de tip absolutist). Eu nu sunt îndreptățită să
particip la luarea deciziilor colective? Mi se pare că indiferent dacă ea e responsabilă cu
programarea ședințelor și tot ce ține de asta, trebuie să ne întrebe pe fiecare dacă e convenabilă
ora, data etc. pentru absolut toată lumea. Deci nu îmi vine să cred că am fost sfidată în halul
acesta. Nu pot suporta faptul că nu primesc respect și, cu atât mai mult, din partea celei mai bune
prietene (toleranță scăzută la frustrare).
C-Consecințe
La nivel emoțional simt o furie imensă, nu mai pot să vorbesc cu colega mea, de fiecare dată
când interacționez cu ea ridic tonul, strig și îi reproșez de ce a făcut acest lucru (reacții
comportamentale), iar la nivel fiziologic, atunci când mă enervez simt cum încep să tremur, îmi
arde fața și îmi simt inima bătând în tâmple.
D-Disputare
Pe ce mă bazez atunci când spun că această persoană trebuie să se comporte așa cum vreau eu?
Care sunt dovezile că eu chiar nu pot suporta acest lucru ce mi se întâmplă? Ar însemna ca ori
eu, ori situația să încetăm din existență, ori asta nu se întâmplă, eu trăiesc, iar situația e aceeași.
Dovezile sunt insuficiente sau chiar inexistente cu privire la gândurile mele. (disputare empirică).
În plus, oare este logic ca această colegă a mea, și nu numai ea, să se comporte așa cum vreau eu,
chiar dacă, probabil, eu la rândul meu, nu mă comport mereu cum și-ar dori ea? Probabil și pe ea
o deranjează modul în care îi vorbesc, că nu am răbdare să o ascult și așa mai departe. (disputare
logică) Mai apoi, gândurile mele au vreun avantaj, sunt folositoare? Mă ajută să mă gândesc la
cât de insuportabilă este această situație? (disputare pragmatică).
B2- cogniții alternative funcționale
Analizând mai bine situația și gândurile mele, am ajuns la concluzia că într-adevăr îmi doresc să
fiu respectată de către cei din jurul meu (stil preferențial), încerc la rândul meu sa-i respect pe ei,
însă dacă nu se întâmplă așa, asta nu înseamnă că dacă unii nu mă respectă sau nu sunt de acord
cu mine nu pot tolera acest lucru, chiar dacă nu îmi place (toleranță crescută la frustrare). Pe
lângă asta, știu că dacă cineva nu mă respectă, acest lucru nu spune nimic despre propria mea
persoană, nu înseamnă că sunt o persoană ce nu merită respectul.
E- noul efect
La nivel emoțional, furia s-a transformat într-o nemulțumire, reacțiile comportamentale
dezadaptative menționate anterior au dispărut, încerc să rămân calmă atunci când interacționez
cu colega mea, să nu mai strig, să o ascult chiar dacă nu sunt de acord cu tot ce spune și în plus,
încerc să îmi ocup timpul cu activități care îmi generează o stare de binela nivel emoțional. În
concluzie, dacă nu mă mai enervez, reacțiile fiziologice exagerate care erau prezente înainte, nu
le mai trăiesc.