Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
94(38)
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 1/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
ISTORIA
GRECIEI ANTICE
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 2/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 3/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
CUPRINS
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 4/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
îi l
κ« ι
\ '
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 5/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 6/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 7/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 8/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
populaţie dinspre continent spre insule sau spre Asia Mică. Este vorba H
dispersarea celor trei mari grupe de vorbitori de dialecte greceşti: eolie n j
ionieni şi dorieni. Prin aceste mişcări s :a produs o nouă omogenizare, n j
numai culturală (ca în cazul cretanilor), ci şi etnolingvistică. Pornind de la
această realitate geografică, istorică şi etnolingvistică, Marea Egee poate
fi denumită i Marea Greacă.
10
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 9/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
Cine au fost creatorii diferitelor culturi sau civilizaţii din zona care
va deveni predominant grecească reprezintă o problemă la care nu este
uşor de dat un răspuns. Tradiţia istoriografică şi mitografică operează cu o
serie de etnonime care nu pot fi recuperate în nici o formă. De exemplu,
pentru Rodos sunt pomeniţi ca primi locuitori fie telchinii (de la o
denumire mitologică rezervată unor genii sau fiinţe supranaturale experte
în metalurgie, vrăjitorii şi vindecători de animale alungate de titani din
Pelopones şi instalate în Rodos, care s-a numit şi Teîchinia şi unde ar fi
întemeiat Lindos, Garnira şi lalysos), fie carieni. Alte etnonime rezervate
populaţiilor prehelene sunt acelea de pelasgi şi lelegi.
Din păcate, noi nu avem siguranţa în ceea ce priveşte limbile
vorbite înainte de cea 1600 î.H., dată care este acceptată pentru
începuturile civilizaţiei miceniene, în legătură cu care nu există acum nici
un dubiu că este creaţia unor vorbitori de limbă greacă. Descifrarea
scrierii liniare B a adus lumina necesară în această problemă.
Ce a fost însă înainte de secolele XVI-XIV î.H., ce limbi s-au vorbit
continuă să fie o mare enigmă, deşi se cunosc mai multe sisteme de
scriere care au precedat scrierea liniară B. Este vorba de aşa numita
ciprommoică l care, după cunoştinţele actuale, trebuie să fi servit la
conservarea unor texte în ceea ce se numeşte dialectul eteocipriot. Din
reta primelor palate se cunosc texte redactate cu o scriere hieroglifică,
ne escifrată până acum şi care pare să fi servit în administraţia palatială.
de'1] ΡρΪ,αΐ6' aceste semne descoperite pe tăbliţe şi pe un faimos disc, acela tOS'se
' " i mare Part«2-la câteva notaţii. Sunt deci
reduc în cea
!!"16"06' D ar PC diSCUl de la Phaistos &Ρ 45 de semne> unele cu Prime e SUfixe ' a 'tele cu
funcţie de prefixe (mai numeroase decât tentaţi v ,?Ceasta caracteristică 1-
a făcut pe J. Faucounau (1999) să reia
a
de a descifra discul de la Phaistos şi de a conchide, datorită
11
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 10/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
12
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 11/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 12/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
14
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 13/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 14/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 15/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 16/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
18
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 17/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
1. Cronologia
începutul secolului XX a produs o adevărată senzaţie în lumea
ştiinţifică, prin descoperirile lui Arthur Evans de pe insula Creta. Miturile
despre regele Minos, războiul troian, bogăţia regilor micenieni au prin
contururi reale, dezvăluind omenirii mărturiile existenţei unor civilizaţii
înfloritoare, care au dominat bazinul egeean în mileniile ΠΙ-Π î.H. Este
vorba de civilizaţia creto-miceniană, în evoluţia căreia se desprind trei
etape mari (conform sistemului cronologic propus de Evans),
caracteristice în linii mari tuturor centrelor culturale din bazinul egean
(cultura minoică, cultura cicladică, cultura heladică (Grecia continentală):
1. Minoicul timpuriu (MT) (3000 -2100 î.H.), cu următoarele sub-
etape. MTi I (3000-2800), MTi Π (2800-2400), MTi ΠΙ (2400-2100);
II. Minoicul mijlociu (MM) (2100 - 1600 î.H.), cu următoarele sub-
etape MM I (2100-1900), MM Π (1900-1750), MM Ut (1750-1580);
ΠΙ. Minoicul târziu (MT) (1580 - 1200 î.H.), cu următoarele
perioade MT i (1580-1450), MT H (1450-1400), MT ΙΠ (1400-1200).
2. Civilizaţia minoică
Apariţia aşezărilor urbane. Sistemul palatial
Avântul social-economic din prima jumătate a mileniului ΠΙ î. H. a
rost determinat de câţiva factori decisivi: 1) poziţia geografică
avantajoasă, Creta aflându-se la distanţe egale de Europa, Asia şi Africa,
ce
ea ce explică complexitatea culturală a civilizaţiei minoice, în care s-au
»topit" mai multe influenţeactivităţi
străine. Această situaţie este fructificată prin
Întreţinerea unei intense comerciale pe mare; 2) dezvoltarea
rapidă a meşteşugurilor, în special, a metalurgiei bronzului, în favoarea
ca
reia vorbesc numeroasele descoperiri de topoare, vârfuri de lance şi
19
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 18/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 19/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 20/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 21/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 22/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
4. Civilizaţia miceniană
Descoperirea acestei civilizaţii se leagă de numele lui
H.Schliemann, care în anul 1876 inaugurează seria săpăturilor de la
Micene. Rezultatele cercetărilor au scos la iveală vestigiile unei lumi
vechi ale cărei începuturi urcă până spre sfârşitul mln. EH î. H., când un
grup de păstori indo-europeni, veniţi din nordul Peninsulei Balcanice, se
instalează aici. Urmează un regres temporar (dat fiind faptul că la venire
aheenii au găsit aici structuri protourbane net superioare tipului lor de
organizare), situaţia schimbându-se abia peste câteva secole, când putem
vorbi despre perioada de vârf a structurilor palatiale miceniene
24
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 23/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 24/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
care inserează mai multe tăbliţe, este dat numărul total de turme de oi,
cantitatea de lână produsă şi, în final, numărul bucăţilor de pânză.
