Introducerea monedei euro în noile state membre

- rezumat al rezultatelor ultimului sondaj Eurobarometru Flash

Începând cu anul 2004, Comisia Europeană efectuează sondaje Eurobarometru privind

atitudinea şi cunoştinţele opiniei publice din noile state membre cu privire la introducerea

monedei euro. Gallup Europe a efectuat acest sondaj (al şaptelea pe această temă) în

perioada 5-9 mai 2008. În ultimele luni s-au înregistrat modificări la nivelul eşantionului

chestionat. Sondajul nu se mai adresează cetăţenilor din Slovenia (începând cu anul 2007)

şi Malta şi Cipru (începând cu anul acesta), întrucât aceste ţări au adoptat deja moneda euro

la 1 ianuarie 2007 şi respectiv 2008. Bulgaria şi România au fost incluse începând cu anul

2007. În total, au fost chestionaţi peste 9.000 de cetăţeni selectaţi în mod aleatoriu.

1. PERCEPŢIA DESPRE MONEDA UNICĂ EUROPEANĂ ŞI SUSŢINEREA ACORDATĂ

ACESTEIA

Începând cu aprilie 2006, susţinerea acordată monedei euro s-a stabilizat la un nivel destul

de ridicat, chiar dacă, în medie, a cunoscut o scădere uşoară în primăvara anului 2008,

comparativ cu toamna lui 2007. Rezultatele indică faptul că, cel puţin din punct de vedere

psihic, cetăţenii din noile state membre sunt pregătiţi pentru înlocuirea monedei lor

naţionale cu moneda euro: 47% s-au arătat foarte sau destul de mulţumiţi de ideea unei

viitoare înlocuiri, procentaj rămas aproape neschimbat faţă de sondajele din toamna anului

2007 (49%), aprilie 2007 (48%) şi septembrie 2006 (47%), deşi acestea au avut ca obiect

alte ţări. În mod surprinzător, susţinerea manifestată faţă de moneda euro a crescut cu 5

până la 8 procente în toate cele trei ţări baltice. În concluzie, faţă de sondajul precedent,

nivelul de susţinere a crescut în patru ţări, a rămas neschimbat în două şi a scăzut în alte trei

ţări.

La fel ca şi în anii trecuţi, cetăţenii celor nouă ţări se aşteaptă la beneficii mai mari pentru

ţara lor decât pentru ei înşişi, deşi această diferenţiere pare să se estompeze. Astfel, 50%

dintre respondenţi consideră că introducerea monedei euro va avea un efect pozitiv sau

deosebit de pozitiv pentru ţara lor (faţă de 52% în toamna anului 2007), în timp ce 47%
cred că aceste beneficii se vor resimţi şi la nivel personal (în scădere cu 2%). Aşteptările

legate de un efect deosebit de negativ se menţin la un nivel redus. 26% dintre respondenţi

(procentaj rămas neschimbat) ar dori ca euro să devină moneda lor naţională cât mai curând

posibil. Aşadar, în linii generale, rezultatele sunt foarte asemănătoare cu cele înregistrate în

urma sondajului anterior.

2. NIVELUL CUNOŞTINŢELOR ŞI GRADUL DE FAMILIARIZARE CU PRIVIRE LA MONEDA

EURO

Rezultatele înregistrate la secţiunea nivel de cunoştinţe şi grad de familiarizare nu indică

schimbări semnificative faţă de sondajul din toamnă. Respondenţii cunoşteau, în principiu,

moneda comună: 82% dintre aceştia au văzut deja bancnote euro (faţă de 79%), dintre care

în jur de 65% le-au şi utilizat (faţă de 64%), iar 74% au văzut deja monede euro (faţă de

72%), dintre care 63% le-au şi utilizat (în creştere cu 2%). Ca de obicei, nivelul utilizării

bancnotelor şi monedelor euro a fost deosebit de ridicat în Republica Cehă şi în România.

