398. Sanguinaria.

– 4 min

 Este principalul reprezentant al grupei

 Extractul de sanguinaria se obtine din radacina plantei Sanguinaria Cadensis, care
contine benzofenantidina
 Este un agent cationic de suprafata, solubil in apa, care prezinta capacitatea de legare la
lipoproteinele membranei microbiene, generand efect bactericid
 Acesta inhiba metabolismul glucidic, mecanism prin care pH-ul bucal se mentine in
limite fiziologice
 Sanguinaria reduce aderenta microbiana si depunerile de placa si, implicit, inflamatia
gingivala
 Prezinta o actiune antiplaca speciala, actionand mai ales asupra celei subgingivale, ce
poate fi comparabila ca efect cu cea a clorhexidinei asupra celei supragingivale
 Reduce depunerile de placa cu 20-60% la scurt timp de la aplicarea ei. Actiunea
antiplaca si antimicrobiana se produce la o concentratie a substantei active - 16
micrograme/ml
 Este activa si in reducerea halenei fetide prin anihilarea formarii sulfurilor volatile

399. Chiar dacă sanguinaria dovedește efecte benefice antiplacă totuși studii recente îi
reduce utilizarea. Care este motivul pentrru care sanguinaria este înlocuită ca substanță activă
ddin componența apelor de gură? – 2 min

Probabilitatea producerii leziunilor precanceroase prin folosirea apelor de gura cu sanguinaria

chiar si dupa 10 ani de la stoparea folosirii ei.

400. Care dintre substanţele antiseptice cu efect antiplacă prezintă cel mai accentuat efect
anti-halitoză şi prezintă cam acelaş efect antiplacă subgingivală ca şi clorhexidina, ca efect
antiplacă supragingivală? – 1 min

Sanguinaria

401. Lemnul dulce – Sewak – Meswak - pe lângă efectul mecanic de curăţare mai acţioneză
antiplacă şi prin substanţele chimice conţinute. Care sunt acestea? – 2 min

 Acizilor grasi
 Compusilor fenolici
 Fitosterolilor
 Flavonelor continute

402. Pasta de dinţi Parodontax classic conţine, pe lângă bicarbonatul de sodiu fin granulat,
6 extracte naturale. Care sunt acestea? – 2 min

 echinacea (imunostimulator)
 rathania (astringent)
  musetelul (antiinflamator, antibacterian)
 salvia (antibacterian, antiinflamator, analgezic)
 smirna (antihemoragic, tonifiant)
 menta (antibacterian, ofera prospetime respiratiei)

403. Care este pH-ul pastei de dinţi Parodontax classic şi în funcţie de el care este una din
indicaţii? – 2 min

Este folosita in tratamentul gingivitelor si bolilor parodontale.

pH-ul este alcalin de 8,4 (ofera o buna capacitate tampon)

404. Care dintre compuşii cuaternari de amoniu este folosit în paste de dinţi ca agent de
neutralizare a toxinelor? – 2 min

Clorura de cetylpiridinium (CPC - agent de neutralizarea a toxinelor la concentratii de 0,05-

0,07%)

405. Compuşii cuaternari de amoniu. – 4 min

 Sunt agenti cationici de suprafata puternic atrasi de suprafetele dentare si componentele

chimice ale placii. In plus, produc reducerea tensiunii superficiale a coroanei dentare.
 Acestia actioneaza antimicrobian prin distrugerea membranei celulare si alterari la nivelul
citoplasmei.
 Desi prezinta o atractie puternica initiala la tesuturile orale, ei nu prezinta aceeasi eficienta
antiplaca ca si clorhexidina, efectul antiplaca mentinandu-se timp redus, substantivitate
redusa.
 Din aceasta grupa fac parte:
- Clorura de cetylpiridinium
- Clorura de benzalkonium
- Hexetidina
 Ele intra in compozitia unor ape de gura la concentratii de 0,05% cu care pacientul clateste
de 2-4 ori pe zi

406. Care sunt principalii reprezentanţi ai compuşilor cuaternari de amoniu şi la ce

concentraţii prezintă efect antiplacă? – 2 min

 Clorura de cetylpiridinium 0,05-0,07%

 Clorura de benzalkonium
 Hexetidina 0,1%

407. În prezenţa cărei substanţe este potenţat efectul antiplacă a hexetidinei 0,1% şi care-i
sunt principalele efecte secundare? – 2 min

In prezenta sarurilor de zinc.