Dezvoltarea metalurgiei la Pylos este' reflectată de textele care atestă
activitatea celor 400 de fierari recenzaţi.
3) Dezvoltarea relaţiilor comerciale dintre structurile miceniene
continentale şi cele insulare, mai ales în ceea ce priveşte formele ceramice
(nu este întâmplător faptul că vase miceniene s-au descoperit în mai multe
locuri din Egipt, inclusiv în mormântul faraonului egiptean Akhenaton [a
Π jum. a sec. XIV], oferind indicii sigure de sincronizare cronologică),
bronzuri sau fildeşuri (la Delos), descoperite atât în Mediterana orientală,
cât şi în cea occidentală.
c. în ceea ce priveşte structura socială, aceasta poate fi parţial
stabilită reieşind din datele furnizate de cercetarea ritului şi a ritualului
funerar, în afară de aceasta trebuie menţionat faptul că cristalizarea unei
aristocraţii militare este sugerată şi de descoperirea unor edificii
impunătoare, dar mai mici dimensional decât palatele regale, care nu erau
altceva decât reşedinţe. Un alt izvor îl reprezintă tăbliţele, care conţin
unele informaţii privind sistemul de taxe şi impozite, modalităţile de
percepere a acestora, ceea ce presupune existenţa unui corpus
funcţionăresc, capabil să aibă sub control veniturile statului. Dar şi aceste
informaţii sunt incomplete. Reieşind din sursele existente, societatea
miceniană se încadra în următoarea schemă funcţională:
- regele micenian, desemnat într-un şir de texte cu termenul de
Wanaka (dar nu este exlus să fie vorba despre un stăpân divin).
- funcţionarii palatului: lawagetas (cel mai înalt titlu după rege,
nu i se cunosc atribuţiile), personaje cu funcţii administraţiv-
teritoriale (administratorii districtelor - korete, administratorii
provinciilor — damokoro şi duma)
— suita regală - equeta (formată din aristocraţi -militari, care par
să se constituie într-o nobilime ereditară)
26
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 25/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 26/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
28
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 27/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 28/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 29/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
Sigur este faptul că la nivelul Myc ΠΙΑ există un număr foarte mare
de palate sau centre importante de al doilea rang - Micene, Tirynth, Ano
Engliano (Pylos), Malthi-Dorion, Atena, Teba, Orchomenos, lolkos (pe
coasta egeeană a Tesaliei). Este perioada care coincide cu o expansiune
dincolo de mare. Sigur câteva centre transmaritime sunt constituite acum,
uneori prin desfiinţare sau cucerirea unei mai vechi colonii cretane
-Milet (=Milawata din textele hitite), Ay Irini (Keos) şi Naxos în Ciclade,
lalyssos, Trianda Moschou şi Makria Vounara (Rodos). Se înregistrează
primele prezenţe importante în Lemnos, Lesbos şi Troia (începând cu
Troia V-VI), ca şi dincolo de Marea Ionică (în Sicilia, Italia, Sardinia şi
Malta), la fel "ca şi Levant şi Egipt. După 1400 î.H. sunt prezenţi şi în
Creta. Trebuie notat că nu se poate preciza cine a avut iniţiativa în acest
proces de dispersie şi cucerire. Ceea ce se poate afirma este faptul că
existenţa mai multor palate, aproximativ de acelaşi nivel, exclude orice
idee de centralizare, la scară globală, pe continent. Se poate presupune că
centrele de peste mări sunt complet autonome şi desfăşoară propria
politică. Şi pe continent lucrurile trebuie să fi fost identice. Cel mult se
poate bănui un control la nivel strict local în relaţie cu un palat anume.
Numai
existenţăcănu
noia nu cunoaştem
satelor realităţile
(eventual ruralepedin
organizate aceastăcomunităţilor
sistemul zonă. Plauzibila
de
obşte), ci a fermelor individuale este o pură speculaţie. Cât priveşte
existenţa unei administraţii unice, ea este greu de demonstrat în condiţiile
primelor dovezi care să ateste existenţa unor arhive de palat. De fapt,
exista o singură arhivă reală, nu prea mare, cea de la Pylos. Cele câteva
tăbliţe de la Teba sau Micene pot fi cel mult folosite ca argument în
favoarea tentativei de a crea o administraţie. Sigur, este important că s-a
inventat un sistem de scriere particular-ii'raara B şi că există un număr de
scribi (nu prea mare, judecând după amprentele identificate pe tăbliţele de
la Pylos). Nu trebuie uitat însă că în quasi-totalitatea lor, aceste tăbliţe
sunt numerice sau votive şi nu conţin informaţii cu privire la diferitele
structuri administrative
continentală pot fi însăşistabilite
politice.înUnele asemănări
ceea ce priveşteîntre Creta exercitat
controlul şi Grecia
asupra producţiei şi al schimbului de către palat. Astfel, şi la Pylos
atelierele regale sunt amplasate în afara palatelor, chiar la o distanţă
apreciabilă (v. Nichoria).
31
i
u
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 30/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
.
32
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 31/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 32/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 33/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
35
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 34/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 35/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 36/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 37/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 38/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
40
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 39/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 40/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
42
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 41/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 42/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 43/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
45
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 44/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 45/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 46/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 47/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 48/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 49/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 50/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 51/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
53
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 52/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
54
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 53/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
DC MODELE DE GUVERNARE
ÎN GRECIA ANTICĂ
55
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 54/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
56
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 55/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 56/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
bronz (simbolul puterii), acele votive, alte obiecte de metal, obiecte din
fildeş etc. Teatrul unor asemenea competiţii devine şi Heraionul din
Argos, unde s-a tranşat rivalitatea dintre „basileii" din acest centru.
