MANAGEMENTUL CALITATII

POLITICA DIN DOMENIUL CALITATII

Cuprins:
1. Introducere
2. Calitatea produselor si productiei

3. Standarde, norme, reglementari privind calitatea

4. Procedurile Sistemului Calitatii

5. Bibliografie

1. Introducere

Calitatea, notiune consideratǎ concept filozofic a suscitat un viu interes din cele mai
vechi timpuri. Deoarece calitatea produselor se realizeazǎ in procesul de productie dar se
verificǎ de cǎtre beneficiar, este bine a se face o diferentiere 'calitatea productiei' si 'calitatea
produsului'.

Calitatea productiei reprezintǎ calitatea ansamblului de activitǎti din sfera productiei,

procese din fabricatie, conceptie, tehnologie, organizarea productiei etc. Calitatea produsului
contine performantele acestuia privind caracteristicile tehnologice, functionale,
psihosenzoriale, economice si cele cu caracter social. In conformitate cu standardele, calitatea
este definitǎ ca fiind ansamblul caracteristicilor unei entitǎti care conferǎ aptitudinea de a
satisface necesitǎtile expimate sau explicite; prin entitate intelegandu-se un obiect material
sau imaterial care poate fi descris si considerat in mod individual. Calitatea unui produs este
rezultatul unor activitǎti ce se intersecteazǎ intre ele (de exemplu proiectare, fabricare,
asistentǎ tehnicǎ, intretinere).Punctul de plecare in managementul calitǎtii il reprezintǎ
elaborareapoliticii calitǎtii, cuprinzand orientǎrile generale ale intreprinderii in acest domeniu
si stabilirea responsabilitǎtilor calitǎtii. Aceste activitǎti se referǎ la planificarea, tinerea sub
control, asigurare si imbunǎtǎtirea calitǎtii care se desf'soarǎ in cadrul sistemului calitǎtii
intreprinderii.

            Sistemul calitǎtii este definit ca reprezentand 'structura organizatorica,

procedurile si resursele necesare pentru impleme managementului calitǎtii'.

Mentinerea sub control al calitǎtii se refera la ansamblul calitatilor de supraveghere a

desfǎsurǎrii proceselor si de evaluare a rezultatelor in domeniul calitatii, in fiecare din etapele
traiectoriei produsului, in raport cu obiectivele si standardele prestabilite, in scopul eliminarii
deficientelor si prevenirii aparitiilor in procesele ulterioare. Aceasta evaluare si supraveghere
are in vedere, prin urmare procesele de realizare a calitatii, rezultatele acestor procese
referitoare la calitate si sistemul calitǎtii firmei.

Sistemul de management al calitatii trebuie sa fie pe deplin documentat si capabil sa

sustina un control permanent asupra activitatilor interne si externe, care influenteaza calitatea
unui produs sau serviciu. El evidentiaza toate actiunile preventive menite sa impiedice
reaparitia problemelor, sistemele de lucru fiind publicate (normalizate), pentru a putea fi
mentinute.
Dupa o introducere in notiunile specifice calitatii, prezentarea caracteristicilor, a
standardelor, reglementarilor, definirea si clasificarea indicatorilor de caracterizare, metodelor si
tehnicilor de masurare a nivelului calitatii si prezentarea documentelor calitatii, am trecut o la
analiza a acestora.

2. Calitatea produselor si productiei

In activitatea practica, pentru definirea calitatii se utilizeaza o serie de termeni ca, de

exemplu:

-Calitatea totala constituie un mod de abordare a unei organizatii, o apropiere de

munca de elita, evidentiind toate formele de performanta si relatiile dintre partenerii
industriali. Ea reprezinta atat o revolutie sociala la locul de munca dar si o apropiere eficienta
si efectiva catre profesionalism si succes.

