Cursul VI

RAPORTURILE DE DREPT ADMINISTRATIV

Secțiunea I. Noțiunea raportului de drept administrativ

Administrația publică există pentru a servi publicul, atât la nivel național, cât și în
comunitățile locale. Într-o expresie de maximă generalitate, se poate conchide că, în esență,
administrația publică înseamnă o relație între „ad minister” (un slujbaș) – care este organul
administrației publice – și beneficiarul slujbei, respectiv „populus” (poporul). Între instituțiile
publice și cetățeni se creează un sistem divers de relații, bazate pe lege. Aceste relații sunt
menite să asigure o bună conviețuire și satisfacerea nevoilor cotidiene elementare, prin
prestarea serviciilor publice datorate de către administrație, în schimbul taxelor și impozitelor
plătite de cetățeni (contribuabili).
În general, raportul juridic este o relație socială între două sau mai multe subiecte,
reglementată printr-o normă juridică. Rezultă că pentru existenta unui raport juridic sunt
necesare 3 elemente: părțile implicate – cel puțin două, din care unul trebuie să fie un organ
al administrației publice sau reprezentant al acestuia ori prestatorul unui serviciu public –, o
relație stabilită între acestea și o normă care să reglementeze acea relație. Când aceste
relații/raporturi se creează și se manifestă în sfera administrației publice și sunt reglementate
prin norme de drept administrativ, înseamnă că acestea sunt raporturi juridice administrative.
Există și opinia1 conform căreia pentru existenta unui raport juridic de drept
administrativ este necesară existenta unui fapt material concret, alături de celelalte elemente
constitutive la care am făcut referire. Considerăm că faptul material este elementul care creează
relația dintre subiecte și nu, în mod nemijlocit, raportul de drept administrativ.
Exemplu: instalarea unei centrale pentru încălzirea unei locuințe este un fapt oarecare.
Pentru ca aceasta să fie funcțională se creează o relație între furnizorul de energie, care este
autorizat de administrație să efectueze un serviciu public – furnizarea de energie –, relația este
între subiectele prestatorul de serviciu public și cetățeanul beneficiar, relație care este
reglementată de setul de norme privind autorizarea instalării, protecția la incendiu și a mediului,
inclusiv condiționările contractului de prestări servicii.

1
Mădălina-Elena Mihăilescu, op.cit., pag. 107.
 Exemplu: un incendiu este un fapt material care presupune despăgubiri de la o societate
de asigurări. Faptul material în sine (incendiul) nu atrage nicio despăgubire dacă anterior nu
există o relație între societatea de asigurări și asigurat (o poliță de asigurare încheiată conform
dispozițiilor legale).
Față de considerentele expuse, rezultă că raportul de drept administrativ este o relație
juridică, reglementată de lege, creată în sfera administrativă între un organ al administrației
publice ori un prestator de servicii publice autorizat de autoritatea administrativă, pe de o
parte, și un alt organ al administrației publice sau particulari, pe de altă parte.

Secțiunea a 2-a: Elementele de conținut ale raportului de drept administrativ

Orice raport juridic este configurat de trei elemente: părțile raportului juridic, relația
socială stabilită între acestea și norma juridică suport.
1. Părțile raportului juridic de drept administrativ
Fiind un raport de drept administrativ, creat pentru a se înfăptui un serviciu public,
întotdeauna unul dintre subiecte este un organ al administrației publice, ca atare, sau o
entitate ce reprezintă administrația publică sau este abilitată prin lege să efectueze un
serviciu de utilitate publică. Astfel, de exemplu, primarul, ca organ al administrației publice,
poate emite, la cererea celui interesat, în condițiile legii, o autorizație de demolare a unui imobil.
De asemenea, un subiect al raportului juridic de drept administrativ poate fi un serviciu public:
Serviciul public de asistență socială și protecția copilului din subordinea primarului, care acordă
asistență de specialitate minorilor aflați în nevoie, sau, alt exemplu, agentul economic abilitat
să asigure, în condițiile legii, prestarea unui serviciu de utilitate publică (iluminatul public,
salubritatea, asigurarea apei pentru populație, etc.).
Pe de alta parte, ,,celălalt subiect” al raportului de drept administrativ, în relație cu
primul, mai sus prezentat, poate fi, după caz:
- un alt organ al administrației publice (în cadrul raporturilor de tutelă administrativă,
prefectul este autoritatea administrativă care verifică legalitatea hotărârilor cu caracter normativ
emise de consiliile locale);
- un funcționar public din cadrul organului administrației publice (în cazul raporturilor de
funcție publică, în care se stabilesc drepturile și obligațiile corelative între funcționarul public
și organul administrației publice din care face parte);
- particularul (persoană fizică, agent economic sau o organizație cu caracter privat), în
calitate de beneficiar al serviciului public prestat.
 Așadar, părțile sunt elemente constitutive esențiale ale raportului juridic de drept
administrativ, fără de care este de neconceput existența sa.

