© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D.

- Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania

 Politica de produs

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 1. SEGMENTARE

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 2.ŢINTIRE

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 3. POZIŢIONARE

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 S.T.P.

MIXUL DE MARKETING

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Mixul de Marketing = 4P

PRODUS PREŢ

PLASAMENT
PROMOVARE
(DISTRIBUŢIE)
© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 4P (Organizaţie) & 4C (Consumator)

PRODUS NEVOIE
(product) (consumer needs)

PREŢ COST
(price) (cost)

PLASAMENT CONVENIENŢĂ
(place) (convenience)

PROMOVARE COMUNICARE
(promotion) (communication)

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
Produs, Preţ, Distribuţie sau Promovare ???

PRODUSUL reprezintă principala componentă a mixului de marketing.

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Produsul = ???

Oferta unei organizaţii care satisface o anumită nevoie şi care aduce valoare
superioară unui public ţintă.

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Oferta unei organizaţii = ???

• Produse: televizoare, telefoane, ceasuri, legume, fructe, băuturi etc.

• Servicii: transport aerian, internet, închiriere de maşini, audit financiar etc.

• Experienţe: Untold, Hard Rock Cafe, Disneyland Paris etc.

• Evenimente: expoziţii comerciale, evenimente sportive, aniversările companiilor sau ţărilor etc.

• Persoane: politicieni, actori, cântăreţi, sportivi, avocaţi, arhitecţi, persoane obişnuite etc.;

• Locuri: oraşe, ţări, regiuni;

• Proprietăţi: valori mobiliare (acţiuni, obligaţiuni etc.) şi imobiliare (terenuri, clădiri, case, apartamente);

• Organizaţii: companii de stat sau private (ANAF, DNA, ORANGE Romania), ONG-uri (UNICEF,
GREENPEACE), etc

• Informaţii: şcoli, universităţi, cărţi, reviste, ziare, posturi de ştiri etc.

• Idei: agenţii de creaţie publicitară, firme de design de interior etc.

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Produs vs. Serviciu
Serviciile nu pot fi separate de
Serviciile nu pot fi văzute,
cei care le prestează, acestea
gustate, pipăite, auzite sau
fiind produse, distribuite şi
mirosite înainte de cumpărare.
consumate în acelaşi timp.

Tangibilitate Separabilitate
vs. vs.
Intangibilitate Inseparabilitatea

PRODUS
vs.
SERVICIU

Invariabilitate Neperisabilitate
vs. vs.
Variabilitate Perisabilitate

Calitatea serviciilor variază în Serviciile nu pot fi stocate pentru

funcţie de cine le prestează, vânzare sau utilizare viitoare.
când, unde şi cum sunt prestate.

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Cele 3 niveluri ale produsului

Produsul augmentat

Produsul efectiv

Nucleul produsului

sursa: adaptare după Baines, Paul; Fill, Chris; Page, Kelly; Essentials of Marketing, Oxford University Press, 2013, p. 205

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
1. Nucleul produsului – Beneficiul principal

Ce cumpără, de fapt, consumatorul ???

Avantajele fundamentale, pe care le caută un consumator.

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Smartphone = conectivitate

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Produse cosmetice = frumuseţe

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
Produse de bricolaj = construcţie & renovare

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 2. Produsul efectiv
Marcă + Design + Ambalaj + Nivel calitativ + Atribute intrinseci

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
3. Produsul augmentat – servicii + avantaje extra
Servicii şi avantaje suplimentare = garanţia + servicii post-vanzare + livrare şi posibilităţi de
creditare + service.

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Clasificarea produselor

sursa: adaptare după Armstrong, Gary; Kotler, Philip; Trifts, Valerie; Buchwitz, Lilly; Marketing - An Introduction, Canadian Edition, 6th ed., Pearson, 2017, p.280.

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
Clasificarea produselor destinate consumatorilor

Consumer products = produse cumpărate de consumatori pentru consumul propriu:

• Produse de uz curent (convenience products) = produse cumpărate cu frecvenţă

ridicată, imediat şi cu un efort minim de cumpărare şi comparare cu celelalte produse
concurente: detegent de rufe, pastă de dinţi, reviste, produse lactate, fast-food etc.