Calitatea totala nu se refera doar la un produs sau la anumite produse specifice ci la

intreaga activitate a unei organizatii, la ceea ce aceasta poate sau ar trebui sa faca pentru a
influenta decisiv nu numai opinia clientilor lor intermediari sau a consumatorilor finali, ci si
intreaga lor reputatie.

O evaluare a calitatii produselor si serviciilor unei organizatii din punctul de vedere al

clientului este bazata pe ceea ce clientul, prin cumparare, constata ca e cel mai bun. Cheia este
de a ridica asteptarile de pe piata, prin furnizarea de bunuri si servicii la un nivel calitativ cat
mai inalt si mai ales superior celui oferit de concurenta. In mod inevitabil concurenta devine
factorul raspunzator de schimbarea acestor asteptari, de obicei in directia neprevazuta de
competitorii sai.

HACCP

In perioada pe care o parcurgem consumatorii sunt din ce in ce mai constienti de

aspectele igienice ale vietii si alimentatiei lor si de aceea a devenit absolut necesar si
obligatoriu ca toti producatorii sa respecte atat exigentele tehnologice cat si pe cele igienico-
sanitare.
 Legislatia internationala privind produsele alimentare prevede aplicarea in toate
unitatile implicate in productia, transportul, depozitarea si comercializarea alimentelor a unui
sistem de managementul sigurantei bazat pe evaluarea si prevenirea pericolelor adica a unui
sistem

H.A.C.C.P. (Hazard Analysis. Critical Control Points – Analiza pericolelor. Puncte

Critice de Control) – reprezinta o metoda de abordare sistematica a asigurarii inocuitatii
alimentelor, bazata pe identificarea, evaluarea si tinerea sub control a tuturor pericolelor care
putea intervine in procesul de fabricare, manipulare si distributie a acestora.

Sistemul HACCP are 7 principii de baza, conform CAC (Codex Alimentarius Commission):

Principiul 1:

Identificarea si evaluarea pericolelor asociate cu obtinerea si recoltarea materiilor prime si

ingredientelor, prelucrarea, manipularea, depozitarea, distributia, prepararea culinara si
consumul produselor alimentare.

Principiul 2:

Identificarea punctelor critice prin care se pot tine sub control riscurile identificate.

Principiul 3:

Stabilirea limitelor critice care trebuie respectate in fiecare punct critic de control.

Principiul 4:

Stabilirea sistemului de monitorizare a punctelor critice de control.

Principiul 5:

Stabilirea actiunilor corective ce vor fi aplicate atunci cand monitorizarea arata ca un CCP nu
este sub control.

Principiul 6:

Stabilirea procedurilor prin care se va verifica daca sistemul HACCP functioneaza corect.

Principiul 7:

Organizarea unui sistem eficient de pastrare a documentatiei sistemului HACCP.

calitatea proiectata (calitatea conceptiei) reprezinta masura in care produsul proiectat

asigura satisfacerea cerintelor beneficiarilor si posibilitatea de folosire, la fabricatia
produsului respectiv, a unor procedee tehnologice rationale si optime din punct de vedere
economic;
 - calitatea fabricatiei desemneaza gradul de conformitate a produsului cu
documentatia tehnica. Aceasta se realizeaza in productie si este determinata de procesul
tehnologic, echipamentul de productie, activitatea de urmarire si control, manopera.

- capacitatea de "service", adica masura in care producatorul si reteaua de

intretinere, reparatii, marketing intervin prompt si constiincios pentru eliminarea
defectiunilor, rezolvarea reclamatiilor, asigurarea obligatiilor pe perioada de garantie,
prezentarea operativa si corecta a noilor produse.

Interesul propriu-zis al beneficiarului pentru unele produse este determinat in final de

marimea gradului de utilitate al produsului respectiv.

Calitatea productiei poate fi definita ca ansamblul proprietatilor productiei, care

conditioneaza capacitatea acesteia de a satisface anumite necesitati - corespunzator destinatiei
sale - cu cheltuieli minime de munca sociala.