Olimpia înregistrează cea mai timpurie competiţie între aspiranţii la
putere dintr-o arie mai largă - Messenia, Arcadia, Argolida. Elementul
justificator cel mai important în tendinţa de acaparare a puterii politice
rămâne dimensiunea şi numărul darurilor oferite acestor sanctuare.
Două alte fenomene însoţesc acest proces - funeraliile princiare şi
eroizarea membrilor noii aristocraţii. Mai ales ultimul aspect rămâne
extrem de important, întrucât reflectă o evoluţie nouă, anume nevoia de a
asocia averea şi puterea cu nobleţea sângelui, marea vechime a neamului,
obârşia eroică a genos-vAui. Această nevoie este rezolvată prin elaborarea
unor genealogii fictive. Există şi exemple care demonstrează preocuparea
pentru împingerea, cât mai adânc în trecut, a începuturilor unor familii.
Un exemplu clasic citat de G.Glotz rămâne Hecataios din Milet care
numără 16 generaţii înaintea sa. Mai interesante sunt situaţiile în care sunt
precizaţi chiar şi fondatorii neamului respectiv. Este cazul unui arhonte
atenian (Hippocleides), care se pretindea descendentul lui Ajax şi număra
paisprezece generaţii
încă un aspectînaintea sa.
este necesar să fie reamintit în acest context şi
anume faptul că finalizarea procesului de apariţie a unor noi genos-ur'i
nobile coincide nu numai cu instaurarea regimurilor oligarhice, ci şi cu
apariţia statului însuşi. Trecerea în prim plan a acestui grup şi confiscarea
suveranităţii în favoarea instituţiilor oligarhice, marginalizarea vechilor
ginţi regale nu echivalează cu eliminarea lor fizică şi nici cu dispariţia
titlului regal. Excepţie fac acele zone unde regalitatea s-a păstrat întreagă
(Battiazii în Cirene, Aleauazii la Larissa şi Scopazii la Crannon, în
Tesalia). Li se poate adăuga un tip de regalitate diminuata cum este aceea
de la Sparta. Natura particulară a regalităţii spartane este dată de
împărţirea ei între două familii (Agizii şi Euripontizii) şi de controlul
exercitat
continuă săasupra regilor
deţină, pânăde cătreun
târziu, ceirolcinci efori,
politic în alte state
important ginţileNeleizii
(exemplu regale
la Milet), în cea mai mare parte a cazurilor se păstrează doar titlul, dar
atribuţiile asociate titlului sunt modificate. Cu rarisime excepţii, încetează
natura ei viageră şi ereditară. Momentul decisiv în această evoluţie este
reprezentat de confiscarea titlului de la reprezentanţii vechii ginţi regale şi
transferarea lui spre noile familii puternice. Câteva exemple sunt utile
58
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 57/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 58/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 59/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 60/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 61/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
altei modalităţi de legitimare. Este vorba de spijinul divin (este cazul lui
Telines, străbunul Deinomenizilor şi al lui Pisistrate). Deţinerea unei
preoţii, de exemplu, hierophantia în familia Deinomenizilor se înscrie
perfect în acest efort.
Sublinierea valorii personale prin repurtarea de victorii Ia întrecerile
organizate la locurile sacre ale grecilor nu lipseşte nici ea. Sunt de amintit,
în acest context, odele lui Pindar care glorifică victoriile lui Hieron sau
Theron la Olimpia, Delfi şi Nemeea care constituie cea mai perfectă
ilustrare a acestei practici. Corolarul acestei preocupări îl constituie
promovarea unei propagande abile menite nu să glorifice persoana, ci
cetatea pe care tiranul o conducea. Este vorba de iniţierea de lucrări de
urbanistică (vezi Atena lui Pisistrate), de întemeierea de noi aşezări care
fac din tiran un erou-fondator, de atragerea unor artişti sau literaţi (vezi
Pindar, Eschil, realizarea unei ediţii scrise a poemelor homerice), de
crearea unor veritabile curţi strălucitoare prin fast şi prin figurile marcante
care erau atrase cu abilitate, prin promovarea unei politici externe
prestigioase (întemeierea de subcolonii, cuceriri, crearea de alianţe,
garantarea securităţii cetăţenilor).
arhaicăO şiultimă
clasicătrăsătură importantă
(mai puţin valabilă pentru
în cazul Siracuzei) tirania dintiranilor
este înscrierea perioada
în
categoria demagogilor în sensul primar şi autentic al cuvântului, adică de
apărători ai demos-ului. Politica agrară, cea fiscală, confiscările de
pământ şi redistribuirea loturilor, unele facilităţi economice acordate
categoriilor de mijloc, inclusiv încurajarea colonizării sunt expresia
naturii demagogice a tiraniei vechi.
E. Alegerea Atenei drept model constituţional are o explicaţie
majoră. Atena este singurul polis care a cunoscut toate structurile
constituţionale începând cu regalitatea miceniană şi sfârşind cu un tip de
tiranie târzie, în epoca elenistică.
Capitolul de faţă nu-şi propune să facă un istoric al Atenei şi a
instituţiilor politice
succintă, modul de care s-au succedat
funcţionare aici,stat
a acestui ci să
în marcheze, într-o formă
perioada definită prin
formula democraţia ateniană. Câteva aspecte trebuie sublimate de la
început. Ceea ce este catalogat drept democraţie ateniană este rezultatul
unei elaborări treptate care cunoaşte reculuri (vezi tirania lui Pisistrate,
Atena până la lovitura lui Ephialte) sau schimbări de structură sub
presiune externă (Atena sub Xerxes, victoria lui Lisandru, presiunea
63
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 62/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
macedoniană). Se mai poate spune că democraţia „mai mult sau mai puţin
veritabilă" şi-a epuizat relativ repede forţa decăzând în ceea ce Polybiu
defineşte drept ochlocraţie.
