Modelul reglării emoționale

Reglare emoțională= procesul prin care o persoană poate alege ce emoții trăiește, momentul în
care le trăiește și felul în care experiențiază și exprimă aceste emoții
=concept umbrelă
Probleme în definirea strategiilor
Serie de critici care contestă utilitatea/ realitatea fenomenului de reglare emoțională
-un artefact al paradigmei experimentale în care este studiat fenomenul; studiile nu au validitate
ecologică
-reglarea emoțională este parte a generării/ exprimării emoțiilor
-conceptul nu aduce mai multe explicații decât alte concepte deja existente

Modelul procesul al reglării emoționale:

Selectarea situației- Modificarea situației- Centrarea atenției- Modificarea evaluării- Modularea
tendințelor de răspuns
!!!Reglarea emoțională este un proces în continuă desfășurare.
Ce consecințe au strategiile?
-experiența subiectivă (reduce/ amplifică emoția sau nu modifică emoția)
-răspunsuri fiziologice (reduce/ crește EDA)
-performanțe cognitive (nu afectează memoria/ afectează memoria și consumă resurse)

!!!Un gând trebuie să fie credibil pentru a determina o modificare emoțională.

Studii corelaționale
-O meta-analiză cantitativă realizată pe 114 studii:
 ruminația, supresia și evitarea se asociază puternic cu diferite forme de psihopatologie
 efectele sunt mai puternice în cazul eșantioanelor clinice
 reevaluarea și acceptarea asociere negativă redusă cu psihopatologia
-Alte studii:
 strategiile disfuncționale sunt asociate cu simptomatologia anxioasă la opulația de vârsta
a treia
 moderează relația dintre imaginea corporală și psihopatologie
 se asociază cu ajustarea la durere pentru persoanele cu durere cronică (peste abilitățile de
coping cu durerea), dar nu contribuie explicarea dizabilității datorate durerii cronice
 GAD este asociat cu evitarea experiențelor emoționale negative în timp ce SAD este
asociat cu dificultăți în a înțelege propriile emoții.
Studiile clinice
-îmbunătățirile în strategiile dereglare emoțională mediază efetcul intervențiilor cognitiv-
comportamentale asupra problemelor de sănătate mentală
 Intervenții de tip Mindfulness
  Emotion Rgulation Therapy
 CBT
Stratgii implicate: ruminație, supresie, îngrijorare, reevaluare dar și mindfulness

Stilul de gândire repetitiv

Ruminație- ruminație depresivă, ruminație post-eveniment, rezolvare de probleme
Îngrijorare- excesivă/ patologică, rezolvare de probleme
Studiile arată corelații puternice între ruminație și îngrijorare, și faptul că acestea încarcă pe
același factor
Ambele apar în răspuns la ideea că individul are un obiectiv care nu a fost atins, și vor persista
până când acesta va fi atins sau abandonat
-diferența dintre ruminație și îngrijorare este dată de conținutul asupra căruia se exercită (viitor
vs. trecut)
Efectele acestuia:
-amplificarea stărilor emoționale
-elaborarea conținuturilor cognitive
-facilitarea (sau blocarea) rezolvării de probleme
Când devine disfuncțional?
-valența conținutului și a contextului în care se realizează
-modul de procesare (abstract vs. concret)
Cum apare?
-ca un răspuns normal pentru rezolvarea discrepanțelor în obiective
-ca un stil de gândire învățat în copilărie
-ca un mecanism de reglare emoțională (întărit pozitiv/ negativ)
-ca urmare a unui anumit tip de procesare (ex. controlul excesiv)
The positive side
Se cunoaște mai puțin despre reglarea emoțiilor pozitive
-reevaluarea poate crește sau descrește amuzamentul
-se consideră că reglarea disfuncțională a acestora ar putea fi implicată în tulburările bipolare
Persoanele cu reziliență crescută experiențiază emoții mai pozitive în fața evenimentelor
negative
-un studiu de laborator testează rolul de mediator al emoțiilor pozitive între reziliență și distres

Reglarea emoțiilor pozitive

-2 strategii: ”dampening” și ”savoring”
-derivate din studiile legate de ruminație
-ruminație negativă vs. pozitivă în legătură cu propriile emoții:
 dampening: Chiar dacă mă simt bine, o să treacă starea asta.
 self-focused positive rumination: Reușesc tot ce îmi propun.
 emotion-focused positive rumination: Mă gândesc la cât de bine mă simt.
Savoring este diferit de a mindfull.
Ambele sunt implicate în tulburările emoționale; de ex. în cazul pacienților cu depresie, aceștia
tind să se implice mai frecvent în dampening și mai rar în savoring.

Reevaluarea și gândirea pozitivă

Se pare că reevaluarea și gândirea pozitivă ajută pe cei care nu au nevoie de ea, și nu au efect
(adică au efect invers)pentru cei cu vulnerabilitate:
-positive self-statements sunt doar eficiente pentru cei cu stimă de sine crescută
-reevaluarea pozitivă este eficientă pentru cei cu nevrotism scăzut
Rolul credibilității și al rașionalității/ iraționalității reinterpretărilor pe termen scurt vs. termen
lung

Concluzii
 Modelul reglării emoționale poate acomoda o gamă largă de procese psihologice care
sunt implicate în modificarea trăirii emoționale
 Pe termen scurt strategiile care vizează creșterea emoțiilor pozitive și descreșterea celor
negative sunt eficiente
 Pe termen lung, datele de până acum arată că este mai importantă lipsa strategiilor
disfuncționale decât prezența celor funcționale
 Se cunosc puține despre reglarea emoțiilor pozitive dar se crede că aceasta poate afecta
modul în care sunt resimțite și ar putea avea implicații pentru dezvoltarea unor tulburări
emoționale
 Reglare emoțională ar putea fi un model trans-diagnostic pentru tratamentul tulburărilor
mentale
 Strategiile care promovează emoțiile pozitive au efecte contrastante în cazul celor cu
vulnerabilitate