Fiecare componenta a productiei se caracterizeaza printr-o calitate individuala, care

poate fi apreciata prin cheltuielile specifice de productie.

Calitatea de ansamblu a productiei unei unitati industriale nu poate fi apreciata numai

prin cheltuieli de productie, deoarece locul unitatii producatoare in sistemul economiei
nationale este determinat de sistemul de relatii cu mediul (furnizori, intermediari, beneficiari).

Pe masura dezvoltarii productiei industriale, pe masura cresterii si diversificarii cererii

de productie, notiunea de calitate a produsului a evoluat si s-a diversificat, vorbindu-se
despre:

- "calitatea potentiala", reprezentand calitatea produsului dupa proiectare, inainte de

asimilarea lui in fabricatie;

-  "calitatea partiala", reprezentand raportul dintre calitatea obtinuta si cea ceruta;

- "calitatea realizata", acea calitate rezultata in urma verificarii la capatul liniei de

productie;

-  "calitatea asigurata", calitatea care rezulta pe baza unui program unitar cuprinzand
toate activitatile de control ale calitatii (prevenire, masurare si actiune corectiva);

3. Standarde, norme, reglementari privind calitatea

STANDARDUL reprezinta ansamblul de reguli tehnice obligatoriu prin care se

stabilesc, potrivit nivelului dezvoltarii tehnice intr-un anumit moment, caracteristicile
tehnico-economice pe care trebuie sa le indeplineasca un produs precum si prescriptiile
privind receptia, marcarea, depozitarea, transportul.
 Comisia Nationala pentru Standarde, Metrologie si Calitate, prin Oficiul de Stat
pentru Calitate a elaborat seria de standarde preluate dupa standardele internationale ISO
9000 - 9004 in domeniul Asigurarii Calitatii si anume:

- ISO 9000 - Sisteme de Management al Calitatii - Fundamente si vocabular

- ISO 9001 - Sisteme de Management al Calitatii - Model pentru asiguarea

calitatii in proiectare, dezvoltare, productie, montaj si service - Cerinte

- ISO 9004 - Sisteme de Management al Calitatii - Conducerea calitatii si

elemente ale sistemului calitatii. Linii directoare pentru imbunatatirea calitatii.

- ISO 19011 - Ghid pentru auditarea sistemelor de managementul calitatii si

mediu

Aici se mai adauga:

·      ISO 8402:1994, Managementul Calitatii si Asigurarea Calitatii -

Vocabular;

·      ISO 9000-1:1994, Managementul Calitatii si Asigurarea Calitatii - Ghid

pentru selectie si utilizare

·      ISO 9000-2:1998, Managementul Calitatii si Asigurarea Calitatii - Ghid

de aplicare a standardelor ISO 9001, 9002, 9003

ISO 9001:2000 cuprinde:

·      ISO 9001:1994, Sistemele Calitatii - Model pentru asigurarea calitatii in

proiectare/dezvoltare, productie, montaj si service;

·      ISO 9002:1994, Sistemele Calitatii - Model pentru asigurarea calitatii in

productie, montaj si service;

·      ISO 9003:1994, Sistemele Calitatii - Model pentru asigurarea calitatii in

inspectia si incercarea finale.

Deci ISO 9001, 9002, 9003 sunt utilizate pentru asigurarea externa a calitatii in
situatii contractuale.
 La ISO 9004 se face apel pentru a crea si implementa un sistem al calitatii si
pentru a stabili in ce masura este aplicabil fiecare element al sistemului calitatii. Astfel,
conform ISO 9004 (Ghid pentru conducerea calitatii) MANAGEMENTUL CALITATII
reprezinta ansamblul de activitati in cadrul functiei generale de management a
intreprinderii care determina si aplica strategia calitatii, politica in domeniul calitatii,
structurile organizatorice, instrumentele si responsabilitatile corespunzatoare.