Principiile democraţiei ateniene (care trebuie luate cu rezervele de
rigoare) rămân: libertatea individului (în principiu absolută), egalitatea
între cetăţeni exprimată prin isonomia (egalitatea în faţa legilor) şi
isegoria (dreptul egal la cuvânt), accesul la funcţii se face după merit (dar
există un loc deosebit pentru familiile prestigioase), statul se află în
serviciul cetăţeanului (vezi măsuri pentru protejarea săracilor, orfanilor,
invalizilor). Toate aceste drepturi nu exclud, ci presupun respectul legilor
scrise şi nescrise, respect obţinut nu prin constrângere, ci prin liber
consimţământ, în sfârşit, există un criteriu esenţial pentru a beneficia de
aceste drepturi- deţinerea cetăţeniei în conformitate cu prevederile
constituţiei lui Clistene şi, mai târziu, a lui Pericle, efectuarea educaţiei
prin sistemul ephebiei şi prestarea jurământului de credinţă faţă de patrie
la sfârşitul acestui stagiu, inexistenţa unor motive care să presupună
pierderea temporară sau definitivă a cetăţeniei.
Natura democratică a constituţiei ateniene este subliniată de puterea
suverană
modul de aconstituire,
adunării poporului şi de şi
(ecclessia)
de componenţa de competenţa
atribuţiile acesteia,
consiliului de
(boule),
de modul de constituire şi de atribuţiile tribunalului popular (heliaid) şi de
modul de accedere la magistraturi, inclusiv la magistraturile mai înalte
(archontat, strateg, chiar prim strateg).
1. Suveranitatea demos-ului este exprimată, în primul rând, prin
„universalitatea" adunării în sensul că, în principiu, orice cetăţean care
îndeplineşte condiţiile amintite mai sus face parte din ea. în realitate,
această universalitate nu este niciodată atinsă din mai multe motive: nu
există un quorum obligatoriu cu excepţia celor două adunări „plenare"
care decid asupra cazurilor de ostracism sau de adeia (graţiere, amnistie)
şi care pretind o prezenţă minimală (6000 cetăţeni); şi când votarea nu se
făcea după maniera
consecinţă deciziileobişnuită (ridicarea
sunt luate de mâini),
de o infimă ci prin (cea
minoritate vot secret; în
2-3 mii
persoane din totalul de aproximativ cea 42 000 cetăţeni presupuşi a exista
la 431 Î.H.); nu toţi cetăţenii au drepturi active, ca atare, nu pot participa
la adunare; deşi, în principiu, există o libertate neîngrădită a cuvântului, în
fapt, ordinea la cuvânt trebuie să respecte o anumită procedură - vârsta, în
primul rând; în sfârşit, este necesar să se menţioneze şi faptul că nu toate
64
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 63/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
deciziile adunării sunt aduse la îndeplinire şi, mai ales, că nu toate sunt
rezultatul unei deliberări raţionale. Unele hotărâri sunt pur emoţionale şi,
ca atare, adunarea era convocată din nou, votul iniţial anulat şi se
procedează la un nou vot. Este cazul adunării din 428 î.H. care a decis
asupra soartei mitylenienilor. Existau şi alte motive pentru suspendarea
unei şedinţe. Este vorba de motive de natură religioasă (semne
nefavorabile, v. eclipsă, furtună, alte fenomene naturale considerate a fi
expresii ale dezacordului divin).
Atotputernicia adunării este subliniată de competenţa ei: numirea şi
verificarea gestiunii magistraţilor; relaţii externe (război, pace, alianţe,
primirea şi trimiterea de ambasade); votarea legilor (nomoï) şi a
decretelor (psephisma); atribuţii juridice (judecarea cazurilor de înaltă
trădare - eisangelia, de asebeia (nerespectarea normelor religioase), de
ostracism), în general, legate de cauze care atrag pedeapsa cu moartea,
exilul, cu sau fără confiscarea averii; atribuţii religioase (adoptarea de noi
culte, situaţiile de asebeia), atribuţii administrative (aprovizionarea,
apărarea).
2. Organul de lucru al adunării este sfatul (boule), format, după
reforma lui Clistene
trib. De subliniat , dindesemnaţi
că erau 500 de membri traşi lamodalităţi
prin aceleaşi sorţi, câteun50număr
de fiecare
egal
de supleanţi pentru situaţii de criză, înainte de a arăta componenţa sfatului
sunt necesare două precizări. Sfatul celor 500 este rezultatul reformei
administrativo-politice a lui Clistene (510-509 î.H.). Aristotel asociază un
Sfat al celor 400 cu numele lui Solon. Informaţia a fost pusă la îndoială,
dar în ultima vreme sursa a fost reabilitată. Pe de altă parte, nu trebuie să
se piardă din vedere existenţa paralelă a două instituţii de acelaşi tip:
Areopagul moştenit din epoca arhaică, poate chiar regală, deposedat de
atribuţiile lui politice de către Solon prin crearea Sfatului celor 400 şi a
Heliaiei şi Boule ca emanaţie a adunării poporului. Fără îndoială că a
existat o competiţie între cele două instituţii, tranşată între 480 462/461
î.H. în favoarea
politică. Areopagului
Abia Ephialte careamintită
la data şi-a asumat
maiosus
seriea de sarcini
smuls de natură
Areopagului
atribuţiile adăugate şi le-a redistribuit ecclessiei şi Heliaiei.