• Produse de folosinţă îndelungată (shopping products) = produse cu o frecvenţă

redusă de cumpărare, pentru care cumpărătorii petrec mai mult timp în adoptarea
deciziei de cumpărare, depun mai mult efort în căutarea informaţiilor şi compararea
acestora cu produsele concurente: mobilă, îmbrăcăminte, automobile, imobiliare,
electronice, electrocasnice etc.

• Produse de specialitate (specialty products) = produse cu caracteristici intrinseci

unice, pentru care un anumit grup semnificativ de cumpărători este dispus să depună un
efort special de cumpărare şi pe care, de fel, nu le compară cu produsele competiţiei:
îmbrăcăminte produsă de designeri vestimentari celebri, automobile de lux, ceasuri de
lux, etc

• Produse necăutate (unsought products) = produse pe care cumpărătorul fie nu le

cunoaşte, fie le cunoaşte, dar la care, în mod normal, nu se gândeşte să le cumpere:
asigurări de viaţă, donare de sânge, servicii funerare preplătite etc.

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Clasificarea produselor industriale
Business products = produse cumpărate de indivizi şi organizaţii pentru a fi utilizate în
cadrul unei afaceri:

• Materia primă (raw materials) = este alcătuită din produse care sunt obţinute fără o
prelucrare suplimentară: fructe, legume, cereale, lemn, cărbune, minereu de fier, petrol
crud etc.

• Componente şi materiale fabricate (manufactured materials and parts) = reprezintă

materialele şi componentele care vor intra în structura unui produs finit: fier, oţel, ciment,
fire, motoare, roţi, piese etc.).

• Obiecte de capital (capital items) = produse industriale care contribuie în cadrul

procesului de producţie şi/sau operare, incluzând clădiri (fabrici, birouri) şi echipamente
fixe sau mobile: mijloace de transport, unelte, roboţi industriali, calculatoare, imprimante,
scanere etc.

• Consumabile (supplies) = sunt utilizate în activitatea de zi cu zi a organizaţiei, acestea

presupunând un efort minim de cumpărare şi comparare (produse de papetărie, produse
pentru curăţenie, combustibil etc.).

• Servicii (services) = serviciile de mentenanţă şi reparaţii (servicii de curăţenie,

servicii de IT, etc.) şi serviciile de consultanţă (servicii juridice, financiare, de
management, de publicitate etc.).
© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Consumer products - particularităţi

Convenience Shopping Specialty Unsought

loialitate de brand
frecvenţă ridicată; frecvenţă scăzută;
puternică;
comparaţie redusă; comparaţie crescută;
Comportament efort de cumpărare notorietate scăzută
efort redus; efort ridicat;
de cumpărare special; sau interes negativ
implicare redusă; implicare ridicată;
senibilitate scăzută
planificare redusă planificare ridicată
la preţ

Preţ scăzut ridicat foarte ridicat variază

distribuţie distribuţie
Distribuţie larg răspândită variază
selectivă exclusivă

promovare bine publicitate

publicitate şi forţa de
ţintită şi iniţiată de agresivă şi forţa de
promovare masivă vânzare iniţiate de
Promovare producător şi vânzare iniţiate de
iniţiată de producător producător şi
reselleri producător şi
reselleri
reselleri

sursa: adaptare după Armstrong, Gary; Kotler, Philip; Trifts, Valerie; Buchwitz, Lilly; Marketing - An Introduction, Canadian Edition, 6th ed., Pearson, 2017, p.281.

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Produsul în viziunea marketingului

1. Componente corporale

2. Componente acorporale

3. Informaţii referitoare la produs

4. Imaginea produsului

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Produsul în viziunea marketingului

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 1. Componentele corporale
Însuşirile fizico-chimice, performanţele tehnico-economice şi specificaţiile tehnice ale produsului.

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 2. Componentele acorporale
Nu fac parte din corpul material al produsului, reprezentând elemente auxiliare produsului: marca,
preţul, termenul de garanţie, protecţia legală, serviciile conexe legate de produs.

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 3. Informaţii referitoare la produs
Informaţii transmise de organizaţie publicului ţintă cu privire la produs.