ISO 9004 contine:

·      ISO 9004-1, Managementul Calitatii si elemente ale sistemului

calitatii - Ghid;

·      ISO 9004-2, Managementul Calitatii si elemente ale sistemului

calitatii - Ghid pentru servicii;

·      ISO 9004-3, Managementul Calitatii si elemente ale sistemului

calitatii - Ghid pentru materiale procesate;

·      ISO 9004-4, Managementul Calitatii si elemente ale sistemului

calitatii - Ghid pentru imbunatatirea calitatii.

Furnizorul si beneficiarul vor consulta seria de standarde ISO 9001, 9002 si

9003 pentru a stabili care dintre standarde este relevant pentru contract si ce adaptari
specifice, daca e cazul, sunt necesare.

ISO 9001 se utilizeaza in cazul in care conformitatea cu cererile trebuie

asigurata de furnizor in mai multe etape care pot cuprinde proiectare, dezvoltare,
productie, montaj si actiuni post livrare.

ISO 9002 este utilizat in cazul cand conformitatea cu cererile trebuie asigurata
de furnizor in timpul fabricatiei si montarii.

ISO 9003 se utilizeaza in cazul cand conformitatea cu cererile trebuie asigurata

de furnizor exclusiv pana la incercarile finale sau testare.

Intre standardele ISO 9001 si ISO 9004 exista o stransa relatie. Astfel, ISO 9001
specifica cerintele minime a Sistemului de Management al Calitatii (SMC) pentru
organizatiile care vor sa demonstreze capabilitatea lor de a furniza produse care sa
indeplineasca cerintele clientilor si cerintele de reglementare aplicabile avand drept scop
cresterea satisfactiei clientilor, iar ISO 9004 este ghidul necesar aplicarii SMC pe baza
celor 8 principii de management al calitatii pentru imbunatatirea continua a performantei
organizatiei si cresterea satisfactiei clientilor precum si a altor parti interesate.

Alt important standard este si ISO 10011 - Ghid pentru auditarea sistemelor de
managementul calitatii si mediu ce cuprinde:

·      ISO 10011-1:1990, Ghid pentru auditarea sistemelor calitatii - Partea 1-

Auditarea

·      ISO 10011-2:1991, Ghid pentru auditarea sistemelor calitatii  - Partea 2 -

Criterii de calificare pentru auditorii sistemului calitatii

·      ISO 10011-3:1996, Ghid pentru auditarea sistemelor calitatii  - Partea 3 -

Conducerea programelor de audit

·      ISO 14010:1996, Ghid pentru auditarea sistemelor de mediu - Principii

generale

·      ISO 14011:1996, Ghid pentru auditarea sistemelor de mediu - Procedura

de audit - Auditarea sistemelor managementului de mediu

·      ISO 14012:1996, Ghid pentru auditarea sistemelor de mediu - Criterii de

calificare pentru auditorii de mediu

O tendinta noua este introducerea in standardele de produs a unor cerinte

exprese referitoare la regulile de efectuare a controlului calitatii, deci a particularizarii
modalitatilor de control de produse sau grupe de produse.

Standardele ISO 9000 in timp au fost revizuite, perfectionate pentru a oferi

utilizatorilor oportunitatea sa adauge valoare activitatilor lor si de a-si imbunatati continuu
modul de lucru prin focalizarea pe procesele majore ce au loc in organizatie.

Standardele revizuite au o serie de beneficii: aplicabilitatea la toate categoriile de

produse in toate sectoarele de activitate si pentru orice marime a organizatiei; conectarea
sistemelor de management al calitatii la procesele organizationale; furnizarea unei orientari
naturale catre imbunatatirea performantelor organizatiei; mai mare orientare catre
imbunatatirea continua si satisfactia clientului; compatibilitate cu alte sisteme de management
cum ar fi ISO 14000 (Managementul de mediu); luarea in considerare a beneficiilor si
nevoilor tuturor partilor interesate.

