NORMATIV PENTRU FOLOSIREA BLOCURILOR MICI DIN BETON CU

AGREGATE USOARE LA LUCRARILE DE ZIDARIE

Indicativ C 14-82
Înlocuieste C 14-78
Cuprins
 
1. OBIECT
1.1. Prezentul normativ se referă la utilizarea la lucrările de zidărie a blocurilor mici de beton, prevăzute în
STAS 6029-80 "Blocuri mici din beton cu agregate uşoare" (inclusiv liate cu LZA), confecţionate cu unul
din agregatele: scorie bazaltică de Racoş, zgură expandată, granulit neconcasat, diatomit de Pătârlagele,
cenuşă de centrale termoelectrice de electrofiltre sau de haldă, spărturi ceramice.
[top]
 
2. DOMENIU DE FOLOSIRE
2.1. Blocurile mici de beton cu agregatele arătate la punctul 1.1 se pot folosi la executarea pereţilor
exteriori şi interiori portanţi şi neportanţi, conform prevederilor din cap. 4.
Pereţii pot avea, după necesităţi, fie structură omogenă, fiind alcătuiţi numai din blocuri mici, fie structură
mixtă, când sunt alcătuiţi din blocuri mici protejate cu alte materiale (termoizolaţii, fâşii ceramice, plăci de
azbociment).
Zidăria din blocuri mici de regulă se va tencui, cu excepţia cazurilor în care tencuirea nu se impune din
motive de exploatare (higrotermice, estetice şi de durabilitate).
Zidăria din blocuri mici de diatomit sau din cenuşă se va tencui în toate cazurile.
2.2. Condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească zidăriile din blocuri mici sub raportul rezistenţei,
izolării termice şi fonice se stabilesc conform indicaţiilor de la capitolele 4 şi 5. Domeniul de utilizare din
punct de vedere termotehnice este indicat în anexa 1.
2.3. Nu se admite folosirea blocurilor mici din beton cu agregate uşoare la executarea zidurilor subterane,
fundaţiilor, soclurilor sub nivelul stratului hidroizolant precum şi a canalelor de fum şi coşurilor.
2.4. Blocurile mici de beton cu agregate uşoare liate cu ciment se pot folosi la executarea zidăriilor în
medii de agresivitate foarte slabă, şi medie prevăzute în "Instrucţiuni tehnice pentru protecţia elementelor
din beton armat şi beton precomprimat, situate în medii agresive naturale şi industriale, specifice
industriilor de acid sulfuric şi superfosfaţi, clor şi produse clorosodice" C 170-79, conform indicaţiilor de la
capitolele 3, 4 şi 5.
Nu se admite folosirea blocurilor mici din beton cu agregate uşoare liate cu lianţi pe bază de zgură
activată în medii agresive
[top]
 
3. MATERIALE
Blocuri mici din beton cu agregate uşoare
3.1. Blocurile mici din beton cu agregate uşoare au dimensiunile şi greutăţile arătate în tabelul 1.
Tabelul 1

Dimensiuni în mm
Masa maximă a blocului, în kg, la o densitate aparentă
(lungime x lăţime x
a betonului, în kg/m3, cuprinsă între:
înălţime)

1350-1500 1500-1650 1650-1750 1750-1800

290x240x188
13,5-15,0 15,0-16,5 16,5-17,5 17,5-18,0
3.2. După rezistenţa medie la compresiune, blocurile mici din beton cu agregate uşoare (inclusiv liate cu
LZA) sunt de trei mărci arătate în tabelul 2.
 
Tabelul 2

Rezistenţa medie de rupere la

Rezistenţa minimă a unui bloc,
Marca compresiune, în daN/cm2, după
în daN/cm2 după 28 zile
28 zile

35 35 28

50 50 40

75 75 60
3.3. După densitatea lor aparentă blocurile se împart în trei clase arătate în tabelul 3.
 
