Ana Maria Brânză

Ana Maria Brânză (după căsătorie Ana Maria Popescu) este o scrimeră română specializată
pe spadă. A fost vicecampioană olimpică la Jocurile Olimpice de vară din 2008 de la Beijing,
campioană olimpică pe echipe la ediție din 2016 de la Rio de Janeiro, de trei ori campioană
mondială (2019 la individual și 2010 și 2011 pe echipe) și de șapte ori campioană europeană
(2013 la individual și 2006, 2008, 2009, 2011, 2014 și 2015 pe echipe). A câștigat de-a
lungul carierei 14 turnee de Cupa Mondială și a fost declarată cea mai bună spadasină din
lume în sezoanele 2007–2008, 2008–2009, și 2012–13, egalând recordul deținut de
franțuzoaica Laura Flessel-Colovic.
Ana Maria s-a născut în cartierul Rahova din București. Fiind o fetiță mai băiețoasă,
părinții ei s-au gândit să-și canalizeze energia în sport. La 10 ani, a încercat tenis de câmp,
însă nu a fost pe placul ei. Apoi, fratele său mai mare, care juca fotbal la secția de juniori a
CSA Steaua, a dus-o în sala de scrimă din Complexul Sportiv Ghencea. I-a plăcut imediat
scrima și a început cariera la CSS Nr.3 Steaua cu antrenorul Radu Szilaghy. Floreta este arma
tradițională de învățare, dar ea a ales spada pentru că era singura armă în toată sala cu mâner
pentru stângaci.
A devenit campioană a României după 7 luni de antrenamente. La Campionatul național
a fost descoperită de Dan Podeanu, antrenorul lotului național de spadă. La 13 ani, Brânză a
plecat de la părinții ei de acasă și a venit să se antreneze la Centrul Olimpic de spadă de la
Craiova.
A studiat la Liceul cu Program Sportiv „Petrache Trișcu”, care, după aceea, a dat numele
ei aleii care duce spre sala de scrimă. După bacalaureat, i-a fost oferită o bursă de către o
universitate din America, dar a ales să rămână în România. În 2007, a absolvit Facultatea de
Educație Fizică și Sport din cadrul Universității din Craiova. În același an, a fost numită
maestru emerit al sportului.
Brânză a fost legitimată la CSA Steaua în cadrul secției de scrimă în 2001 cu gradul de
sergent. A fost promovată la gradul de locotenent după studii și deține actualmente gradul de
maior. De asemenea, este ambasador al sportului universitar din cadrul Asociației Student
Sport și Liga Sportului Universitar și susține AITA, un centru pentru copii autiști în
București.
Carieră: Sezonul 2001-2008
Primul titlu național la seniori câștigat de Ana Maria a fost la varsta de 15 ani în cadrul
clubului LPS Craiova. În 2001 a fost legitimată la CSA Steaua cu antrenorul Cornel Milan.
În același an, a obținut prima medalie de aur la Campionatul mondial de cadeți de la Gdańsk.
În anul următor a luat primul loc la Campionatul mondial de juniori de la Antalya și în 2002,
la Lisabona, a participat pentru prima dată la Campionatele mondiale de seniori. A ajuns în
semifinale, unde a fost învinsă de nemțoaica Imke Duplitzer și s-a întors cu bronzul. A fost
lăudată pentru „o măiestrie tactică remarcabilă pentru o fată de șaptesprezece ani și
jumătate.”Apoi, a spus că este cea mai frumoasă victorie pentru ea, pentru că era foarte tânără
atunci și era acolo singură, fără un antrenor pe margine.
În 2004 a câștigat medalia de aur la Campionatele de juniori pentru a doua oară consecutiv,
după ce a învins-o pe italiana Bianca Del Carretto. În același an, la Atena, a participat pentru
prima dată la Jocurile Olimpice. A reușit să învingă pe scrimera experimentată Adrienn
Hormay din Ungaria, dar s-a oprit în tabloul de 16 în fața lui Zhang Li din China și a încheiat
concursul pe poziția 16. Apoi a explicat ca s-a simțit copleșită în prezența marilor campioni și
ca „un copil rătăcit printre nume mari ale sportului mondial”.