Se poate afirma că, deşi din punct de vedere numeric consiliul pare
un organism mic, în realitate, este instituţia cu adevărat reprezentativă,
întrucât se constituie din delegaţi ai tuturor triburilor (10), iar forma de
desemnare (tragerea la sorţi a membrilor) asigură participarea tuturor
6
5
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 64/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 65/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 66/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 67/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
69
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 68/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
X. CONFRUNTĂRI MILITARE ÎN
LUMEA GREACĂ ÎN SECOLELE V-IV
70
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 69/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 70/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 71/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 72/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 73/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 74/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 75/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 76/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 77/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
52). Cum Sparta nu insistă pentru moment în acţiunile sale din Atica, se
încheie o pace pe treizeci de ani în anul 446 (Tucidide, I, 115).
Reprimarea violentă a încercărilor de ieşire din ligă continuă şi în cazul
Samos-ului (membră fondatoare) din anul 440 (cele 8 luni de luptă au
costat Atena întreaga contribuţie pe anul în curs plus 1404 talanţi din
veniturile proprii). Deceniul 6 al secolului al V-lea este marcat şi de
încercări de reoganizare a Ligii delio-atice. în 447 decretul lui Cleinios
(IG I3, 34) stabilea sarcina exclusivă a Atenei de a strânge contribuţia (a
cărei plată se făcea în martie-aprilie, la Marile Dionisii), de a alcătui
consiliul, trimiţând magistraţi şi inspectori atenieni în cetăţile membre.
Sunt stabilite patru zone de percepere a taxelor: lonia, Insulele, Tracia şi
Hellespontul, la care se adaugă o a cincea zonă - Caria. Cam în aceeaşi
perioadă decretul lui Clearhos impunea folosirea monedei, a greutăţilor şi
a unităţilor de măsură ateniene în toate cetăţile aliate. Tot acum Atena îşi
consolidează poziţiile pe coasta Tracici (înfiinţând Amfipolis în 437/36),
zonă bogată în mine de aur şi lemn de construcţie, pe de o parte, şi, pe de
altă parte, în Pontul Euxin (îşi impune controlul în Sinope unde atenienii
îşi împart casele şi domeniile tiranilor-Plutarh, Penele, 20 şi stabileşte
cleruchi
treizeci atenieni
ajunge săla Amissos, Nymphaion
aibă relaţii cu cetăţi şidin
Astacanos). La finele
Insula Sicilia anilor
(Segeste,
Rhegion, Leontinoi).
Această politică de anvergură pare să aibă două mari componente.
Una este dată de aspectul comercial al măsurilor luate de Clearchos şi de
consecinţele acestora. S-a vorbit de un „imperiu maritim comercial"
atenian, dar unificarea monetară şi comensurarea schimburilor pare legată
mai degrabă doar de activitatea care se desfăşoară în Pireu şi nu este
însoţită de o politică susţinută la nivelul relaţiilor comerciale dintre
celelalte cetăţi membre între ele; în plus Antichitatea clasică nu cunoaşte
existenţa unei (sau a unor) concepţii economice închegate. A doua
componentă rezultă din măsurile politice şi juridice. Atena susţine
regimurile
Π, 37, 1)democratice
din cetăţile(fiind chiarinstituie
aliate, exportatoare de democraţie-
magistraţi Tucidide,
temporari care
supraveghează aplicarea decretelor, protejarea atenienilor sau a străinilor
care aveau privilejii acordate de Atena. Pentru fiecare victimă ateniană se
percepea o amendă de 4 talanţi. Cleruchii colonizaţi în cetăţile membre
beneficiază de distribuţii locale de pământ cu păstrarea cetăţeniei ateniene
Şi de aceea şi de tribunale proprii. Controlul exercitat de Atena se raporta
79
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 78/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 79/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 80/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 81/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 82/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 83/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 84/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 85/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
3. Criza polis-ului grec şi conflictele
între cetăţile greceşti în sec. IV î.H.
A. Criza polis-ului grec
Urmările Războiului Peloponesiac s-au făcut simţite atât în plan
intern, cât şi în cel extern, cel puţin în prima jumătate a secolului IV î.H.
Această perioadă s-a impus ca una de profundă criză care a atins toate
aspectele vieţii social-economice şi politice şi care s-a soldat cu dispariţia
polis-ului ca formă de stat. Lupta pentru hegemonie dintre Atena şi Sparta
a cuprins întreaga Eladă, provocând „atâtea nenorociri (....), cum nu s-au
mai întâmplat altele într-un spaţiu egal de timp. Căci niciodată atâtea
cetăţi cucerite n-au fost prefăcute în ruine, (....) niciodată atâţia oameni
exilaţi şi atât măcel, fie din cauza a însăşi războiului, fie din a revoltelor"
scria Tucidide, unul din martorii acelor timpuri (Războiul Peloponesiac, I,
23, 1-3). Este frânt echilibrul sistemului autarhic al polis-ului, care intră
într-o adâncă criză. Astfel, aproape tot teritoriul agricol din Atica a fost
pustiit, iar cea mai mare parte din cultivatori îşi părăsesc loturile, în lipsa
mijloacelor necesare de muncă, în aceste condiţii asistăm la concentrarea
proprietăţilor funciare (cumpărarea pământului pe preţ de nimic de la
familiile sărăcite) în mâinile unui grup limitat de cetăţeni avuţi, in special
în zonele agricole, cum ar fi Tesalia, Beoţia, Sparta. Acapararea
pământului în Spartaprivind
numele Epitadeus) a fost accelerată
dreptul dedetestare
o legeşi(promulgată de400
donare (cea un efor cu
î. H.),
care practic legaliza înstrăinarea acestuia, transformându-i pe foştii
proprietari în hipomeioni (cea mai joasă categorie de cetăţeni) şi
pulverizând în ritm galopant societatea „egalilor", care în prima jumătate
a sec. TV î. H. a fost redusă la 1500 de persoane, iar în a doua jumătate
-la 1000. în Politica (Π, 6, 10-11), Aristotel remarcă această stare de fapt,
87
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 86/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 87/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
89
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 88/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 89/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
91
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 90/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 91/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 92/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 93/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 94/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 95/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 96/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 97/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 98/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
100
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 99/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
cerând mâna fiicei acestuia. Cei mai buni prieteni ai săi sunt exilaţi din
ordinul regelui sub motiv că l-au sfătuit rău pe tânărul prinţ. In vara lui
336,
nobilînmacedonean,
timpul propriei ceremonii
Pausanias. S-a de căsătorie,
spus adesea, Filip este asasinat
în Antichitate ca şidemai
un
târziu, că Alexandru nu este străin de acest eveniment. Dincolo de orice
speculaţie trebuie remarcat că, imediat după moartea tatălui său,
Alexandru jură răzbunarea acestuia, prilej cu care se debarasează de o
serie de rivali la tronul Macedoniei. Moartea lui Filip şi vârsta lui
Alexandru (numai 20 de ani) nasc speranţe de libertate în rândul grecilor.
