7.Elaborați pașii de realizare a unui concurs teatral cu elevii claselor primare.

I. Fiecare echipă prezintă un aviz cu programa unei reprezentații creatoare.

(Avizul se apreciază în limita de 10 puncte).
Interpretarea și înscenarea unui cântec de toată echipa- (20 puncte) Prezentarea costumelor- (câte
2 puncte fiecare costum) Interpretarea scenică a unor reprize mici teatrale – (5 puncte maxim)
Numărul supărterilor pentru fiecare echipă - (o persoană 1 punct) Totalurile concursurilor
Algoritmul oricărui concurs include următoarele momente: Participanții Probele de concurs
Criteriile de apreciere Juriul Premiile sau cadourile Prezentatorul Materiale Tehnica Încăperea
Spectatorii.
Organizarea oricărui concurs va începe cu luarea deciziei despre promovarea concursului.
După ce a fost luată decizia despre promovarea concursului organizațional: Se va alege o
denumire interesantă a concursului Se va formula probele de concurs Se va elebora condițiile
promovării concursului și criteriile de apreciere a rezultatelor. În dependență de conținut în
condițiile promovării concursului pot fi incluse sau omise următoarele momente: Timpul necesar
pentru pregătirea probelor de concurs Termenul demostrării rezultatelor prealabile Sediul
demonstrarii prealabile Parametrii rezultatelor finale Posibilitatea de a prmi ajutor din partea
adulților Posibilitatea de a folosi mostre gata,idei străine. Lista materialelor și istensilelor permisr
pentru utilizare și lista celor interzis.De asemenea vor fi concretizate,dacă e cazul,regulile de
securitate a muncii.
La școlarul mic creativitatea se dezvoltă în diverse activități practice precum ar fi:
desenul,modelarea,construirea,creația verbală.Tematica concursurilor depinde de interese și
particularitățile copiilor.
Tipuri de concursuri:
1. Concursuri creative de pantomimă
2. Concursuri creative muzical-teatrale
3. Concursuri creative coreografice
4. Concursuri creative verbale
5. Concursuri creative de artă plastică
5 Structura activității inegrate. Activitățile comune. Forme de organizare a activităților
Activitatea integrată este activitatea specifică reformei curriculare propusă de noul
Curriculum pentru învățământul preșcolar. Aceasta se desfășoară atât ca activități în cadrul
unui proiect tematic, cât și în cadrul proiectării pe teme săptămânale. Maniera integrată
presupune abordarea realității printr-un demers globalizat, în cadrul căreia tema se lasă
investigată cu mijloacele diferitelor științe, dispărând granițele dinte variatele categorii de
activități. Activitățile integrate sunt de patru feluri în funcție de elementele de conținut. Astfel,
avem activitate integrată care cuprinde toate activitățile din cadrul unei zile activitate integrată
care integrează ALA (activități liber alese) și ADE (activități pe domenii experiențiale)
 activitate integrată care cuprinde ADE dintr-o zi activitate integrată în care sunt înglobate mai
multe domenii experiențiale, indiferent de programul zilei. Activitățile integrate lasă mai
multă libertate de exprimare și acțiune atât pentru copil cât și pentru educatoare. Pentu copiii
de 5-7 ani, activitatea va dura 35-45 min. Întîlnirii de dimineaţă îi vor fi rezervate maximum 10
min., parţii frontale – 10-15 min., activităţii în centre –15-20 min., iar evaluării – 10-15 min. În
perioada dintre Întîlnirea de dimineaţă şi activităţile experienţiale/pe domenii de dezvoltare
educatorul va organiza jocuri energizante, de grupare/regrupare, exerciţii fizice/pauze
dinamice, pauze pentru necesităţi individuale. Dacă Întîlnirii de dimineaţă s-au acordat 15-20
min., se va face o pauză de 10 min. pentru necesităţile individuale ale copiilor (băut apă,
recreere, mers la WC etc.). Ulterior, se va trece la activitatea propriu-zisă, printr-un joc
energizant, poezie, clinchet de clopoţel prin diferite jocuri: de exemplu, Trenuţul vesel (copiii
se prind unul de altul, iar educatorul/educatoarea îi anunţă că vor călători, se vor opri în diferite
staţii/centre, unde vor coborî doar copiii al căror nume începe cu sunetul „E” ori „A”, ori „B”
etc. În funcţie de numărul celor prezenţi, al căror nume începe cu sunetul dat, educatoarea
propune ca într-o staţie să coboare copiii al căror nume începe cu alte 2-3 sunete). La
repartizarea copiilor în centre educatoarea va ţine cont şi de particularităţile individuale, de
capacităţile lor; Prin instalarea unor indicatoare/bariere: panglică/coardă întinsă; scaun/baraj;
lipsa materialelor şi sarcinilor; jetoane/indicatoare cu semnul X, etc. Pentru unele activităţi nu
se vor deschidă toate cele 7 arii/ centre, depinde de obiectivul planificat, de materiale la
dispoziţie, de gradul de avansare al copiilor în temă/obiectivul propus, de numărul de copii
prezenţi în grupă la momentul dat. n fiecare centru va fi pus un jeton cu cifra care va indica
numărul participanţilor; în funcţie de acesta, se vor aranja şi scaunele. În prealabil, copiii vor fi
familiarizaţi cu semnele alese. Tot pe un jeton vor fi scrise, cu litere majuscule de tipar,
sarcinile care le au de îndeplinit şi forma de organizare a lucrului (individual, în perechi, în
grupuri mici). n cazul cînd finisează lucrul în centrul ales, le propunem să realizeze sarcini şi în
alte centre; în centrul Menaj putem face şi matematică; în centrul Ştiinţe – vom adresa întrebări
suplimentare la sarcina pe care o îndeplinesc (de exemplu, prepararea sucului de mere: Cîte
mere sînt? Ce sînt merele? Unde cresc merele? Cîte sunete, silabe are cuvîntul măr, mere? Cîte
mere verzi sînt? Cîte mere roşii sînt? Cîte mere am curăţat? Cîte mere au mai rămas? Ce
culoare are sucul? Cum este la gust sucul? De ce trebuie să consumăm mere, suc?); şi în
centrul Artă vom adresa întrebări (Ce culori ai folosit? Ce obiecte de culoarea roşie, albastră
mai cunoşti? Din ce categorie de obiecte fac parte? Cu ce sunet începe cuvîntul albastru? Ce
cuvinte mai încep cu sunetul dat? etc.). Centrele vor fi deschise toată ziua şi copiii vor merge la
ele prin rotaţie.
6.Structura Curriculumului pentru educație timpurie.
Structura Curriculumului pentru educația timpurie trebuie: • să fie coerentă; • să se încadreze/să ia
în calcul tradiția curriculară a țării; • să derive din tendințele de dezvoltare în domeniul educației
timpurii, dar și din realitatea cotidiană a instituției de învățămînt; • să fie înțeleasă de către actorii
principali ai procesului educațional; • să fie eficientă și funcțională, adică să sprijine – prin
criteriile și concepția care au inspirat respectiva structurare – implementarea cu succes și de
calitate a Curriculumului Național. Prin conținutul și structura sa Curriculumul pentru educația
timpurie oferă repere, încurajează și, concomitent, solicită cadrului didactic: - realizarea unui
proces educațional de calitate și dezvoltarea continua a calității, inclusiv prin reflectarea asupra
practicii zilnice; - asigurarea stării de bine a copilului; - colaborarea cu părinții copiilor,
implicarea părinților, familiei/îngrijitorilor în activitățile organizate cu copii și asigurarea
continuității educației timpurii acasă în familie.