Efectele secundare sunt colorarile dentare si erozinile mucozale, ultimele fiind mult mai evidente
cand concentratia solutiei creste peste 0,14%.
 408. În produsul HEXORAL hexetidina prezintă un spectru antimicrobian larg. În ce
proporție distruge bacteriile și în ce proporție virusurile orale? – 2 min

 97,5% din bacterii

 99% din virusurile din cavitatea orala.

409. Care sunt cei mai folosiţi agenţi de oxidare în apele de gură, inclusiv concentraţia lor?
– 2 min

 Peroxid de hidrogen 1,5%

 Peroxidul de carbamida 10%

410. Apele de gură cu agenţi oxidanţi, comercializate, conţin obişnuit, peroxid de

carbamidă 10% şi peroxid de hidrogen 1,5%. Cum sunt ele indicate şi în ce scopuri? – 2 min

 Sunt recomandate in administrari de scurta durata, in caz de pericoronarita si

gingivostomatite ulcero-necrotice.
 Agentii de oxidare elibereaza oxigen atomic, prin care tesuturile necrozate se curata si
care altereaza celula microbiana prin cresterea permeabilitatii membranei.

411. În aplicaţii de lungă durată peroxidul de hidrogen 3% poate genera o serie de efecte
secundare severe. Care sunt acestea? – 2 min

 De la hiperkeratoza la ulceratiiorale
 De la hiperplaziisilimbaneagraparoasa
 Pana la efectecancerigene

412. Care sunt principalele efecte pentru care apa oxigenată este folosită în aplicații topice
în stomatologie? – 2 min

 Actiune hemostatica
 Actiune de indepartare a detritusurilor celulare

413. Apa oxigenată folosită în irigări subgingivale prezintă efect de scură durată asupra
germenilor anaerobi. Ea este însă inactivată de prezența anumitor substanțe. Despre ce substanțe
este vorba? – 1 min

Substantele organice prezente

414. Dintre agenţii de oxidare care este acela care are efect cauterizant şi se indică la
tratarea gingivitei hiperplazice gravidice? – 1 min

Solutia de peroxid de hidrogen 30% - perhidrol

 415. Soluţiile hipertone sau izotone cu clorură de sodiu se utilizează datorită efectelor
benefice produse. Care sunt acestea? – 2 min

 Diferenta de presiuneosmoticacreatadeterminaatragereaapei din interiorulcelulelor,

mecanismprin care se reduce edemulinflamatorsaucel post-traumatic
 Stimuleazacirculatiasanguinasisecretiasalivara
 Realizeazacuratireatesuturilor

416. Folosite timp îndelungat soluţiile ce conţin clorură de sodiu pot genera efecte
secundare nedorite. Care sunt acestea? – 2 min
 Ulceratii
 Retractiigingivale
 Candidoze
 Hipertrofiapapilelorlinguale

417. Ca antiseptic povidon iodine se folosește în principal ca dezinfectant al tegumentelor

(produsul Betadine). Din acest punct de vedere, care sunt principalele efecte benefice? – 2 min

 Nu produce infectii oportuniste

 Efectul antiseptic este similar cu cel produs de clorhexidina

418. Care este substantivitatea substanței antiseptice povidon iodine 1% și ce efect secundar
nedorit poate produce folosire apelor de gură cu povidon iodine şi care este recomandarea ei
principală? – 2 min

 Substantivitatea este de numai 60 de minute

 Efect secundar: produce afectarea functionarii tiroidei
 Recomandarea prinicpala este in trattarea gingivitelor acute ulcerate

419. Termenul de autoîngrijire orală înlocuieşte alţi doi termeni. Care sunt aceştia? – 1 min

 Controlul plăcii dentare

 Fizio-terapie orală

420. Cum definiţi termenul de autoîngrijire orală? – 2 min

Autoîngrijirea orală reprezintă totalitatea procedurilor aplicate de pacientul corect instruit şi

motivat, prin care acesta obţine prevenirea şi/sau stoparea bolilor parodontale sau a cariei
dentare, proces realizat, în principal, prin reducerea acumulărilor de placă.