Pe lângă aceste aspecte practice, sondajul a testat, ca şi până acum, cunoştinţele

respondenţilor cu privire la caracteristicile generale ale monedei euro. Un număr mai mare

de respondenţi au ştiut că modelul bancnotelor este acelaşi în toate ţările (52%, în raport cu

49% la sondajul anterior), în timp ce un număr mai redus de persoane au ştiut că monedele

euro au modele parţial diferite (36%, faţă de 42% în toamna anului 2007). Numărul celor 2

care cunosc numărul corect de state membre ale zonei euro după extinderea acesteia la

Slovenia, Malta şi Cipru, este destul de redus. Numai 28% dintre persoanele chestionate au

fost în măsură să dea răspunsul corect, şi anume 15 ţări (29% ştiau, în toamna anului 2007,

că existau 13 membri), în timp ce 25% au afirmat că nu ştiu, faţă de 17% la sondajul

anterior. O majoritate relativ constantă a cetăţenilor (65%, 62% anterior) din ţările luate în

considerare la realizarea sondajului consideră, în mod eronat, că ţara lor are posibilitatea de

a hotărî dacă adoptă sau nu moneda euro.

În ceea ce priveşte data preconizată pentru introducerea monedei euro, rezultatele indică o

variaţie continuă începând din 2006, corespunzătoare evoluţiilor înregistrate în practică. O

majoritate covârşitoare a cetăţenilor slovaci intervievaţi se aşteaptă ca trecerea la moneda

euro să aibă loc în 2009 (94%, faţă de cei 86% înregistraţi anterior), aceasta fiind tocmai

data ţintă stabilită la nivel naţional şi susţinută de Comisia Europeană şi de BCE în

rapoartele de convergenţă. În toate celelalte ţări, absenţa unor date limită stabilite la nivel

naţional a determinat aşteptări foarte divergente, care reflectă gradul ridicat de

incertitudine. În mod surprinzător, 42% dintre respondenţii bulgari se aşteaptă ca adoptarea

monedei unice să aibă loc în perioada 2009-2010, fapt care nu este posibil, conform

criteriilor.

3. AŞTEPTĂRI ŞI TEMERI CU PRIVIRE LA ADOPTAREA MONEDEI EURO

Rezultatele din mai confirmă rezultatele sondajelor anterioare în ceea ce priveşte aşteptările

cetăţenilor cu privire la moneda euro. Există o opinie larg răspândită în rândul noilor state

membre, conform căreia moneda euro este o monedă internaţională (78%, faţă de cei 76%

înregistraţi anterior), adoptarea acesteia fiind însoţită de mai multe avantaje, printre care

facilitarea călătoriilor (94%, faţă de 89%, în toamna anului 2007).

Chestionarul a fost modificat în 2007, pentru a se realiza o mai bună distincţie între efectele

pe termen scurt şi excepţionale ale trecerii la moneda euro şi aşteptările pe termen mediu şi

lung cu privire la evoluţia preţurilor. Dacă în septembrie 2006 doar 28% dintre respondenţi

afirmau că euro va contribui la menţinerea stabilităţii preţurilor, procentajul celor care

consideră că unul din principalele avantaje asociate monedei euro constă în garantarea unor

rate ale inflaţiei scăzute, este acum de 51% (faţă de 56% în toamna anului 2007). Pe de altă

parte, deşi situaţia s-a îmbunătăţit, continuă să existe temeri puternice cu privire la perioada

de trecere la moneda unică: 71% dintre cetăţeni cred că preţurile se vor mări imediat după

introducerea monedei euro (cu 3% mai puţin decât în toamna anului 2007).