18. Caracteristica exerciţiilor de dezvoltare fizică generală. Clasificarea exerciţiilor de dezvoltare

fizică generală.

Exercitiile de dezvoltare fizica generala si/sau armoniosa (E. D.F.G. si/sau A.) sunt constituite din
pozitii si miscari segmentare, analitice si complexe pentru dezvoltarea echilibrata a sistemului
muscular si osteo-articular, dar si pentru perfectionarea functionala a aparatului locomotor

. (CLASIFICAREA) EXERCITIILOR- Exercitii libere (simple si compuse);- Exercitii cu partener

si in grup;- Exercitii cu obiecte portative; Acestea sunt: bastoane, mingi medicinale, mingi de
cauciuc, cercuri, corzi, esarfe, maciuci, saci cu nisip, sandouri, extensoare, gantere, etc.- Exercitii
la si cu aparate speciale cum ar fi: banci, scari fixe, helcometre, banca cu carucior rulant, scripeti
cu autorezistenta, banca curbata;- Elemente artistice simple (pasi, sarituri);- Exercitii la aparatele
de gimnastica (bara, paralele, inele, barna, cal, sol). Structura simpla a acestor exercitii permite
insusirea lor rapida si corecta influentand pozitiv organismul omenesc.Numarul mare de exercitii
si posibilitatea mare de combinare a lor, permite alegerea exercitiilor adecvate scopului urmarit.
Ca urmare, exista posibilitatea de a influenta in mod izolat musculatura sau segmentele corpului,
dar ofera si oportunitatea actionarii asupra intregului organism. Dezvoltarea fortei musculare se
poate obtine prin folosirea exercitiilor de dezvoltare fizica generala cu caracter dinamic sau static.
Dezvoltarea mobilitatii articulare si a elasticitatii musculare se poate realiza atat prin miscari
active (arcuiri), cat si prin miscari pasive, atunci cand greutatea anumitor segmente apasa pe
articulatii, prin intinderea diferitelor grupe musculare. Pentru dezvoltarea cu succes
a fortei, a vitezei si a elasticitatii musculare este necesar:

- sa se execute in mod sistematic exercitiile;

- cresterea treptata a complexitatii exercitiilor;

- schimbarea vitezei si ritmului de executie;

- cresterea treptata a amplitudinii miscarilor;

- alternarea incordarii si a relaxarii musculare. Pentru realizarea eficientei maxime a acestor

exercitii trebuie sa se respecte bazele generale ale miscarilor in tot timpul executiilor, incepand
chiar de la primele exersari.