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 4. Imaginea produsului
Ansamblul celor 3 componete (corporale + acorporale + informaţiile referitoare la produs)
creează o anumită imagine a produsului în mintea consumatorilor potenţiali.

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Gama de produse vs. Linia de produse
• Gama de produse este alcătuită dintr-un grup de produse înrudite prin satisfacerea
unei nevoi sau/şi prin caracteristici fizice şi chimice asemănătoare. În cadrul unei
game de produse pot exista mai multe linii de produse.

• Linia de produse are în componenţă produse omogene din punct de vedere al

materiei prime sau al tehnologiei de fabricaţie.

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Gama de produse vs. Linia de produse

Sub-gama de produse - Produse de îngrijire orală

4 linii de produse:

• paste de dinţi

• periuţe de dinţi

• ape de gură

• aţă dentară

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Dimensiunile gamei de produse

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Dimensiunile gamei de produse

Apă cu vitamine: vitamina C,

zinc, calciu, magneziu, B12.

Infuzie de ceai: verde, negru, alb.

Limonadă: Lemon, Lime + Mint.

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Dimensiunile gamei de produse

Lungimea = suma produselor

distincte din cadrul gamei:

10 produse

Lărgimea = suma numărului

de linii de produse din cadrul
gamei:

3 linii de produse

Profunzimea = numărul de
produse distincte din cadrul
fiecărei linii:

5 ape cu vitamine
3 infuzii de ceai
2 limonade

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Ciclul de viaţă al produsului

sursa: Armstrong, Gary; Kotler, Philip; Trifts, Valerie; Buchwitz, Lilly; Marketing - An Introduction, Canadian Edition, 6th ed., Pearson, 2017, p.291.

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Ciclul de viaţă al produsului

1. Conceperea produsului = începe atunci când organizaţia găseşte şi

materializează o idee de produs nou. Vânzările sunt 0 iar costurile investiţionale ale
organizaţiei cresc;

2. Introducere = periodă de creştere lentă a vânzărilor, pe măsură ce produsul intră

pe piaţă. Profiturile sunt inexistente din cauza cheltuielilor foarte mari cu
introducerea produsului;

3. Dezvoltare = perioada de acceptare rapidă pe piaţă şi de acumulare a profiturilor;

4. Maturitate = perioada de încetinire a creşterii vânzărilor, deoarece produsul a fost

acceptat de majoritatea cumpărătorilor potenţiali. Nivelul profitului rămâne constant
sau scade, din cauza cheltuielilor mari de marketing, în scopul apărării produsului
împotriva concurenţei;

5. Declin = vânzările se diminuează şi profiturile scad.

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Caracteristicile ciclului de viaţă al produsului

Introducere Dezvolare Maturitate Declin

Vânzări scăzute creştere rapidă nivel maxim în declin

Costuri ridicate medii scăzute scăzute

Profit negativ în creştere maxim în declin

acceptanţii majoritatea majoritatea acceptanţii

Clienţi
timpurii timpurie întârziată întârziaţi

Competitori puţini mulţi f. mulţi nr. redus

maximizarea profitului reducerea costurilor

notorietate & încercarea maximizarea
Obiective de MK produsului cotei de piaţă
şi menţinerea şi exploatarea
cotei de piaţă produsului

sursa: adaptare după Armstrong, Gary; Kotler, Philip; Trifts, Valerie; Buchwitz, Lilly; Marketing - An Introduction, Canadian Edition, 6th ed., Pearson, 2017, p.295.

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
Ciclul de viaţă şi produsele Style, Fashion & Fads
Style (stil) = produse cu perioade intermitente de creştere şi scădere a interesului faţă de
acestea;

Fashion (modă) = produse care se dezvoltă lent, rămân populare pentru o vreme, iar apoi
intră într-un declin lent;

Fads (moft) = produse care sunt extrem de populare pentru o perioadă scurtă de timp,
ulterior acestea dispărând definitiv.

sursa: Armstrong, Gary; Kotler, Philip; Trifts, Valerie; Buchwitz, Lilly; Marketing - An Introduction, Canadian Edition, 6th ed., Pearson, 2017, p.296.

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Tipuri de consumatori în funcţie de rapiditatea
acceptării produselor noi
• Acceptarea unui produs nou lansat pe piaţă, de către consumatorii potenţiali, nu se
realizează dintr-odată. Unii dintre aceştia acceptă produsul mai rapid iar alţii mai lent.