421. Care sunt efectele secundare produse prin administrarea de antibiotice în scop
antiplacă şi care au determinat contraindicarea lor parţială din acest punct de vedere? – 2 min

Modificarea nişei ecologice produce:

 rezistenţa microbiana
  infecţii oportuniste
 alergii (cel mai grav)

422. Care sunt preparatele cu antibiotice încă utilizate în tratamentul local al

parodontopatiilor marginale? – 2 min

 Fibrele impregnate cu tetraciclina sau cu clorhexidina

 Pastele cu tetraciclina-metronidazol sau cu minocyclina
 Preparatele nano cu triclosan, tetraciclina

423. În stomatologie, tratamentul cu antibiotice administrate sistemic se recomandă

obligatoriu în câteva situaţii clinice. Care sunt acestea? – 3 min

 Pericoronarite
 Abcese apicale
 Forma refractara a parodontopatiei marginale a adultului
 Parodontopatia juvenila localizata
 Cand exista simptomatologie generala (febra), ca in cazul: abcesului parodontal sau al
gingivo-stomatitei ulcero-necrotice

424. Care sunt limitele utilizării sistemice, în medicină dentară, a antibioticelor? – 3 min

 efectele secundare generate de anumite antibiotice (alergii)

 posibilitatea inducerii rezistenţei faţă de antibioticul în cauză
 medicamentul acţionează şi în zone care nu necesită intervenţie, în timp ce
concentraţia lui ajunge diluată la locul de acţiune
 poate genera suprainfectare (infecţii oportuniste), cum ar fi candidoza
 acuzele parodontale atenuate de antibiotic limitează voinţa pacientului de a
urma strict tratamentul antibiotic un anumit număr de zile

425. Ce trebuie să avem în vedere atunci când realizăm un plan de tratament preventiv
individualizat? – 2 min

 selecţionarea celor mai eficiente dispozitive şi substante

 la un minim posibil, prin care simplificăm explicaţiile şi motivăm pacientul

426. Care sunt modalităţile locale de administrare a substanţelor chimice antiplacă? – 2 min

 paste de dinţi (dentifrice) şi periaj

 clătiri cu ape de gură
 folosirea gumelor de mestecat
 irigări orale
 terapie parodontală nechirurgicală - aplicarea locală, direct în punga
parodontală, a unor substanţe active cu eliberare lentă şi irigarea subgingivală
 427. În ce scopuri sunt indicate şi folosite pastele de dinţi? – 2 min

 Cosmetic:
- Indepartarea pigmentilor alimentari, a celor din variati agenti chimici si din
cauza fumatului
- Reducerea halitozei
 Preventiv/Terapeutic:
- Sanogen (prevenirea CD si BP)
- Reducerea sensibilitatii dentinare
- Albirea structurilor dentare

428. Cum definiţi termenul de dentifrice şi actualmente cu care produse de control al plăcii
poate fi identificat? – 3 min

Dentifricelereprezintatotalitateaproduselordestinatecuratiriiorale care se aplica cu

ajutorulperiutelor de dintisauaaltormijloacemecanice, pentru a aindeparta:
 placabacteriana
 coloratiileexogene
 materia alba
 resturilealimentare de la niveluldintilor, limbiisigingiei
Dentifricelecuprind:
 geluri
 pudre
 paste de dinti

429. Care sunt beneficiile preventiv/terapeutice a pastelor de dinţi şi care sunt principalii
agenţi terapeutici care realizează fiecare dintre aceste deziderate? – 4 min

 de prevenire şi de remineralizare a leziunilor carioase necavitare. În acest sens se

utilizează agenţi terapeutici pe bază de: fluor şi xilitol (utilizat în unele paste de dinţi ca
umectant sau aromatizant dovedeste efecte anticarie)
 de reducere a cantităţii de biofilm dentar format (antiplaca) Cei mai importanţi agenţi
sunt: clorhexidina, triclosanul, citratul de zinc şi fluorura de staniu
 de reducere a inflamaţiei gingivale. Triclosanul a fost primul agent chimic care a dovedit
efect antiinflamator. Triclosanul combinat cu copolimerul PVM/MA, adică
polivinilmetoxietilena şi acid maleic, prezintă o substantivitate crescută la 12 ore
 de reducere a hipersensibilităţii dentinare. Cea mai activă substanţă desensibilizantă este
nitratul de potasiu 5%
 de reducere a cantităţii de tartru supragingival format. Dentifricele care arată capacitatea
de a inhiba formarea T.D. contin sărurile pirofosfatului, clorura de zinc şi citratul de
zinc, hexametafosfatul de sodiu şi triclosanul cu copolimer
 430. Care sunt componentele pastelor de dinţi care generează efecte cosmetice şi
împrospătarea respiraţiei orale? – 3 min

