LUCRAREA DE LABORATOR Nr.

6
SISTEMUL DE FRINARE

Scopul lucrării: Studierea destinaţiei, construcţiei, principiului de funcţionare şi

metodologia de reglare a mecanismelor de frânare.
Timpul de efectuare – conform planului de studiu.
Utilaj şi echipament: Cărţi, material ilustrativ, standuri şi mecanisme ale sistemului de
frânare, aparataj de control şi set de instrumente.
Sarcini:
Cilindri receptori, construcţia, principiul de funcţionare, reglarea automată a jocului
dintre sabot şi tambur.
Compresorul: destinaţia, construcţia şi principiul de funcţionare. Reglatoare de presiune
şi dispozitivele de siguranţă a compresorului. Destinaţia şi principiul de funcţionare.

Frâna cu tambur şi saboţi interiori

.
― Fig.22.4 Mecanismul de frânare a roţii din spate:
1-piuliţa de fixare a butucului; 2-butucul roţii; 3-arcul inferior de revenire; 4-sabot; 5-arc;
6-cilindrul roţilor; 7-arcul superior de revenire; 8-placa de desfacere; 9-bolţul braţului de acţionare a frânei de
parcare; 10-braţul de acţionare a frânei de parcare; 11-disc portsaboţi.
 Datorită simplităţii lor, frânele cu tambur şi saboţi interiori sunt foarte răspândite la
automobile. În fig.22.4 este reprezentată frâna cu tambur şi saboţi interiori. Discul portsaboţilor
11 şi a cilindrului roţii 6 se fixează la flanşa punţii automobilului. În partea inferioară pe două
nituri se află plăcile de fixare ale capetelor de jos ale saboţilor, iar în partea superioară se fixează
cilindrul roţii 6. Saboţii 4, articulaţi la discul portsaboţi se strâng cu arcurile de revenire
superioare 7 şi inferioare 3. Arcul superior este puţin mai mare ca cel inferior; pentru a evita
vibraţia şi zgomotul la deplasare. Saboţii sunt confecţionaţi prin sudare iar garniturile sunt lipite
sau nituite apoi şlefuite. La utilizarea frânei de parcare saboţii se apasă de tambur cu braţul 10 şi
placa de desfacere 8. Braţul 10 este fixat cu bolţul 9 şi împreună cu saboţii se sprijină în
crestătura plăcii de desfacere. La partea de jos al braţului se prinde capătul cablului cu arc de
revenire în poziţia iniţială după ce a fost decuplată.
La apăsarea pedalei de frânare lichidul sub presiunea pompei centrale prin conducte şi
furtunuri pătrunde în cilindrii roţilor. Împungătorii pistonului desfac saboţii care apăsându-se de
partea interioară a tamburului execută frânarea. După eliberarea pedalei, saboţii ocupă poziţia
iniţială prin intermediul arcurilor de revenire.
Dispozitivul pentru reglarea automată a saboţilor (fig. 22.5) se utilizează la mecanismele
de frânare a roţilor din spate a unor automobile.
La apăsarea pe pedala de frânare saboţii se apasă de suprafaţa lăuntrică a tamburului. În
acest caz braţul de desfacere 6 se descarcă, concomitent arcul 2 trage braţul de reglare 3 în jos.
Dacă garnitura se uzează, braţul 3 întoarce roata dinţată 4 a braţului de desfacere şi îl lungeşte.
Jocul dintre saboţi şi tambur în momentul când frânele nu funcţionează rămâne constant.
Deoarece la frânarea bruscă, frânele se încălzesc, la braţul de desfacere este prevăzut termostopul
5 pentru compensarea dilatării termice a tamburului. La încălzire termostopul se alungeşte şi
alungeşte şi braţul de desfacere. După răcirea mecanismului de frânare jocul dintre saboţi şi
tambur va reveni. Datorită termostopului se preîntâmpină modificarea reglării automate a
braţului de reglare al mecanismul de frânare încălzit, din cauză că după răcire poate să aibă loc
blocarea roţii.