• Consumatorii potenţiali ai unui produs, în funcţie de rapiditatea adoptării noului produs, se

împart în:

1. Inovatorii (entuziaştii) – reprezintă un procent foarte mic din piaţă (2,5%), sunt
entuziaşti după inovaţii şi vor să fie primii care le utilizează;

2. Acceptanţii timpurii (vizionarii) – reprezintă 13.5% din cadrul unei pieţe, agreează
noile tehnologii şi sunt dispuşi să accepte riscul social, fiind motivaţi, în special, de
potenţialul noilor tehnologii de a le aduce succes. Sunt foarte influenţi în cadrul unei
pieţe, comportându-se ca trensetteri.

3. Majoritatea timpurie (pragmaticii) – reprezintă 34% din piaţă, fiind pragmaticii care
adoptă noile inovaţii doar după ce acestea s-au dovedit a fi viabile, simţindu-se
comfortabili că nu vor fi supuşi unor riscuri.

4. Majoritatea întârziată (conservatorii) – reprezintă 34% din piaţă, având o

mentaliate conservatoare, sunt împotriva adoptării riscului şi extrem de precauţi
atunci când adoptă o inovaţie. Vor rezultate demonstrabile ale inovaţiilor şi, totoată,
vor să fie 100% siguri că nu există riscuri asociate cu acestea.

5. Acceptanţii întârziaţi (scepticii) – reprezintă 16% din piaţă, fiind consideraţi

consumatori sceptici cu privire la inovaţii. Adoptă inovaţiile fiind forţaţi de împrejurări.
© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
Ciclul de viaţă al produsului & Gradul de adoptare

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Strategii de produs

1. Dimensiunile gamei de 2. Nivelul calitativ al 3. Gradul de înnoire a

produse produselor produselor

a) Menţinerea gradului de
a) Selecţie sortimentală a) Adaptare calitativă noutate

b) Stabilitate sortimentală b) Diferenţiere calitativă b) Perfecţionarea produselor

existente
c) Diversificare sortimentală c) Stabilitate calitativă
c) Asimilarea de noi produse

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 I. Dimensiunile gamei de produse

1. Selecţie sortimentală = restrângerea dimensiunilor gamei de produse;

2. Stabilitate sortimentală = menţinerea dimensiunilor gamei de produse;

3. Diversificare sortimentală = extinderea dimensiunilor gamei de produse;

a) Diversificare orizontală = mărirea numărului liniilor de produse din cadrul

gamei;

b) Diversificare verticală = prelungirea în amonte sau în aval a unei linii de

produse (introducerea în oferta organizaţiei a produselor achiziţionate anterior ca
materii prime sau/şi a altor produse care folosesc actualele produse ale
organizaţiei drept elemente constructive);

c) Diversificare laterală = dezvoltarea gamei de produse în domenii conexe

structurii de bază;

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Selecția sortimentală
În august 2012, Consiliul de Administratie al Societăţii Române de Televiziune a aprobat programul de redresare economică
a Televiziunii Romane, care prevedea faptul ca TVR Info şi TVR Cultural îşi vor înceta emisia, iar misiunea TVR Cultural va fi
preluată de TVR 2 şi TVR 3. Motivul principal al închiderii posturilor tv a fost legat de pierderile de 145,6 milioane de euro ale
Televiziunii Române. (sursa: www.ziare.com)

GSP TV a fost lansat pe 26 iulie 2008, atunci cînd postul a cîştigat alături de consorţiul RCS&RDS drepturile de televizare
ale meciurilor din Liga 1. GSP TV a fost împărţit la început în trei canale, pentru a putea difuza toate cele 9 partide din
campionatul intern, dar după o perioadă din cauza unor tensiuni cu partenerul şi din cauza datoriilor foarte mari, postul a
cedat drepturile de televizare celor de la DigiSport, canalul de sport al celor de la RCS&RDS. Din aprilie 2014, postul de
sport al trustului Intact, GSP TV s-a închis. (sursa: www.gsp.ro).