În 2005 a ajuns pentru prima dată pe podium de Cupa Mondială de Scrimă cu medalia
de argint la Budapesta. A încheiat sezonul pe locul 9 FIE. În 2006 și-a trecut în palmares
prima medalie europeană, aurul pe echipe, după ce a învins-o pe unguroaica Tímea Nagy în
ultimul releu. Victoria în fața unei dublă campioană olimpică a încurajat-o să creadă că poate
să fie campioană, la rândul ei.
La Jocurile Olimpice de vară din 2008 de la Beijing a fost desemnată cap de serie
numărul 2. A eliminat-o pe japoneza Megumi Harada, apoi rusoaica Liubov Șutova, și
unguroaica Ildikó Mincza-Nébald în semifinale. În finala a întâlnit-o pe nemțoaica Britta
Heidemann, numărul unu mondial. Heidemann a primit repede un avantaj de patru tușe.
Românca a reușit să se apropie cu 10–12 în al treilea releu, dar în cele din urmă, a fost
învinsă cu 11–15. Atunci a atribuit victoria lui Heidemann unei formă fizică mai bună și
faptului ca adversara ei s-a luptat „ca un bărbat”.
Pentru medalia sa a primit Ordinul „Meritul Sportiv” , clasa a II-a cu 1 baretă. A fost
liderul clasamentului FIE două sezoane consecutive: 2007–2008 și 2008–2009. A fost și
numită în funcția de membru în Comisia Sportivilor din Federația In„ternațională de Scrimă.
Sezonul 2008-2012
După Jocurile Olimpice, Brânză a început să se plângă de dureri la mâna stânga. La
Campionatele europene de la Plovdiv a părăsit competiția încă din primele faze, dar a câștigat
aurul cu echipa. A acuzat dureri mari la încheietură la Campionatele mondiale de la Antalya
și a suferit o eliminare surpriză în tabloul de 32. Fiind diagnosticată cu tendinită, a fost tratată
în Franța și a intrat într-un program de refacere. După mai multe luni de pauză, a câștigat
prime două competiție de Cupa Mondială în care a participat. Până în 2012 inclusiv, avea
nevoie de tratament medical după fiecare competiție.
În 2010, la Campionatele mondiale de la Paris, Brânză a fost eliminată din nou din
primele faze pe proba individuală, dar cu Simona Alexandru, Loredana Iordăchioiu și Anca
Măroiu, a obținut prima medalie de aur a României în spadă pe echipe. Ea însăși a adus mai
mult de jumătate din tușe României în finala împotriva Germaniei. Ultimul releu, care a
încheiat cu scorul 18–10 împotriva lui Imke Duplitzer, a fost descris atunci ca „un real
exemplu de tehnică și inteligentă tactică” într-un meci „de altfel destul de monoton”.
În 2011 Brânză a câștigat medalia de bronz în proba individuală și medalia de aur în
proba pe echipe la Campionatele europene de la Sheffield. Ceremonia de premiere a fost
marcată de un incident: ”Trei Culori”, vechiul imnul național al României, a răsunat în loc de
actualul imn ”Deșteaptă-te, române!”. Fiind căpitanul echipei, Brânză a coborât de pe podium
în semn de protest.
La Campionatele mondiale de la Catania, s-a oprit în semifinale, după ce a fost învinsă
de Sun Yujie din China. În proba pe echipe, autonumitele „fete Power Praf” (după desenele
animate Fetițele Powerpuff) au reușit să-și păstreze medalia de aur împotriva Chinei, după o
finală dramatică, în care Brânză a fost rănită de o lovitură pe mâna armată, și a trebuit să o
lase pe colega ei Simona Gherman să tragă ultimul releu.
 În mai 2012, echipa României a primit de la sponsorul PBT un nou set de echipament, cu
măști colorate în roșu, galben și albastru - steagul României. Brânză a ales galbenul, care a
devenit astfel trademark-ul ei. Numărul unu în clasamentul FIE, era mare favorită la medalia
de aur la Jocurile Olimpice din 2012 de la Londra, dar a fost eliminată în optimile de finală
de o singură tușa, după prelungiri, de ucraineanca Iana Șemiakina.
Liderul mondial în clasamentul pe echipe, România a fost învinsă de Coreea de Sud în
primul turul și a încheiat proba fără medalie. După eșecul de la Londra, trei membre ale
lotului național au decis să se retragă din sportul de performanță, dar Brânză a anunțat că își
va continua cariera și că are un nou obiectiv - Jocurile Olimpice din 2016. După ce antrenorul
naționalei, Dan Podeanu, și-a dat demisia, Brânză a început să se antreneze cu Octavian
Zidaru.