― Fig. 22.5 Dispozitiv pentru reglarea automată a saboţilor:

1-saboţi; 2-arc; 3-braţ de reglare;4-roată dinţată; 5-termostop; 6-braţ de desfacere .
Cilindrul hidraulic a frânei roţilor din spate (fig. 22.10) automat asigură jocul între saboţi şi
tambur. Se compune din corpul 2, prevăzut cu alezaj cilindric şi bosaje cu ştuţ de racordare la
circuitul de presiune a lichidului. În alezaj se instalează pistoanele 6 şi 10, care prin intermediul
împingătorilor 1 şi 5 apasă saboţii. Pistoanele au manşete de etanşare 4. În corp sunt executate
două găuri: superioară 3 pentru supapa de evacuare a aerului şi inferioară 8 a ştuţului de
racordare a furtunului.
Pentru reglarea automată a jocului dintre tambur şi saboţi pe pistoane se îmbracă inele
tăiate 7 şi 9. La frânare presiunea lichidului deplasează fiecare piston împreună cu inelul. Când
frâna nu este acţionată arcurile nu pot deplasa inelul în sens opus, de aceea între garnitură şi
tambur se formează un joc, respectiv jocului dintre inel şi gulerul pistonului. La capete cilindrii
au manşoane de protecţie contra murdăriilor.
Regulatorul de presiune 15 (fig. 22.1) este inclus în circuitul de comandă a frânelor din
spate, care corectează presiunea în cilindrii roţilor în corespundere cu poziţia caroseriei faţă de
puntea din spate adică în funcţie de sarcina automobilului. El funcţionează ca supapă de limitare
automată a presiunii lichidului în frânele din spate evitând deraparea roţilor.
Regulatorul se prinde la suportul caroseriei şi prin bara 13 acţionează asupra pistonului
10 (fig. 22.11). În spaţiul A lichidul pătrunde din pompa centrală iar din în spaţiul B iese spre
cilindrii roţilor frânelor din spate. Forţa P a barei care acţionează pistonul 10 se majorează la
apropierea caroseriei de puntea din spate şi se micşorează la îndepărtarea de la punte. Înainte de
a intra în funcţionare pistonul 10 se sprijină în dopul 6 sub acţiunea forţei P şi a arcului. În acest
caz apare un joc care comunică spaţiile A şi B adică presiunea va fi aceiaşi ca presiunea de la
pompa centrală.

― Fig. 22.10 Cilindrul frânelor:

1,5-împingători de saboţi; 2-corp; 3-gaura supapei evacuare aerului; 4-manşeta;
6,10-pistoni; 7,9-inele; 8-gaura ştuţului de racordare a furtunului.
 ― Fig. 22.11 Regulator de presiune:
1-bara de acţionare; 2-inel de etanşare; 3-bucşa de distanţă; 4-corp;
5-garnitură; 6-dop; 7-bucşa din cauciuc; 8-talerul arcului; 9-arc; 10-piston.
A şi B-spaţii dintre piston.

Când intră în acţiune frânele, partea din spate a automobilului se ridică şi ca urmare se
micşorează presiunea barei 1 asupra pistonului. Forţa de presiune în partea superioară a
pistonului cu secţiunea mai mare, într-un moment depăşeşte presiunea lichidului care acţionează
din partea inferioară, şi pistonul se lasă în jos până se va sprijini în bucşa de cauciuc 7. Spaţiile
A şi B se divizează şi presiunea în spaţiul A este egală cu presiunea din circuit, iar în spaţiul B
este mai mică la valoarea care determină echilibrarea pistonului apăsat de arcul 9 şi forţa barei
de acţionare. Astfel, divizarea parţială sau deplină a spaţiilor A şi B de piston reglează efortul de
frânare a roţilor din spate.