Tânărul rege este nevoit să descindă în Grecia şi să reînnoiască la Corint
pactul din 338 stabilit de tatăl său. Apoi stabilizează graniţa norcică a
statului şi frontiera ilirică, dar zvonul despre moartea sa provoacă o nouă
revoltă a grecilor. în numai 13 zile Teba este luată cu asalt şi arsă pană în
temelii, iar Atena este nevoită să accepte condiţiile lui Alexandru
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 100/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 101/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
carului regelui Gordios, episod care, aşa cum prezisese un oracol, avea să
fie exploatat de propaganda macedoneană explicând ambiţiile
universaliste ale urmaşului lui Filip. In anul 333 Cilicia şi Capadoccia
Occidentală sunt supuse şi organizate ca satrapii (la Tars, capitala Ciliciei,
Alexandru chiar emite monede) şi învinge răsunător armatele persane la
Issos, capturând familia regală şi o mare parte din tezaurul lui Darius al
Hi-lea Codomanul. Victoria de la Issos îi deschide drumul spre Fenicia
unde oraşele, cu excepţia Tyrului, nu-i opun rezistenţă. Asediul
îndelungat (7 luni - până în primăvara lui 332) şi cucerirea puternicei
cetăţi a Tyrului (populaţia este masacrată şi trimisă în sclavie) vor scoate
trupele feniciene de sub comanda lui Darius, văduvind flota persană de
acest ajutor preţios. Spre finele asediului cetăţii Tyr soseşte o a doua
ambasadă persană (prima eşuase în negocierile de pace imediat după
Issos) cu propunerea de a-i ceda lui Alexandru, potrivit surselor greceşti,
Asia până la Halys. Ostilităţile însă continuă şi, după supunerea violentă a
Gâzei, Alexandru coboară în Egipt pe care-1 primeşte de la satrapul lui
Mazaces izolat fiind de restul imperiului. Iarna lui 332/331 Alexandru şi-o
petrece pe malul Nilului începând construcţia Alexandriei şi vizitând
oracolul
importanţă lui Amon din oaza cu
covârşitoare Siwa. Acest din urmă
consecinţe multipleeveniment are o
la nivelul
comportamentului politico-militar al lui Alexandru. Este momentul în
care urmaşul lui Filip începe să se considere şi, deci, să acţioneze ca atare,
drept o persoană de esenţă divină, pe deplin îndreptăţită să aspire la o
conducere de factură orientală.
în primăvara lui 331 Alexandru se putea lăuda cu cucerirea Asiei
Mici, a Feniciei şi a Egiptului, dar siguranţa spatelui frontului constituie
pentru el o permanentă problemă, iar desele ameninţări cu revolta ale
Spartei (sub comanda lui Agis al ΠΙ-lea) creează tensiuni între grecii de
acasă. între timp Darius al ΠΙ-lea îşi reface forţele şi-1 aşteaptă pe regele
macedonean la Gaugamela (1 oct. 331). Nedecisă vreme îndelungată,
bătălia
câmpul va pecetlui,
de luptă şi se în final,pentru
retrage victoria macedonenilor,
o nouă Darius
repliere a forţelor părăseşte
la Ecbatana.
Marile capitale persane: Babilon, Susa (cu întregul tezaur persan),
Persepolis, Pasargade, cad în mâinile lui Alexandru (331-330), în vreme
ce acasă, în Grecia, Antipatros zdrobeşte rezistenţa spartană la
Megalopolis (331).
103
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 102/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 103/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
trei direcţii (Crateros prin nord, prin Arachosia, Alexandru prin Gedrosia
şi Carmama, iar Nearchos, în fruntea flotei, coboară pe Indus, apoi de-a
lungul coastelor iraniene până în Babilonia) prilejuieşte reprimarea
violentă a populaţiilor întâlnite şi luarea în stăpânire a unor puncte
strategice şi a rutelor maritime care legau India de Golful Persic. Ultimii
doi ani de viaţă (324 şi 323) sunt marcaţi de punerea la cale a unui plan de
dominare a Golfului Persic prin construirea unei flote, a unui port la
Babilon şi prin dragarea canalelor din Babilonia, prin noi impuneri ale
hegemoniei sale asupra unor populaţii insuficient cucerite, prin celebrele
căsătorii (10000 la număr) desfăşurate la Susa între soldaţii săi şi
localnice. Sursele antice vorbesc şi de un plan vestic al lui Alexandru
legat de cucerirea bazinului vest-central al Mediteranei, dar aceste
proiecte „italice" sunt puse la îndoială de înşişi autorii antici.