După Londra: Sezonul 2012-2013
În sezonul 2012–2013 Brânză a urcat pe podium de șase ori din opt turnee la Cupa
Mondială, și cu două medalii de aur la Saint-Maur și la Havana. A condus CSA Steaua la o
medalie de argint în Cupa Campionilor Europeni de la Napoli. În mai și-a câștigat al optulea
titlu național individual al carierei, precum și titlul pe echipe.
Liderul clasamentului FIE, a plecat clar ca favorita la Campionatul european de la
Zagreb. A învins-o strâns pe tânăra Alona Komarov din Israel în tabloul de 32, dar
următoarele meciuri au fost mai ușoare. Și-a adus primul titlul european după a trecut cu 15–
11 de italiana Francesca Quondamcarlo în finală. În proba pe echipe, a condus o echipă a
României cu trei noi membre (Simona Pop, Maria Udrea, și Amalia Tătăran) și o nouă
poreclă: „Poky Power”. Ea însuși a marcat tușa decisivă în sferturile de finală împotrivă
Suediei. România a dispus apoi de Ungaria, dar a pierdut împotriva Estoniei în finală, și s-a
mulțumit cu argintul.
În urmatorii câțiva ani experimenteaza nenumărate înfrâgeri , atât Ana Maria , cât și
echipa sa. Motivația, pasiunea pentru acest sport si dorința de a face performanță au
ambiționat-o pe campioana noastră să treacă de această perioadă de declin din cariera sa .
La Campionatul European de la Montreux și-a schimbat masca galbenă cu o mască cu
tricolorul românesc, care a fost primit de toate echipele de scrimă ale României. La proba pe
echipe România a trecut de Ucrainia, apoi în semifinale a întâlnit echipa Suediei, pregătită de
românul Adrian Pop. Brânză a intrat la egalitate în ultima perioadă. A învins-o pe căpitanul
Suediei, Emma Samuelsson, cu scorul de 14-11, aducând victoria României. Lotul a întâlnit
din nou echipa Estoniei în finală, ca la Zagreb 2013, dar de data astă a câștigat clar cu scorul
de 45-30. A fost cel de-al șaselea titlu european pe echipe din palmaresul Anei Brânză, un
număr record la spadă feminin. Câteva săptămâni mai târziu a ajuns în finala la Jocurile
Europene din 2015, după ce a trecut în semifinală de estonianca Erika Kirpu în „minuta de
aur”. Apoi a învins-o pe rusoaica Iana Zvereva, cucerind prima medalie de aur pentru
România la Baku.
În sezonul 2015–2016 a câștigat etapa de Cupă Mondială de la Nanjing, apoi a obținut o
medalie de bronz la etapa de la Barcelona și în vară a obținut aurul la Jocurile Olimpice.
În 2019 a devenit campioană mondială la proba de spadă, în cadrul Cupei Mondiale de
Scrimă desfășurate la Talinn, Estonia, impunându-se în finală în fața rusoaicei Violetta
Kolobova.
 Campioana câștigă în 2020 , pentru a patra oară, Cupa Mondiala la spadă. A terminat
prima în clasament, cu 176.000 de puncte, fiind urmată pe podium de brazilianca Nathalie
Moellhausen (157.000 de puncte) şi de chinezoaica Sun Yiwen (149.000).
Astfel, Ana reușește o performanță istorică în sportul pe care-l practică cu atât de multă
dăruire. Cu aceste patru titluri, Ana Maria Brânză devine cea mai titrată spadasină din istoria
Cupei Mondiale, depăşindu-le pe franţuzoaica Laura Flessel şi pe Emese Szasz-Kovacs (din
Ungaria), ambele cu cîte trei victorii finale.

BIBLIOGRAFIE
https://www.eurosport.ro/scrima/ana-maria-branza-performanta-uriasa-este-pentru-a-patra-
oara-castigatorea-cupei-mondiale-la-spada_sto7803735/story.shtml
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ana_Maria_Br%C3%A2nz%C4%83
https://lead.ro/projects/neinvinsii/ana-maria-branza.php
https://www.anamariabranza.ro/