4. Procedurile Sistemului Calitatii

1. Procedura de sistem (PS) 4.2.3 CONTROLUL DOCUMENTELOR

Scopul prezentei proceduri este de a defini structura, forma şi modul de elaborare,

precum şi competenţele de elaborare, verificare, aprobare a documentelor SMC.

Procedura:

 Stabileşte categoriile de documente ale ASEM;

 Descrie modalitatea de elaborare verificare şi aprobare;

 Stabileşte modul de evidenţă a documentelor (Nomenclatorul documentelor interne);

 Descrie modul de revizuire şi modificare / actualizare, distribuire, păstrare, retragere,

arhivare şi distrugere a documentelor.

2. Procedura de proces (PP) 4.2.3 ELABORAREA DOCUMENTELOR

Stabileşte formatul şi structura principalelor categorii de documente interne:

 Manualul Calităţii;

 Proceduri şi regulamente ale ASEM;

 Instrucţiuni de lucru;

 Alte documente interne;

 Corespondenţa;

 Formulare tipizate.

3. Procedura PS 4.2.4 CONTROLUL ÎNREGISTRĂRILOR

Scopul prezentei proceduri este de a stabili modul de identificare, colectare, arhivare,

protejare, regăsire, conservare şi eliminare (distrugere) a înregistrărilor calităţii, pentru a
demonstra aplicarea eficace a Sistemului de Management al Calităţii de către subdiviziunile
ASEM în conformitate cu condiţiile specificate.

Această procedură:

 Stabileşte categoriile de înregistrări utilizate în ASEM;

 Stabileşte reguli faţă de formatul înregistrărilor;

 Descrie modul de identificare / codificare / circulaţie / colectare şi evidenţă / păstrare /

arhivare / menţinere şi control a înregistrărilor;

4. Procedura PP 5.0 RESPONSABILITATEA MANAGEMENTULUI

 Stabileşte modul în care managementul ASEM demonstrează angajamentul său

privind dezvoltarea, implementarea şi îmbunătăţirea continuă a SMC;

 Stabileşte cerinţe faţă de Politica în domeniul calităţii;

 Propune modul de elaborare a obiectivelor specifice în domeniul calităţii;

 Descrie modul de stabilire a responsabilităţilor şi autorităţilor în cadrul ASEM

(Structura organizatorică, Fişele postului, Reprezentantul managementului);

 Stabileşte modul de efectuare a analizei din partea managementului.

5. Procedura PP 6.2 RESURSE UMANE

 Definirea activităţilor ce influenţează calitatea prestării serviciilor;

 Evaluarea competenţelor cadrelor didactice;

 Evaluarea competenţelor altor categorii de angajaţi;

 Instruirea cadrelor didactice;

 Instruirea altor categorii de personal;

 Evaluarea eficienţei instruirii;

 Conştientizarea personalului privind rolul fiecăruia în asigurarea calităţii serviciilor.

6. Procedura PP 6.3 INFRASTRUCTURA

 Procedura stabileşte responsabilităţile şi descrie metodele de menţinere a
infrastructurii ASEM, necesare pentru asigurarea conformităţii serviciilor cu condiţiile
contractuale şi cerinţele interne.

Scopul activităţii de control al infrastructurii este:

 Menţinerea parametrilor normali de funcţionare a elementelor infrastructurii pe

parcursul întregii perioade de exploatare;

 Asigurarea fiabilităţii;

 Respectarea termenelor şi costurilor de reparaţie.

7. Procedura PP 7.2 PROCESE REFERITOARE LA CLIENŢI

(BENEFICIARI)

Prezenta procedură stabileşte metodologia de:

 determinare şi analiză a cerinţelor specificate şi nespecificate de către beneficiar sau

orice alte cerinţe suplimentare identificate de către ASEM, referitoare la serviciile
prestate, stabilirea ofertei educaţionale în Planurile de înmatriculare,

 analiza, încheierea, modificarea şi executarea contractelor, semnate de ASEM,

 comunicare cu beneficiarii, în vederea satisfacerii cerinţelor referitoare la calitate.