Consecinţele acestei faimoase campanii pot fi asociate cu ceea ce,
în general, este numită „moştenirea lui Alexandru". La moartea sa.
survenită în 13 iunie 323 la Babilon, Alexandru stăpânea întregul imperiu
ahemenid al lui Darius I (de altfel unii istorici moderni au reliefat
similitudinile dintre expediţiile lui Alexandru şi campaniile lui Danus I
atât
Egiptîn- partea
pe careestică - până lacând
le organizase Indus - cât şilaîncrearea
a purces partea statului
vestică său).
- pânăDar
în
dominaţia macedoneană era precară pe un atât de vast teritoriu (autorii
antici nu se sfiesc să o recunoască), Alexandru nu apucase să organizeze
sistematic ceea ce cucerise.
în principiu, toate teritoriile supuse ţin, în virtutea „dreptului
lăncii", direct de rege. Dar rapiditatea campaniilor şi complexitatea găsită
în teren au determinat existenţa unui triplu statut: zone de administrare
satrapică cu o autoritate directă a regelui, zone concedate unor şefi locali,
păstraţi de Alexandru în funcţie şi unde, prin urmare, autoritatea sa se
manifestă indirect şi cetăţile greceşti asiatice care au un statut separat,
asemănător centrelor urbane europene.
In ceea
întreaga ce priveşte
administraţie prima categorie
persană, în specialdesatrapiile
teritorii,ale
Alexandru păstrează
căror graniţe (cu
câteva excepţii) nu le modifică. Iniţial sunt numiţi în funcţii de conducere
doar macedoneni (de regulă mai mulţi ocupau acelaşi post împărţindu-şi
competenţele), şi doar în satrapiile occidentale, unde pericolul revoltelor
este permanent, satrapii îşi menţin şi puteri militare. Atribuţiile financiare
ale satrapilor rămân aceleaşi ca pe vremea perşilor.
105
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 104/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 105/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 106/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 107/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
2. Perioada diadohilor
La moartea lui Alexandru imperiul său, încă nedeplin pacificat şi,
practic, fără o administraţie temeinic organizată, nu avea un conducător
desemnat. Anturajul lui Alexandru (hiliarhul Perdiccas, comandantul
pedestrimii Meleagros, cel al cavaleriei Seleucos, conducătorul
Macedoniei şi al Greciei Antipatros şi fiul său Cassandros, Ptolemaios,
fiul lui Lagos şi Crateros) dezbate problema succesiunii. După îndelungi
discuţii controversate s-a stabilit ca succesor al lui Alexandru fratele
vitreg al acestuia (copil încă şi debil mintal), Filip Arridaios, deşi Roxana,
soţia recentului dispărut, îi purta în pântece un copil (viitorul Alexandru al
rV-lea). Imperiul a fost împărţit însă în zone de conducere repartizate
între generalii lui Alexandru Macedon (denumiţi şi diadohi): Macedonia
şi Grecia reveneau lui Antipatros, singurul general al lui Filip al Π-lea
rămas în viaţă, Crateros ca prostates primea în grijă pe regele copil şi pe
Alexandru al FV-lea; Ptolemaios primea Egiptul, Eumenes (singurul grec
din anturajul regal) - zonele nepacificate, dificil de controlat din Asia
Mică - Capadoccia şi Paphlagonia; Antigonos o parte a Asiei Mici şi
Asia mijlocie; Lisimah - sudul Dunării.
Această distribuţie nu avea nimic durabil. Rivalităţile dintre
diadohi, precum şi tensiunile şi revoltele din imperiu vor face imposibilă
punerea în practică a ideii de menţinere a unităţii imperiului lui
Alexandru. Semnalul de revoltă al grecilor este dat de Atica şi va
cuprinde aproape întreaga Grecie peninsulară (mai puţin Sparta). Asediat
în fortăreaţa de la Lamia (de aceea acest război se numeşte şi lamiac),
Antipatros angajează negocieri cu grecii până la venirea ajutorului asiatic.
Grecii pierd teren pe uscat, Lamia este despresurată, iar Antipatros se
repliază în Macedonia. Pe mare Cleithos învinge alianţa grecească la
Evetion. Ultima confruntare de la Crannon (322, în Tesalia) pecetluieşte
victoria macedoneană. Pacea este încheiată separat cu fiecare dintre cetăţi,
109
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 108/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 109/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 110/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 111/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 112/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 113/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 114/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 115/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 116/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 117/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
ales din Nubia: mirodenii, metal preţios, fildeş, piei de animale), iar
Alexandria eclipsează mai vechile porturi ale Mediteranei sau rivalizează
puternic cu ele prin lucrările de amenajare portuară de anvergură
întreprinse de Ptolemei. Schimbul mărfurilor era concesionat unor
funcţionari care plăteau o bună parte din câştigul lor trezoreriei regale, iar
prin grija lui Apolonios exista obligativitatea convertirii tranzacţiilor în
moneda internă (ceea ce a adus profituri imense statului, adică regelui).
Cât priveşte structura socială, ea cuprinde alături de localnici şi
străinii aşezaţi o dată cu venirea Ptolemeilor, în marea lor majoritate
militari sau veterani macedoneni şi greci. Dintre aceştia vor fi recrutaţi cei
care vor conlucra cu familia regală pentru conducerea statului, populaţia
băştinaşă nefiind implicată decât foarte târziu în activităţi de organizare şi
conducere. Astfel, funcţionarii mărunţi şi mijlocii care activau pe lângă
reprezentanţii regelui erau recrutaţi din rândul aristocraţiei egiptene.
Cleruchii veniţi îndeplineau mai ales sarcini militare, ei beneficau de un
lot (kleros) de pământ acordat de către rege pentru întreţinerea lor şi a
familiei. în principiu, loturile erau viagere (ele putând fi date altori
cleruchi la moartea primului beneficiar) şi neînstrăinabile. La nivelul
acestui segmentetno-culturală
individualitatea social funcţionează asociaţiile
şi religioasă, dar şi etnice care
asistenţă asigură
juridică şi
financiară membrilor lor.