Tabelul 3

Clasa Densitatea aparentă medie, în kg/dm3

C1 1,0... 1,3

C2 >1,3... 1,5

C3 >1,5... 1,8
3.4. Blocurile mici din beton cu agregate uşoare trebuie să satisfacă condiţiile de aspect şi calitate indicate
în STAS 6029-80 şi în NTR "Blocuri mici din beton cu agregate uşoare sau cenuşă de termocentrală".
Plăci ceramice şi plăci de azbociment
3.5. Pentru alcătuirea zidăriilor mixte, la zidul exterior se folosesc plăci ceramice cu goluri orizontale
conform NTR 9059-81 "Fâşii (plăci) ceramice cu goluri orizontale pentru pereţi despărţitori, FC 3" cu
dimensiuni de 300x75x300 mm, sau plăci de azbociment, conform STAS 5936/1-80 "Plăci ondulate din
azbociment".
Materiale termoizolatoare
3.6. Pentru izolarea termică a zidăriei se vor folosi:
- materiale de umplutură, în vrac (zgură expandată, deşeuri de vată de sticlă sau minerală) sau sub formă
de saltele (saltele din deşeuri de melană, cord de la anvelope) conform prevederilor din "Normativ pentru
proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice la clădiri" C 107-82;
- plăci din stabilit conform NII 1234-80 "Plăci termoizolatoare din talaş industrial liat cu ciment-stabilit" sau
izobeton conform NII 1246-81 "Plăci termoizolante din b.c.a. cu cenuşă şi perlit de tip izobeton C. Condiţii
tehnice".
Bariere contra vaporilor
3.7. Pentru realizarea barierelor contra vaporilor se vor folosi următoarele materiale:
- smoală de huilă tip B STAS 3360-69, produsă de Uzina Cocsochimică Galaţi;
- ulei de antracen (produs secundar), produs de Uzina Cocsochimică Galaţi;
- vopsea CRILOROM DV, NTR 10581-81, produsă de Întreprinderea Chimică Râşnov;
- email perclorvinil seria 4070, NI 6498-78 produs de Policolor Bucureşti;
- toluen STAS 62-71, furnizor PECO.
Mortare
3.8. Pentru executarea şi tencuirea zidăriei din blocuri mici din betoane cu agregate uşoare, se vor folosi
mortarele din STAS 1030-77 "Mortare obişnuite pe bază de var, ciment sau ipsos, - clasificare şi condiţii
tehnice" şi din "Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială"
C.17-78, inclusiv cele cu adaos de cenuşă, conform Deciziei ICCPDC nr. 35/31.03.1980.
[top]
 
4. DATE PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTAREA ZIDARIILOR CU STRUCTURA
OMOGENA
Date privind proiectarea
4.1. Dimensionarea zidăriilor din punct de vedere al rezistenţei şi stabilităţii se va face conform STAS
19109/1-82 "Lucrări de zidărie. Calculul şi alcătuirea elementelor" şi "Normativ privind alcătuirea, calculul
şi executarea structurilor din zidărie" P 2-82.
4.2. Pentru stabilirea încărcării verticale din greutatea proprie se vor lua în calcul valorile maxime ale
densităţii aparente a zidăriilor din blocuri mici din betoane cu agregate uşoare în raport cu clasa acestora,
conform tabelului 4.
 
Tabelul 4

Clasa Densitatea aparentă maximă a zidăriei, în kg/m 3

C1 1350

C2 1550

C3 1850
 
4.3 Proiectarea clădirilor în regiuni seismice se va face conform "Normativului privind alcătuirea, calculul şi
executarea structurilor din zidărie" P2-82, ţinând seama de caracteristicile fizico-mecanice ale zidăriei din
blocuri, arătate în prezentul normativ.
Domeniile de folosire ale blocurilor marca 50 şi 75 sunt arătate în tabelul 5 în funcţie de înălţimea clădirii şi
gradul de seismicitate.
 
Tabelul 5

Marca minimă a blocului şi a mortarului în funcţie de

gradul seismic

Nr. Înălţimea Nr.