Pentru reducerea halitozei, cu efecte benefice, se utilizează:

 dioxidul de clor
 uleiurile esenţiale
 clorura de zinc
 clorhexidina
Triclosanul cu copolimer controlează microorganismele asociate cu producerea componentelor
sulfurice volatile, iar fluorura de staniu combinată cu hexametafosfatul de sodiu reduce producţia
de componente sulfurice volatile.

431. Care au fost/sunt problemele puse la fabricarea pastelor de dinți, legat de multiplele
substanțe aflate împreună? – 2 min

Marea problema a fabricarii pastelor de dinti este aceea de a pune impreuna substante diferite,
care trebuie:
 Sa fie compatibile intre ele
 Fara a se neutraliza in timp
 Fara a genera produse noi, eventual toxice

432. În ce scopuri sunt introduse substanțele spumante în compoziția pastelor de dinți? – 2

min

 Reducerea tensiunii superficiale (permite penetrarea si indepartarea depozitelor moi, cat

si a coloratiilor exogene)
 Se obtine emulsionarea depozitelr dentare moi
 Contribuie la actiunea de spumare

433. Care componentă a pastelor de dinţi din categoria detergenţilor (agenţilor de spumare)
începe să nu mai fie folosită şi de ce? – 2 min

Lauril sulfatul de sodiu

Pastele de dinţi care il conţin nu se indică pacienţilor cu afecţiuni ale mucoasei orale, deoarece
poate favoriza producerea ulceraţiilor orale, a aftelor şi reduce efectul clorhexidinei.

434. Ca detergent, componentă a pastelor de dinţi, care este înlocuitorul obişnuit al lauril
sulfatului de sodiu? – 1 min

N-lauril sarcozinatul de sodiu

435. Legat de calitățile cerute abrazivilor din pastele de dinți, pentru a fi numiți ideali,
care sunt cerințele pe care ei trebuie să le îndplinească? – 2 min

 Sa realizeze suprafete perfect netede fara a genra pierderi de substanta

 Sa fie compatibile cu restul ingredientelor ultilizate la fabricarea pastelor de dinti
 436. Pentru efecte negative minime se recomandă ca agenţii de curăţare şi lustruire să fie
particule sferice, moi. Ce dimensiuni trebuie să prezinte aceste particule pentru a realiza curăţirea
şi lustruirea la efecte negative minime? – 2 min

Particule sferice moi de:

 20µ, realizand curatirea
 1µ (particule de calciu, staniu, magneziu sau zirconiu), realizand lustruirea

437. Normal, o pastă de dinți nu trebuie să producă abraziune la nivelul smalțului dentar
însă o poate produce la nivelul dentinei dezgolite și a cementului radicular. Comparativ cu
smalțul de câte ori este mai mare pierderea de substanță la nivelul cementului, dar la nivelul
dentinei dezgolite? – 2 min

 De 35 de ori mai mare la nivelul cementului radicular expus

 De 25 de ori mai mare la nivelul dentinei dezgolite

438. Din punct de vedere al abrazivităţii, pasta de dinţi recomandată pacientului fără
hipersensibilitate trebuie să prezinte un coeficientului RDA (relative dentin abrasivity) cuprins
între ce valori? – 1 min

Intre 40 si 70

439. Legat de RDA (relative dentin abrasivity), specialiștii afirmă că peste un anumit grad
de abrazivitate o pastă de dinți trebuie evitată. Cât este acest grad RDA? –1min

Mai mare de 80

440. Pentru ca pe durata depozitării pastelor de dinți să nu se producă separarea

componentelor solide de cele lichide în compoziția lor se introduc agenți de legare. Care este
agentul de legare cel mai frecvent folosit? – 1 min

Carboxi-metil-celuloza

441. În compoziţia pastelor de dinţi există şi un conservant. Care este cel mai folosit
conservant? – 1 min