În ceea ce priveşte efectele economice sau politice ale trecerii la moneda euro, majoritatea

respondenţilor sunt de acord că acestea vor fi pozitive. În domeniul finanţelor publice,

această opinie este împărtăşită de 47% dintre intervievaţi, la fel ca şi anul trecut. Referitor

la impactul asupra creşterii economice şi ocupării forţei de muncă, 44% sunt de părere că
efectele vor fi, de asemenea, pozitive (în scădere cu 3%). Respondenţii rămân mai

circumspecţi cu privire la efectul introducerii monedei euro asupra ratelor dobânzilor şi a

costurilor îndatorării (35%, în scădere cu trei procente).

4. INFORMARE ŞI CANALE DE INFORMARE

Rezultatele sondajului realizat în martie 2008 au indicat, în medie, o uşoară scădere privind

gradul de informare perceput de cetăţeni. 40% dintre respondenţi se consideră bine sau

foarte bine informaţi (faţă de 41%, în toamna 2007), iar 59% susţin contrariul (în creştere

cu 2%). Aceasta se datorează scăderii percepţiei individuale a nivelului de informare din

Polonia (cu 7%) şi Ungaria (cu 3%). Situaţia s-a îmbunătăţit considerabil în Slovacia, unde

se înregistrează cel mai ridicat nivel de percepţie din toate ţările care au făcut obiectul4.
INFORMARE ŞI CANALE DE INFORMARE

Rezultatele sondajului realizat în martie 2008 au indicat, în medie, o uşoară scădere privind

gradul de informare perceput de cetăţeni. 40% dintre respondenţi se consideră bine sau

foarte bine informaţi (faţă de 41%, în toamna 2007), iar 59% susţin contrariul (în creştere

cu 2%). Aceasta se datorează scăderii percepţiei individuale a nivelului de informare din

Polonia (cu 7%) şi Ungaria (cu 3%). Situaţia s-a îmbunătăţit considerabil în Slovacia, unde

se înregistrează cel mai ridicat nivel de percepţie din toate ţările care au făcut obiectul 3

sondajului (64% se consideră bine sau foarte bine informaţi, în creştere cu 17%) - fapt care

reflectă impactul pe care l-a avut intensificarea campaniilor naţionale de informare cu

privire la viitoarea introducere a monedei euro, în 2009.

Se pare că nevoia de informaţie este departe de a fi acoperită, mărindu-se pe măsură ce data

adoptării monedei unice se apropie. În mai 2008, 37% dintre persoanele intervievate au

declarat că doresc să primească informaţii cât de curând posibil – în creştere cu 3% faţă de

anul trecut. Creşterea cea mai puternică a nevoii de informaţii imediate s-a înregistrat în

Slovacia (+9%) şi în Polonia (+7%).

Aşa cum au indicat şi sondajele anterioare, băncile centrale naţionale reprezintă cea mai

fiabilă sursă de informaţii, după cum au considerat în medie 78,5% dintre respondenţi

(81% în toamna anului 2007). Instituţiile europene s-au situat, din nou, pe locul doi printre
cele mai fiabile surse (rezultate uşor mai scăzute decât în septembrie 2007: 70%, faţă de

74%). Rezultatele cu privire la canalele de comunicare şi conţinutul informaţiilor au rămas

relativ stabile în timp, neînregistrând variaţii notabile. Majoritatea respondenţilor continuă

să prefere, drept canale de informare, mass-media şi băncile, iar interesul lor se manifestă

pentru informaţii de ordin practic despre introducerea monedei euro, cum ar fi valoarea

monedei unice (92%), scenariul înlocuirii monedei naţionale (90%), implicaţiile practice

ale acesteia (88%) şi modalităţile de garantare a respectării normelor privind conversia

(87%). De asemenea, rezultatele arată că cetăţenii consideră ca fiind importante aceleaşi

aspecte valabile pentru trecerile anterioare la moneda unică. Sondajul confirmă încă o dată

faptul că dubla afişare a preţurilor este considerată esenţială în contextul pregătirii trecerii

la noua monedă, atât în magazine (84%), cât şi pe facturile la utilităţi (78%).