6 7,7 1 8
crt. H (m) nivelului

Marcă Marcă Marcă Marcă Marcă Marcă

bloc mortar bloc mortar bloc mortar
 1 3 1 50 10 50 25 50 25

2 3<H 6 2 50 25 50 25 75 50

3 6<H 9 3 75 25 75 50 - -

Observaţii:
a) Blocurile de marcă 35 (realizate cu agregate de diatomit sau cu cenuşă) se vor utiliza la realizarea
pereţilor neportanţi precum şi la realizarea construcţiilor cu 1 nivel, cu eforturi de compresiune reduse,
prevăzute în STAS 10109/1-82, tabelul 3.
b) Mărcile minime indicate în tabel şi obs.a), vor fi mărite după necesitate, în baza calculelor de rezistenţă,
în funcţie de mărimea încărcării, de înălţimea liberă a pereţilor, de deschidere liberă dintre pereţii portanţi
etc.
4.4 Conductivitatea termică de calcul a zidăriei precum şi rezistenţele la transmisia termică în câmp a
pereţilor tencuiţi pe ambele feţe, în funcţie de natura agregatului, de tipul blocului şi de grosimea zidăriei,
sunt prezentate în anexa I.
Dacă în structura zidăriei se prevăd elemente de rezistenţă din beton armat (stâlpi, buiandrugi, centuri)
care constituie punţi termice în procent mai mare de 10% din suprafaţa peretelui, rezistenţa la transmisia
termică a pereţilor se va calcula conform STAS 6672/3-75 "Termotehnica. Calculul rezistenţei la transfer
termic şi la stabilitatea termică" ca medie ponderată a rezistenţelor la permeabilitatea termică aferente
câmpului şi punţilor termice.
La pereţii exteriori din zidărie de blocuri mici cu structura omogenă sau mixtă la încăperi cu regim de
umiditate mai mare de 65% sau cu mediile de agresivitate indicate la pct. 2.4 se va prevedea spre
interiorul încăperii o barieră contra vaporilor stabilită pe bază de calcul, conform STAS 6472/4-81
"Comportarea elementelor de construcţii la difuzia vaporilor de apă".
4.5 Indicele de izolare la zgomot aerian "E4" pentru pereţi trebuie să corespundă prevederilor din STAS
6156-80 "Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social-culturale. Limitele admisibile de nivel
de zgomot şi parametrii de izolare acustică".
Dimensionarea pereţilor din punct de vedere al protecţiei acustice va corespunde prevederilor din
"Instrucţiuni tehnice de proiectare şi execuţie privind protecţia fonică a clădirilor" C 125-81.
Pentru pereţii dispuşi între spaţii industriale, dimensionarea acustică se face ţinând seama de nivelele
reale de zgomot caracteristic pentru sursele existente.
4.6. La dimensionarea încăperilor şi amplasarea golurilor se recomandă să se ţină seama de posibilităţile
de ţesere corectă a zidăriei şi reducerea la minimum a fracţiunilor de blocuri necesare în acest scop.
Totodată, se recomandă ca înălţimea zidurilor să fie multiplul înălţimii rândului de blocuri.
4.7. Legăturile cu stâlpi şi pereţi din beton armat se pot realiza cu ajutorul mustăţilor de legătură prevăzute
în acest scop în elementele respective, fie cu ajutorul unor ancore de oţel beton fixate cu bolţuri
împuşcate în beton, conform Normativului P 2-82. Mustăţile şi ancorele vor fi protejate contra coroziunii cu
mortar de ciment.
4.8. Legătura dintre zidăria din blocuri mici şi pereţi despărţitori din zidărie din fâşii ceramice se va realiza
prin ţesere sau cu ajutorul unor agrafe din oţel beton  6 mm aşezate în rosturile orizontale, la interval de
trei rânduri ale zidăriei din blocuri.
4.9. Porţiunile de zidărie alăturate stâlpilor de beton armat vor avea lungimea de minimum 25 cm şi vor fi
ancorate de stâlpi.
4.10. Zidăria coşurilor de fum se va executa din cărămizi de argilă arsă pline, sau din prefabricate speciale
pentru coşuri, din beton greu.
4.11. Glafurile inferioare din exterior ale ferestrelor vor fi protejate cu şorţuri din tablă zincată sau se vor
realiza din alte materiale, ca de exemplu beton greu, plăci mozaicate etc.
4.12. Se interzice executarea de şlituri pentru conducte de instalaţii prin spargerea blocurilor.
4.13. În mod obligatoriu se va prevedea izolaţia hidrofugă orizontală sub zidăria de blocuri mici.
Date privind execuţia
4.14. Ţeserea zidăriei se va face obligatoriu la fiecare rând. Rosturile verticale ale unui rând vor fi decalate
cu 1/3 până la 1/2 bloc, dar cel puţin cu 10 cm faţă de rosturile rândului anterior.
4.15. Grosimea rosturilor orizontale va fi de 12 cm, iar a celor verticale va fi de 10 mm. Abaterile la
grosimea rosturilor sunt cele arătate în STAS 10109/1-82 "Lucrări de zidărie. Calculul şi alcătuirea
elementelor".
4.16. Zidăria se execută din blocuri întregi şi fracţiuni de blocuri, care se obţin prin tăierea celor întregi cu
ciocanul de zidar bine ascuţit sau cu ajutorul unei unelte electrice portabile.
Înainte de întrebuinţare, blocurile se vor curăţa de resturi de beton, de impurităţi şi apoi se vor umezi cu
apă. Consistenţa mortarului la punerea în operă trebuie să fie de 7...8 cm, măsurată cu conul etalon.
4.17. Exemple de legături la colţuri, ramificaţii şi intersecţii sunt arătate în fig. 1, 2 şi 3.
4.18. Pentru asigurarea ţeserii blocurilor cu înălţimea de 188 mm, pentru completări la intersecţii, la
plinurile dintre goluri etc., se pot folosi şi cărămizi cu goluri verticale cu dimensiunile de 240x115x88 mm
sau 290x88 mm zidite câte două suprapuse.