Bezoatul de sodiu

442. În compoziția pastelor de dinți se introduc și agenți de îndulcire. Care sunt cei mai
recomandați? – 1 min

Indulcitori artificiali necariogeni (sorbitol, manitol, xilitol, zaharina, ciclamat de sodiu, glicerina)

443. Medicul stomatolog trebuie să fie cel care indică pasta de dinţi în concordanţă cu? – 2
min
  obiceiurile pacientului;
 problemele lui stomatologice
 obiectivele planului de tratament

444. Ce sunt pastele de dinţi ingerabile, ce conţin şi căror pacienţi le recomandăm? – 3 min

Au fost propuse iniţial spre utilizare în cosmos de către astronauţi, în ideea reducerii greutăţii
navei spatiale.
Aceste paste prezintă:
 concentraţie scăzută de calciu
 conţin de regula glicerină, carboximetilceluloză, zaharină şi apă
 fără a conţine uleiuri esenţiale sau detergenţi
Ele pot fi folosite şi apoi înghiţite, fără a fi necesară clătirea.
Ulterior, asemenea paste au fost indicate şi:
 celor cu dificultăţi în clătirea cavităţii orale
 celor cu dificultati în evacuarea conţinutului oral

445. Care sunt recomandările pastelor de dinţi profilactice cu fluor? – 4 min

 tuturor adulţilor, ca parte a programului preventiv complet şi reprezintă

intervenţia de bază în programul de prevenire a C.D.
 tuturor pacienţilor, indiferent de riscul cariogen (excepţie fac copiii sub 2 ani),
de două ori pe zi
 pentru desensibilizare dentară
 în cazul pacientului cu cario-activitate medie sau crescută, când se recomandă
3 sau 4 periaje pe zi sau, când perierea nu este posibilă, folosesc o gumă de
mestecat cu xylitol
 indivizilor cu multiple suprafeţe radiculare expuse (pentru prevenirea cariilor
radiculare)
 celor cu xerostomie

446. Care este concentraţia în fluor a pastelor de dinţi numite profilactice cu fluor şi ce
substanţe active conţin în acest sens, la ce concentraţii? – 2min

Concentratia in F este de 1000-1100 ppm.

Substante active continute:
 Fluorura de staniu 0,45% (1100 ppm F)
 Fluorura de sodiu 0,22% (1100 ppm F)
 Monofluorofosfat de sodiu 0,76% (1000 ppm F)
 Hexametafosfatul de sodiu
 447. În cazul pacientului cu carioactivitate normală prin folosirea pastelor de dinți cu fluor
se obține o reducere a cariei dentare cu 23%. Pentru aceasta pacientul va folosi o asemenea pastă
de câte ori pe zi cât timp? – 1,5 min

De 2 ori pe zi, recomandandu-se pentru o folosire indelungata, chiar inreaga viata.

448. Prin periere dentară cu paste de dinți timp de 10 secunde se produce o pierdere de
substanță care este cuantificată de unele studii la....? – 1 min

0,1-1µm

449. Pentru a preveni fluoroza dentară, în principal la nivelul incisivilor centrali maxilari,
ce se recomandă pentru toate produsele fluorurate? – 2 min

Cauza obisnuita este ingerarea in exces a fluorului in primii 3 ani de viata, lunile critice fiind 15-
30. De aceea, se recomanda ca pastele de dinti (si toate produsele cu fluor) sa fie tinute departe
de raza de actiune a copilului mic.
Pasta de dinti cu fluor folosita la o periere va fi de marimea unei jumatati de bob de mazare intre
2 si 4 ani si de marimea unui bob de mazare dupa 4-5 ani, deoarece copilul mic inghite cca 50%
din pasta folosita.

450. Care este cantitatea maximă a fluorului conţinut în pastele de dinţi după care nu se mai
obţin benefici profilactice? – 1 min

1500 ppm F

451. În cazul pacienţilor cu explozii de carii sau elaborat paste de dinţi cu un conţinut mare
de fluor (comercializate în Statele Unite), comercializate numai cu prescripţie medicală. Ce
conţinut în fluor prezintă asemenea paste? – 2 min

260 mg F sau 5000 ppm F

452. Pentru a prevenii intoxicaţiile acute cu fluor, posibil mortale, s-a restrecţionat
cantitatea lui într-un tub cu pastă de dinţi la maxim? – 1 min

Maxim 120 mg F