EXAMEN ARHITECTURI

PLAN DE LECŢIE

Clasa : a V-a
Subiectul lecţiei /tema: Interjecţia. Tipuri de interjecţii. Rolul interjecţiei în comunicare
Obiective operaţionale:
-să identifice în comunicare noua parte de vorbire(interjecţia)
-să explice valoarea ei în enunţuri
-să elaboreze propoziţii ştiind semnificaţiile interjecţiilor

Reactualizarea cunoştinţelor anterioare

Elevii primesc următoarele texte (care vor fi rezolvate succesiv),cerându-li-se să identifice părţile de vorbire
învăţate şi să precizeze pentru fiecare valoarea morfologică :
1. Băiatul l-a întrebat:
-Ei,tu cine eşti?
-Păi, m-ai cunoscut în vara trecută,la Braşov.
Elevii vor descoperi:
-substantive: Băiatul,vara,Braşov
-adjective:trecută
-pronume: l-,tu, cine,m-
-verbe :a întrebat, eşti,ai cunoscut
-prepoziţii:în,la
Au rămas două cuvinte care nu intrau în categoria părţilor de vorbire învăţate:ei,păi.Li se cere elevilor să
stabilească dacă îşi schimbă forma în cursul vorbirii.În felul acesta se va ajunge la concluzia că reprezintă
o altă parte de vorbire decât cele învăţate şi că este o parte de vorbire neflexibilă.Se reia discuţia
prezenţei lor în text,cerându-se elevilor să determine ce se transmite prin intermediul lor(stări
sufleteşti:ei/mirarea,surpriza;păi/ezitarea,încurcătura).

2.În curtea cu păsări era forfotă:cocoşii strigau cucurigu;raţele mac-mac-mac,după care bâldâbâc în iaz.
Elevii vor descoperi :
-substantive:curtea,păsări,forfotă,cocoşii,raţele,iaz
-pronume:care
-verbe:era,strigau
-prepoziţii:în,de,după,în
Se discută cuvintele cucurigu,mac-mac-mac,bâldâbâc.Li se cere elevilor să stabilească dacă îşi schimbă forma
(parte de vorbire neflexibilă) şi ce comunică(reproduc):
-sunete emise de animale
-sunete şi zgomote din natură
Se detaşează observaţiile dobândite de elevi în legătură cu aceste cuvinte:
-sunt cuvinte neflexibile
-prin ele se comunică stări sufleteşti
-reproduc sunete emise de animale sau zgomote din natură
Pe baza acestor constatări se formulează definiţia.Prin analiza exemplelor şi a definiţiei se stabilesc tipurile de
interjecţii(propriu-zise,imitative).
Se dau elevilor să rezolve următoarele exerciţii:
1.Să se treacă în două coloane interjecţiile din listă: în coloana din stânga interjecţiile propriu-zise,în coloana din
dreapta cuvintele imitative:hei! Lipa,lipa! Valeu! gogâlţ,uf!st! ,mor,mor! ,oh!, trosc!, pleosc!
balang!,băzzzz!,cioc!,ehei!
2.Să se identifice interjecţiile propriu-zise din textele următoare şi să precizeze ce exprimă(exemplele sunt luate
din Ion Creangă):
a.Valeu,cumătră,talpele mele!
b.Mă!...că rău mi-a mers astăzi!
c.Zău,nu şuguieşti,măi Buzilă?
Se va opta pentru variantele înscrise aici:durerea,supărarea,îndoiala,mirarea.
3.Elaboraţi propoziţii în care să fie folosite interjecţii pentru
-a exprima necesitatea de a face tăcere(st!)
-a atrage atenţia cuiva(ps!,pst!)
-a face atent pe cineva (hei!,măi!)
-a exprima mulţumirea(a,ei,deh)
Temă pentru acasă
Să se alcătuiască propoziţii cu substantivele provenite din interjecţii: guiţ/ guiţat, miau/ mieunat, cotcodac/
cotcodăcit, ham-ham/ hămăit.
 PLAN DE LECŢIE REFĂCUT

Clasa : a V-a
Subiectul lecţiei /tema: Interjecţia. Tipuri de interjecţii. Rolul interjecţiei în comunicare
Obiective operaţionale:
-să identifice în comunicare noua parte de vorbire(interjecţia)
-să explice valoarea ei în enunţuri
-să elaboreze propoziţii ştiind semnificaţiile interjecţiilor
Reactualizarea cunoştinţelor anterioare (jocul de cărţi)
1. Elevii primesc un set de cărţi de joc ce conţin trei elemente de identificare fiecare: în partea de sus-
flexibil/neflexibil ,la mijloc-un desen sugestiv, în partea de jos-partea de vorbire.Elevii se pot orienta după unul
dintre cele trei elemente.Interjecţia va fi pe post de joker deoarece elevii nu o recunosc.Câştigă cel care scapă de
toate cărţile din mână.
Prin acest joc s-a urmărit stimularea curiozităţii elevilor în ce priveşte această parte de vorbire necunoscută.
2.Interjecţiile descoperite pe cărţile de joc vor fi scrise pe tablă ,discutate iar concluziile vor fi notate în
caiete(definiţie,clasificare).
3.Se dau elevilor să rezolve următoarele exerciţii:
I.Să se treacă în două coloane interjecţiile din listă: în coloana din stânga interjecţiile propriu-zise,în coloana din
dreapta cuvintele imitative:hei! Lipa,lipa! Valeu! gogâlţ,uf!st! ,mor,mor! ,oh!, trosc!, pleosc!
balang!,băzzzz!,cioc!,ehei!
II.Să se identifice interjecţiile propriu-zise din textele următoare şi să precizeze ce exprimă(exemplele sunt luate
din Ion Creangă):
a.Valeu,cumătră,talpele mele!
b.Mă!...că rău mi-a mers astăzi!
c.Zău,nu şuguieşti,măi Buzilă?
Se va opta pentru variantele înscrise aici:durerea,supărarea,îndoiala,mirarea.
III.Elaboraţi propoziţii în care să fie folosite interjecţii pentru
-a exprima necesitatea de a face tăcere(st!)
-a atrage atenţia cuiva(ps!,pst!)
-a face atent pe cineva (hei!,măi!)
-a exprima mulţumirea(a,ei,deh)
Temă pentru acasă
Să se alcătuiască propoziţii cu substantivele provenite din interjecţii: guiţ/ guiţat, miau/ mieunat, cotcodac/
cotcodăcit, ham-ham/ hămăit.

1.Pentru acest subiect predat cred că s-ar potrivi Arhitectura directivă,deoarece învăţarea se produce
prin construirea graduală a abilităţilor sau deprinderilor începând de la cele de bază şi progresând către
nivele mai avansate într-o manieră ierarhică.Elevii ajung la descoperirea noii învăţări pas cu pas ,ghidaţi
de întrebările profesorului.În acelaşi timp ei sunt solicitaţi să-şi pună pună întrebări,să verifice
răspunsuri pentru a putea merge mai departe.

Această arhitectură solicită gândirea elevului şi punerea în practică a noţiunilor însuşite anterior.

2.Am ales ca metodă alternativă jocul de cărţi, gândindu-mă că ar fi pe placul elevilor o strategie nouă
pentru un subiect nou. De aceea l-am folosit în primul moment al lecţiei ,ca reactualizare a cunoştinţelor
referitoare la părţile de vorbire învăţate anterior.Un alt argument pentru opţiunea mea ar fi şi faptul că
pe aceste cărţi de joc le pot folosi şi pentru alte părţi de vorbire la lecţiile de recapitulare finală.

Timpul alocat celui de-al doilea plan este de două ore.