4.19. În scopul de a asigura condiţia de la pct. 4.6 ca înălţimea zidurilor să fie un multiplu al înălţimii
rândului de blocuri, se vor folosi abştecuri sau alte procedee similare. În cazul când apar totuşi necesare
completări pe înălţime la ziduri cu grosimi egale sau mai mari de 29 cm, acestea se vor realiza din zidărie
de cărămidă cu goluri verticale.
4.20. Zidurile de umplutură se vor împăna cu mortar de ciment şi spărturi de cărămidă la partea lor
superioară cu elementul de rezistenţă.
4.21. Legăturile dintre pereţii portanţi longitudinali şi transverali se vor realiza obligatoriu prin ţesere în
trepte.
De asemenea, la întreruperea execuţiei, în secţiunea verticală, aceasta se va lăsa în trepte.
4.22. În vederea montării tâmplăriei, în zidăria din blocuri mici se vor monta la fiecare gol de uşă câte 3
ghermele de o parte şi de alta a golului, iar la fiecare gol de fereastră cel puţin câte 2.
Ghermelele vor fi confecţionate din lemn şi apoi impregnate. Acestea se vor introduce în zidărie prin
tăierea unei porţiuni corespunzătoare din blocul respectiv şi se vor fixa cu mortar.
4.23. Cornişele şi brâiele care depăşesc faţa exterioară a zidului cu cel mult jumătate din grosimea
acestuia se pot executa din cărămidă, prin scoaterea lor în trepte în consolă, conform detaliilor respective
din proiect.
Cornişele care depăşesc faţa exterioară a zidului cu mai mult de jumătate din grosimea acestuia, sau la
care un rând de zidărie ar trebui să iasă cu mai mult de 10 cm faţă de cel imediat inferior, vor fi susţinute
sau alcătuite din elemente de construcţie speciale ca: plăci de beton armat, elemente de cornişă
prefabricate de beton armat etc.
4.24. Tencuirea zidăriilor din blocuri mici din betoane cu agregate uşoare, cu excepţia celor de diatomit se
va face conform prevederilor din "Normativ pentru executarea tencuielilor umede" C18-75.
4.25. Pentru tencuirea zidăriei din blocuri mici de diatomit de Pătârlagele se vor folosi mortarele ale căror
compoziţii în volume sunt arătate mai jos:
- pentru primul strat (şpriţ) de cca. 2...3 mm grosime, mortarul va avea compoziţia de 1:2 (ciment: nisip),
cu un dozaj de 600 kg ciment la metru cub de mortar;
- pentru stratul al doilea (grund) de cca 10...14 mm grosime, mortarul va avea compoziţia 1:1:6,5
(ciment:var:nisip), cu un dozaj de 180 kg ciment la metru cub de mortar;
- pentru faţa văzută (tinci) de cca. 1...3 mm grosime, mortarul va avea compoziţia (1:1,5:7,5
(ciment:var:nisip) cu un dozaj de 160 kg ciment la metru cub de mortar.
4.26. Condiţiile de calitate şi verificarea calităţii lucrărilor de zidărie din blocuri mici de beton cu agregate
uşoare sunt cele cuprinse în STAS 10109/1-82 "Lucrări de zidărie. Calculul şi alcătuirea elementelor" şi în
"Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente" C.56-75.
4.27. La executarea lucrărilor pe timp friguros se vor lua măsurile prevăzute în "Normativ pentru realizarea
pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţiilor aferente" C 16-79.
4.28. În condiţii de agresivitate foarte slabă corespunzătoare Instrucţiunilor tehnice C 170-79, nu se vor
lua măsuri de protecţie în afară de tencuiala prevăzută la punctul 4.24.
Aplicarea barierelor contra vaporilor se va face pe faţa interioară a pereţilor exteriori conform indicaţiilor
următoare.
Pentru încăperi cu regim de umiditate permanent cuprins între 65...75% şi accidental până la 85% sau în
condiţii de agresivitate slabă, gaze agresive grupa A şi B, se vor prevedea următoarele straturi:
- 1 strat de amorsă: smoală de huilă tip B 20%, ulei de antracen 10%, toluen 70%;
- 3 straturi de peliculă: smoală de huilă tip B 60% ulei de antracen 20%, perclorvinil 20%;
- 1-2 straturi vopsitorie: CRILOROM DV simplu sau în amestec cu pastă de var în cazul în care vopsitoria
este aparentă.
Pentru agresivitate medie cu gaze agresive grupa A, se va prevedea fie bariera de vapori menţionată mai
sus, fie sistemele de protecţie din Instrucţiunile tehnice C 170-79, compoziţiile 1 sau 2.
Pentru agresivitate medie cu gaze agresive grupa B şi grupa C se va prevedea următoarea barieră contra
vaporilor;
- 1 strat amorsă: smoală de huilă tip B 20%, ulei de antracen 10%, toluen 70%;
- 2 straturi de peliculă: smoală de huilă tip B, 45%, ulei de antracen 15%, perclorvinil 40% (eventual diluat
cu 10...20% toluen);
- 2 straturi de vopsitorie din perclorvinil.
4.29. Prepararea compoziţiilor prevăzute la pct. 4.28 se va face astfel:
- amorsa: se amestecă smoala pe huilă cu ulei de antracen în proporţie de 100 p: 50 p (2:1) în greutate şi
se încălzeşte la temperatura de 100oC; se agită amestecul pentru omogenizate, după care se ia de pe foc
şi la temperatura de 40...50oC se introduce toluenul;
- pelicula: se amestecă smoala de huilă cu ulei de antracen în proporţie de 300 p: 100 p (3:1) în greutate
şi se încălzeşte la 80...100oC; după răcire la 40...50oC se adaugă toluen 50...100 p şi se amestecă până la
obţinerea unei soluţii omogene şi când este cazul se adaugă perclorvinilul în proporţie de 100 p.
Pelicula se mai poate prepara şi prin adăugarea perclorvinilului la temperatura de 40 oC şi dacă este
nevoie se mai adaugă 10% toluen.
[top]
 