8. Procedura PP 7.3 PROIECTARE ŞI DEZVOLTARE

Procedura are ca scop descrierea modalităţilor de ţinere sub control a procesului de

proiectare şi dezvoltare.

Procesul de proiectare şi dezvoltare cuprinde următoarele faze:

 Identificarea cerinţelor pentru produsul/serviciul nou (plan de învăţământ, curs,

material didactic, ştiinţific);

 Stabilirea indicilor tehnici (număr de ore, durata, numărul de pagini);

 Planificarea, în caz de necesitate, a necesarului de materiale tipografice şi numărului

de exemplare;
  Proiectarea design-ului materialului didactic-ştiinţific;

 Efectuarea analizelor interne în scopul determinării posibilităţii organizatorice şi

financiare de obţinere a produsului-serviciului (cursului, materialului didactico-
ştiinţific);

 Întocmirea documentaţiei specifice pentru serviciul nou;

 Întocmirea programului de proiectare-dezvoltare care să cuprindă pentru fiecare fază

în parte: responsabili, bugetul alocat şi resursele umane necesare.

9. Procedura PP 7.4 APROVIZIONAREA

Procedura se aplică pentru procesele de aprovizionare a bunurilor şi serviciilor ce au

un impact strategic asupra calităţii prestării serviciilor educaţionale:

 Mobilier;

 Utilaj şi tehnica informaţională;

 Manuale şi literatura de specialitate;

 Consumabile;

 Servicii prestate de terţi (ex., construcţie şi reparaţie, mentenanţă tehnică

informaţională, consultanţă şi instruire).

10. Procedura PP 7.5.1 CONTROLUL FURNIZĂRII SERVICIULUI

ASEM prestează următoarele tipuri de servicii:

 Studii de licenţă (învăţământ cu frecventa la zi şi frecvenţă redusa);

 Studii de masterat;

 Doctorat;

 Cursuri de formare continuă.

Prestarea serviciilor educaţionale se desfăşoară în condiţii controlate, numai după ce

sunt asigurate următoarele:
  documentaţia necesara pentru asigurarea procesului de prestare servicii;

 stabilirea şi planificarea proceselor;

 asigurarea resurselor necesare;

 personal calificat şi instruit;

 infrastructura necesară;

 mediu de lucru adecvat;

 instrumente de măsurare a performantelor verificate şi aprobate;

 asigurarea integrităţii proprietăţii beneficiarului;

 validarea procesului de studii;

 monitorizarea şi controlul calităţii serviciilor.

11. Procedura PP 7.5.5 PĂSTRAREA CONFORMITĂŢII MATERIALELOR

ACHIZIŢIONATE

Prezenta procedură stabileşte responsabilităţile pentru următoarele procese:

 Recepţionarea la depozit a materialelor necesare pentru prestarea serviciilor de

instruire;

 Încărcarea-descărcarea, păstrarea şi livrarea materialelor, necesare pentru prestarea

serviciilor de instruire şi necesităţile administrative.

12. Procedura PP 8.2.1/1 EVALUAREA SATISFACŢIEI BENEFICIARILOR

Stabileşte responsabilităţile şi descrie metodele folosite de ASEM pentru:

 diagnosticarea activităţii instructiv-educative a cadrelor didactice din IÎS cu scopul de

a spori calitatea predării (evaluare formativă);

 furnizarea de informaţii pentru luarea deciziilor administrative privind ocuparea

posturilor, alocările de resurse, organizarea cursurilor de perfecţionare etc. (evaluare
administrativă);
  definirea datelor şi informaţiei necesare pentru a evalua nivelul de satisfacţie a
beneficiarilor;

 stabilirea metodelor de măsurare a satisfacţiei beneficiarilor, utilizând date şi

informaţii definite.