2. Relația socială în context administrativ (conținutul concret al raportului juridic)

Relația socială administrativă reprezintă legătura cu caracter permanent sau temporar
stabilită, în temeiul legii, între subiectele raportului administrativ. Această legătură poate avea
un caracter permanent (tutela administrativă), poate fi pe o durată determinată (un contract
administrativ de prestare a unui serviciu public), sau incidentală (obținerea unei autorizații de
funcționare ca agent economic).
Conținutul acestei relații, care determină adesea și conținutul raportului de drept
administrativ, îl constituie conduita părților, respectiv drepturile și obligațiile corelative ale
părților.
De remarcat este faptul că această relație este reglementată de lege, impusă de fapt,
având caracter obligatoriu și reprezintă, în esență, voința autorității administrative, exprimată
în regim de putere publică.
Exemplu. Obținerea unui permis de conducere a autovehiculelor, se realizează, în regim
de putere publică, prin relația dintre serviciul public comunitar regim premise și înmatriculări,
subordonat instituției prefectului, pe de o parte, și cetățean, pe de altă parte. În această relație,
ambele părți sunt obligate să respecte o serie de condiționări impuse prin lege și alte acte
normative subsecvente. Asta înseamnă ca nu orice solicitare de obținere a unui permis de
conducere auto are drept rezultat emiterea acestui document administrativ pentru solicitant.
O regulă de conținut în acest tip de relații este aceea că autoritatea administrativă are o
conduită impusă de lege, conduită care este concomitent și drept și obligație.
Exemplu. Un funcționar public din serviciul vamal are dreptul, care este și obligație în
același timp, să confiște bunurile ce fac obiectul unei operațiuni de contrabandă.
În raporturile de drept administrativ „celălalt subiect” (persoana fizică, entitatea
privată) are dreptul de a beneficia de facilitatea administrativă solicitată (o autorizare, un
serviciu public, etc.), sub condiția îndeplinirii cerințelor impuse de lege și puse în operă de
autoritatea administrativă.
Din perspectiva celor prezentate, se poate concluziona că relația socială, ca parte
componentă a raportului juridic administrativ, cuprinde ansamblul drepturilor și obligațiilor
reciproce și concomitente între părțile raportului juridic.
3. Norma juridică administrativă
În administrația publică, raporturile dintre părți nu se pot derula doar în concordanță cu
voința liber exprimată, întrucât unul din rolurile esențiale ale administrației este să asigure
ordinea socială în necesitățile publice, prin servicii publice ordonate și coerente. Din aceste
considerente, orice relație între autoritatea administrativă și particulari sau între autorități
publice sau chiar în interiorul acestora, sunt strict reglementate prin norme juridice.
Exemplu. Un autoturism nu se poate înmatricula dacă nu îndeplinește standardele
prevăzute de lege, întrucât, înmatricularea acestuia fără îndeplinirea condițiilor de siguranță în
trafic constituie un risc permanent de accidente rutiere.
Importanța normei de drept administrativ, ca element de conținut al raportului de drept
administrativ este incontestabilă. Practic nu se poate derula un raport juridic administrativ în
afara normei, de aceea orice înțelegere între părți care aduce atingere dispozițiilor din normă
este ilegală şi atrage o formă de sancțiune, care poate fi de natură administrativă (anularea
actului şi/sau amendă contravențională), patrimonială și/sau penală, după caz.

Norma juridică
suport