5. DATE PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTAREA ZIDARIILOR CU STRUCTURA
MIXTA
Date privind proiectarea
5.1. Zidăriile cu structura mixtă se folosesc în scopul de a îmbunătăţi rezistenţa la transmisia termică a
zidăriilor omogene din blocuri mici şi de a evita condensul pe faţa interioară a pereţilor la umidităţi peste
65%, ceea ce permite folosirea acestora la încăperi cu umiditatea relativă peste cea normală.
Zidăriile mixte fără interspaţiu de aer ventilat se vor folosi la umidităţi ale aerului interior între 65-75%.
Zidăriile cu interspaţiu de aer ventilat se vor folosi la umidităţi cuprinse între 75 şi 85%.
Câteva exemple de alcătuire de principiu a unor structuri mixte sunt arătate în fig. 4; 5a, b; 6.
În fig. 4 zidăria din blocuri mici este protejată la exterior cu plăci de azbociment cu ondule mari. Fiecare
placă se fixează cu câte patru cuie bătute în dibluri de lemn înglobate în zidărie.
Plăcile se petrec în sens longitudinal pe câte 10 cm, iar în sens transversal pe câte 4,7 cm în cazul
plăcilor cu profil 61/4.
În alcătuirea din fig. 5a, între zidăria din blocuri mici şi plăcile de azbociment ondulat s-a prevăzut un strat
de termoizolaţie dintr-un material sub formă de saltele (saltele din deşeuri de melană, cord de la
anvelope).
În fig. 5b se arată un exemplu de structură mixtă alcătuită din zidărie din blocuri mici, un strat
termoizolator care poate fi un material de umplutură (zgură expandată, deşeuri de vată de sticlă sau
minerală, stabilit, izobeton, saltele şi un zid exterior din plăci ceramice.
Aplicarea straturilor termoizolatoare se va face conform prevederilor din "Normativ pentru proiectarea şi
executarea lucrărilor de izolaţii termice la clădiri" C 107-82.
În fig. 6 se dau două exemple de structuri cu strat de aer care poate fi ventilat sau neventilat. Pentru
ventilarea stratului de aer, la partea inferioară şi superioară a fiecărui etaj, unele rosturi verticale se lasă
neumplute, ca în fig. 7. În acest caz se vor utiliza termoizolaţii sub formă de plăci (stabilit sau izobeton),
sau sub formă de saltele.
Legătura dintre zidăria de blocuri mici şi zidul exterior din fig. 5 şi 6 se poate face cu ancore metalice  5
mm protejare contra coroziunii prin înmuiere în bitum cald. Se prevăd câte 4 ancore la un metru pătrat de
perete.
Ancorele metalice se montează prin străpungerea stratului termoizolator.
Aşezarea plăcilor termoizolatoare se face cât mai strâns, cu rosturile ţesute. Fixarea la pereţii din blocuri
se realizează prin lipire sau prin prindere cu cuie.
Structurile mixte din fig. 5b şi 6 sunt destinate pentru clădiri cu zidărie portantă cu P+1...2 etaje prin
scoaterea în consolă a centurii marginale.
5.2. Dimensionarea zidurilor cu structura mixtă din punct de vedere al rezistenţei se face conform
prevederilor capitolului 4 din prezentul normativ, fără a se lua în calcul căptuşeala.
5.3. Dimensionarea din punct de vedere termotehnic a zidăriilor mixte se va face conform STAS 6472/3-
75, ţinând seama de coeficienţii de conductivitate termică de calcul al zidăriei indicaţi în anexa 1 şi de cei
ai materialelor din straturile componente indicaţi în STAS 6472/3-75.
Pentru structurile cu interspaţii de aer ventilat, rezistenţa la permeabilitatea termică a acestui interspaţiu şi
a straturilor de protecţie situate între acesta şi atmosfera exterioară se vor calcula ţinând seama de
prevederile din STAS 6472/5-73, "Higrotermica. Principii de calcul şi alcătuirea pentru acoperişuri
ventilate".
Dacă stratul de protecţie este din azbociment ondulat iar ventilarea se realizează în spaţiul creat sub
ondulele acestuia, în calculul rezistenţei la transfer termic al structurii nu se va lua în considerare placa de
azbociment ondulat şi stratul de aer ventilat, dar coeficientul de transfer termic prin suprafaţă, pentru
exterior, se va considera c = 10 Kcal/m2hgrd, respectiv 11,5 W/m2K.
5.4. La proiectarea clădirilor cu pereţii având structura mixtă se va ţine seama de prevederile punctelor
4.5...4.13 din normativul de faţă.
Date privind execuţia
5.5. La executarea zidăriilor cu structură mixtă se va ţine seama de prevederile de la punctele 4.14...4.21
şi 4.24...4.29.
5.6. Cornişele şi brâiele se vor executa conform detaliilor ce se vor întocmi pentru fiecare structură în
parte.
5.7. Legăturile dintre zidurile cu structură mixtă se vor face analog cu cele ale zidurilor omogene. În fig. 8
se dau câteva exemple de legături la colţuri.
[top]
 