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Selecția sortimentală

Uber Eats, serviciul de food delivery al Uber, a sistat activitatea din România începând cu data de 3 iunie 2020. “Această
hotărâre vine în continuarea strategiei noastre de a ne concentra energia și resursele în piețele de top în care Uber Eats
este prezent la nivel global” – au spus reprezentanții Uber Eats. (sursa: newmoney.ro)
De asemenea, Uber își închide operațiunile Uber Eats în alte 6 piețe, în care nu estimează că va ajunge pe locul unu sau
doi: Cehia, Egipt, Honduras, Arabia Saudită, Ucraina și Uruguay(sursa: www.forbes.ro)
© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Diversificare sortimentală orizontală

Le Boucher este o marca proprie Mega Image cu produse gourmet din carne, lansata in 2011. În 2017,
Mega Image a lansat Le Boucher Grill by Chefs cu produse gourmet, de specialitate, din carne. Noua
linie de produse Le Boucher Grill by Chefs cuprinde o varietate de produse din carne de cea mai bună
calitate, specialităţi sau carne gata marinată după rețetele unora dintre cei mai prestigioși chefi din
România. (sursa: www.mega-image.ro)

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Diversificare sortimentală orizontală

FrieslandCampina România, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa lactatelor, intră cu brandul Napolact – unul
dintre cele mai vechi mărci româneşti de lactate, pe segmentul bio, o categorie care stârneşte din ce în ce mai mult
interesul jucătorilor din industria de profil. Astfel,compania lansează gama Napolact Bio, care cuprinde lapte, iaurt, sana
şi chefir. „Interesul în creştere al românilor pentru produsele ecologice şi preocuparea Napolact pentru inovaţie au stat
la baza extinderii portofoliului cu o linie de produse BIO”, a declarat Răzvan Orbulescu, director de marketing în
cadrul FrieslandCampina. (sursa: www.zf.ro)

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Diversificare sortimentală orizontală

Compania Dr. Oetker şi-a diversificat gama de de deserturi prin lansarea brandului Mug Cake.
Conţinutul plicurilor se amestecă cu lapte şi se prepară rapid, prin coacere timp de 1 minut, la cuptorul
cu microunde. (sursa: www.oetker.ro)

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Diversificare sortimentală verticală

Albalact, liderul pieței de lactate, a intrat pe piața sucurilor proaspete prin lansarea brandului Frupt. Sucurile Frupt sunt obținute prin presare la rece,
fără adaos de zahăr, apă sau conservanți, fiind procesate prin pasteurizare ușoară, pentru a-și păstra nutrienții și gustul proaspăt.
Cristina Miclea, Director de marketing Albalact: “Frupt a fost un proiect interesant și pentru noi și a venit cumva firesc. Pentru iaurturile cu fructe,
noi colaborăm foarte mult cu furnizori de fructe și unul dintre ei ne-a propus să ambalăm sucuri de fructe NFC (not from concentrate – care nu provin
din concentrat de fructe – n.r.). Aveam deci o sursă de materie primă, aveam linia de ambalare la butelcă și ne-am gândit că este un produs foarte
popular pe piețele externe. În România, categoria de sucuri care nu provin din concentrat de fruct este foarte mică. Și atunci a apărut acest proiect,
cumva o completare a „visului american” pe care l-am realizat cu butelca de lapte. Am ales să lansăm variantele de suc care știm că sunt cele mai
consumate în România, adică portocale și mere.” (www.magazinulprogresiv.ro)

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Diversificarea sortimentală laterală

Amazon Go is a new kind of store with no checkout required. Amazon created the world’s most advanced shopping
technology so you never have to wait in line. With our Just Walk Out Shopping experience, simply use the Amazon Go
app to enter the store, take the products you want, and go! No lines, no checkout. (No, seriously.)