Se propune următoarea grila de apreciere a satisfacţiei beneficiarilor:

 80 – 100% - beneficiar satisfăcut;

 60 – 80% - beneficiar parţial satisfăcut;

 0 – 60% - beneficiar nesatisfăcut.

13. Procedura PP 8.2.1/2 EVALUAREA SATISFACŢIEI PERSONALULUI

Prezenta procedură de proces stabileşte responsabilităţile şi descrie metodele folosite

de ASEM pentru:

 Definirea datelor şi informaţiei necesare pentru a evalua nivelul de satisfacţie al

angajaţilor;

 Stabilirea metodelor de măsurare a satisfacţiei angajaţilor, monitorizarea validităţii

informaţiei, a datelor şi a metodelor utilizate în vederea implementării acţiunilor
corespunzătoare pentru a asigura îmbunătăţirea continuă a serviciilor.

14. Procedura PS 8.2.2 AUDITUL INTERN

 Stabileşte scopul auditului intern;

 Descrie criteriile de audit (politica, obiective, proceduri);

 Delimitează responsabilităţile auditorilor interni;

 Propune formatul programului şi planului de audit;

 Stabileşte modalităţile de pregătire / desfăşurare / încheiere a auditului;

 Propune formatul fişelor de evaluare şi a raportului de audit;

 Descrie modalităţile de verificare a rezultatelor auditului şi analiză a datelor.

 15. Procedura PS 8.3 CONTROLUL PRODUSULUI / SERVICIULUI
NECONFORM

 Descrie modul de analiză a informaţiei referitoare la neconformităţi în cadrul diferitor

nivele de conducere ASEM;

 Stabileşte tipurile de neconformităţi (neconformităţi în procesul educaţional şi de

cercetare ştiinţifică şi neconformităţi indicate de beneficiar / angajator);

 Enumeră cauzele de apariţie a produsului/serviciului neconform;

 Stabileşte modul de identificare a produsului / serviciului neconform şi documentele

aferente;

 Aduce exemple de documente de identificare a produsului / serviciului neconform;

 Stabileşte responsabilităţile pentru evidenţa şi analiza neconformităţilor.

16. Procedura PS 8.3 ÎMBUNĂTĂŢIREA CONTINUĂ

Procedura stabileşte modul de modificare şi îmbunătăţire continuă a SMC.

ASEM a adoptat şi utilizează următoarele modalităţi de modificare şi îmbunătăţire continuă a
Sistemului de Management al Calităţii:

 Implementarea propunerilor de îmbunătăţire înaintate de angajaţi;

 Analiza datelor;

 Instruirea personalului;

 Menţinerea şi perfecţionarea documentaţiei SMC;

 Auditurile interne ale SMC;

 Acţiuni corective şi preventive;

 Analiza din partea managementului;

 Stabilirea politicii şi ajustarea obiectivelor în domeniul calităţii pentru perioadele

următoare.

17. Procedura PS 8.5.2 ACŢIUNI CORECTIVE

 Determina modul de emitere a Solicitării de acţiune corectivă;

 Descrie modul de definire a acţiunilor corective pentru evitarea apariţiei repetate a

neconformităţilor;

 Stabileşte responsabilităţile, modul de înregistrare şi evidenţa a acţiunilor corective;

 Indică posibilele rezultate ale acţiunii corective;

 Descrie modul de monitorizare a stadiului acţiunilor corective.

18. Procedura PS 8.5.3 ACŢIUNI PREVENTIVE

 Stabileşte terminologia aferentă;

 Determina modul de emitere a Solicitării de acţiune preventiva;

 Descrie modul de definire a acţiunilor preventive pentru evitarea apariţiei

neconformităţilor potenţiale;

 Stabileşte responsabilităţile, modul de înregistrare şi evidenţa a acţiunilor preventive;

 Indică posibilele rezultate ale acţiunii preventive;

 Descrie modul de monitorizare a stadiului acţiunilor preventive.