6. VERIFICAREA CALITATII BLOCURILOR; TRANSPORT, MANIPULARE ŞI
DEPOZITARE PE ŞANTIER
6.1. Verificarea pe şantier a calităţii blocurilor mici din beton cu agregate uşoare se va face conform STAS
6029-80.
6.2. Aşezarea blocurilor în mijloacele de transport se va face la rânduri strânse, bine împânate.
Manipularea, încărcarea şi descărcarea prin basculare sunt interzise.
Se recomandă ca pentru transportul şi manipularea blocurilor, să se folosească palete, conform "Fişei
tehnologice pentru manipularea, transportul şi depozitarea materialelor de construcţii - 1979.
6.3. Depozitarea blocurilor se va face în stive de cel mult 1,5 m înălţime. La depozitarea în aer liber,
blocurile mici cu goluri se vor aşeza cu golurile în jos, pe platforme protejate împotriva umidităţii din teren.
Stivele de blocuri de diatomit sau cenuşă vor fi protejate în timpul anotimpului friguros împotriva
precipitaţiilor.
[top]
 
7. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII
7.1. În timpul lucrărilor vor fi respectate prevederile din:
- Norme republicane de protecţie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii, cu
ordinele 34/1975 şi 60/1975;
- Norme de protecţia muncii (construcţii-montaj), aprobate de M.C.Ind. cu ordinul nr. 7 N/1970;
- Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor,
aprobate cu decretul 290/1977; normele NP 22, 23, 24-77.
[top]