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 2. Nivelul calitativ al produselor

a) Adaptare calitativă = produsele sunt adaptate calitativ în raport cu

exigenţa fiecărui segment de piaţă;

b) Diferenţiere calitativă = se face faţă de oferta concurenţei, pentru a oferi

consumatorilor potenţiali o mai uşoară posibilitate de alegere;

c) Stabilitate calitativă = presupune menţinerea nivelului calitativ al

produselor şi se adoptă atunci când organizaţia deţine o poziţie puternică
pe piaţă;

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Adaptare calitativă

“Mărcile noastre ocupă printre primele locuri în fiecare segment: Timişoreana – cea mai populară bere din România,
URSUS – cea mai importanta bere premium de pe piaţă, Azuga – bere nepasteurizată, Ciucas – berea pentru
momentele de relaxare, în armonie cu natura, Stejar – bere cu un conţinut mai mare de alcool, Cooler – bere cu
arome. La toate acestea se adagă brandurile de bere super-premium: Grolsch, Peroni, Pilsner Urquell etc., consacrate
la nivel internaţional. Astfel, oferim cel mai atrăgător şi complet portofoliu de mărci de bere din Romania.” (sursa: www.ursus-
breweries.ro)
© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Adaptare calitativă

Ursus Retro – un sortiment de bere blondă nepasteurizată, cu un gust bogat și spumă fină. Ursus Retro este o bere „cu
gust ca atunci, dar ideală pentru acum”, care te duce cu gândul la vremurile petrecerilor în stil analogic, când distracția
era cu adevărat legendară pentru că se trăia pe viu, iar prietenii se întâlneau mai des la un chef în sufragerie sau la o
ieșire la bere decât pe chat. (sursa: www.trendshrb.ro)

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Diferenţiere calitativă

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 3. Gradul de înnoire a produselor

a) Menţinerea gradului de noutate = inovare absolută de produs/serviciu;

b) Perfecţionarea produselor existente = strategia vizează doar o

îmbunătăţire a produsului/serviciului, în vederea prelungirii fazei de
maturitate a acestuia;

c) Asimilarea de noi produse = este o strategie utilizată pentru a introduce

noi produse prin înlocuirea celor vechi, care vor fi retrase de pe piaţă;

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Menţinerea gradului de noutate

Retailerul Mega Image a lansat un nou concept de magazin pe piaţa din România, sub brandul Fresh Bazar, un
aprozar reinterpretat în stil urban actual, adaptat nevoilor consumatorilor. “Cu Fresh Bazar, readucem în atenţia
consumatorilor clasicul aprozar care era recunoscut pentru produse proaspete, autentice şi de calitate. Noi am dus la
un nou nivel acest concept şi l-am ancorat în stilul de viaţă modern, dinamic, în care alimentaţia sănătoasă are un rol
foarte important. ”, spune Mircea Moga, CEO Mega Image. (www.zf.ro)

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Menţinerea gradului de noutate

United Romanian Breweries Bereprod (URBB), producător de bere care are în portofoliu branduri precum Tuborg, Carlsberg, Holsten,
SKOL, a lansat pe piaţa locală brandul Bucur, o bere poziţionată în segmentul premium. “Nu întâmplător am optat pentru Bucur – bere
de bulevard. Bulevarul era, şi este în continuare, acel loc unde se întâmplă toate lucrurile importante din viaţa urbei, locul unde se
adună cele mai interesante personaje şi se spun poveşti extraordinare, la un pahar de bere de calitate” a declarat Paul Markovits, Vice
Preşedinte Marketing, URBB. (www.zf.ro)

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Menţinerea gradului de noutate

Apple TV+ este noul serviciu de streaming online cu filme şi seriale originale de la cele mai creative
minți din televiziune și film. Serviciul este disponibil de la 1 noiembrie 2019, costă 5$ pe lună şi este
accesibil în peste 100 de țări și regiuni. (www.apple.com)

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Menţinerea gradului de noutate

The Neutrogena Skin360™ app takes photos of your forehead, cheek and chin via a SkinScanner, powered by
Fitskin™. Each time the tool scans your skin, data is fed to the app, which leverages Neutrogena’s wealth of clinical
research and expertise to analyze and assign a score to pores, lines and wrinkles, as well as provide an overall
Skin360 Score. These scores allow users to understand how their skin is changing over time, and enable the app to
provide skincare advice and a personalized daily product regimen. (www.jnj.com)
© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Perfecţionarea produselor existente

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Perfecţionarea produselor existente

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Asimilarea de noi produse

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania
 Asimilarea de noi produse

© Florin Tudor Ionescu, Associate Professor, Ph.D. - Marketing Department, Bucharest University of Economic Studies, Romania