Stat prin esenţa sa teocratic, Egiptul lagid acordă o importanţă
deosebită religiei. Casta preoţească riguros ierarhizată beneficia de un
respect deosebit. Pământul templelor, considerat sfânt, intra totuşi în
acelaşi regim fiscal de supraveghere regală. Fiecare templu avea un
consiliu de preoţi, care nu aveau libertatea de a administra după voie
propriile venituri, trebuind să ţină seama de voinţa regală. Totuşi regii
ptolemei duc o politică de protejare a clerului pentru a-şi asigura baza
religioasă a puterii lor politice. Pe ansamblu se produce un sincretism la
nivelul cultelor şi o fuziune a divinităţilor egiptene şi străine, pe baza
competenţelor
Egiptului asemănătoare.
cunosc o difuziune aMai mult, ultimele
divinităţilor locale,veacuri deIsis
mai ales existenţă ale
şi Osiris,
în spaţiile de cultură greacă şi apoi romană.
c. Regatul Seleucid
întemeiat de Seleucos I în 312, acest regat cuprindea vaste teritorii
lipsite de omogenitate etno-culturală şi istorico-materială. Centrul politic
119
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 118/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 119/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 120/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 121/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
123
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 122/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
Pentru cea mai mare parte a istoriei lor grecii nu au fost în stare să
depăşească decât rareori şi cu mare dificultate fragmentarea politică.
Adversitatea, tendinţele hegemonice au putut să ducă au numai la
rivalităţi, ci şi la războaie fratricide. Şi aceasta în pofida comunităţii de
limbă şi a unităţii religioase. Aceasta nu înseamnă că în condiţiile de criză
(de exemplu războaiele greco-persane) sau din considerente de natură
religioasă starea de izolare nu a fost depăşită, realizându-se mai multe
tipuri de alianţe:
1) amphicţionii sau ligi cultuale, de exemplu, pentru administrarea
sanctuarului de la Delfi, Liga ioniană (legată de templul lui Poseidon de
la Mycale);
2) symmachii (alianţe militare) cu sau fără organisme federale
(Liga delio-atică, Liga peloponesiacă, Liga beotianâ, Liga aheană şi Liga
etoliană) unele evoluând în sensul federalizării, adică al creării unei
3) sympoliteidi eu sau fără drept de cetăţenie comună (vezi Liga
acheeană şi cea etoliană).
Nu toate aceste ligi sau federaţii au avut o istorie identică. în vreme
ce unele au evoluat în direcţia creării de state federale cu reprezentare
egalitară a intereselor statelor membre şi prin acordarea dublei cetăţenii
(Liga aheiană), altele au alunecat în hegemonism. Este cazul primei ligi
delio-attice care s-a transformat treptat dintr-o symmachie într-un imperiu
atenian, fără recurgere la război vizând exploatarea economică (tezaur,
cleruhii) a partenerilor.
In ciuda tendinţelor izolaţioniste, după încetarea Războiului
Peloponesiac,
grec începe săîn
fietot cursul secolului
dominată al de
de ligi, nu IV-lea î.H.Deviaţa
cetăţi. politică
altfel, o serieînde
spaţiu!
voci
(vezi Isocrate) şi-au făcut o misiune din a susţine ideea unităţii lumii
greceşti începând cu celebrul discurs panegiric din 380 î.H.
124
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 123/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 124/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 125/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
127
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 126/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
asupra10) apariţia
căilor unor fenomene
de navigaţie; legate dea monedei
larga folosire pierdereaateniene,
autarhiei:controlul
încetarea
unor emisiuni monedare locale .
Liga va fi lichidată ca urmare a victoriilor lui Lisandru şi a ocupării
Atenei în 404 î.H.
tebaneC.l.a.) Ca şi în alte
se structurează cazuri
în jurul menţionate,
sanctuamlui luiprimul embrion
Poseidon de la al unei ligi
Onchestos.
Aici avea loc o reuniune anuală, în vreme ce o ceremonie specială
-Panboiotia - se organiza la Coroneea. Din prima jumătate a secolului VI
î.H. se adoptă un simbol federal -scutul beotian care este figurat pe
monede.
128
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 127/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 128/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 129/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 130/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 131/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
a) interzicerea execuţiilor;
b) interzicerea exilului;
c) interzicerea confiscărilor de avere, a partajului de pământ;
d) interzicerea abolirii datoriilor;
e) interzicerea eliberării, în masă, a sclavilor.
5) în caz de conflict arbitrajul revenea regelui macedonean în
calitate de hegemon.
6) Sediul Ligii era la Corint.
7) Organismele ligii erau:
a) consiliul (Synedrion) hellenilor, în care numărul şi valoarea
voi urilor nu erau egale. Consiliul lua decizii în legătură cu
problemele federale, pace şi război, efectua controlul politic şi
social asupra cetăţilor;
b) un tribunal special format din magistraţi care judeca cazurile de
violare a pactului federal şi de trădare;
c) scopul proclamat al Ligii era obţinerea libertăţii grecilor din
Asia.
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 132/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 133/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 134/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 135/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 136/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 137/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 138/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 139/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
141
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 140/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
obicei, sălile
palatului de locuitîntre
nu semănau erauele,
amenajate la etaj.
comune erau doarNici una din ce
coridoarele încăperile
le legau
şi care se ramificau în diferite direcţii şi niveluri. Această originală
concepţie arhitecturală reflectă o anumită filozofie a vieţii, specifică
cretanilor şi anume tendinţa spre mişcare, schimbare, transformare. Spre
deosebire de arta arhitecturală egipteană, supusă unui şir de canoane şi
rigori, arta cretană se dezvoltă liber, spontan, fără constrângere, evitând
142
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 141/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
unghiurile drepte şi înclinând mai mult spre eleganţă şi confort. S-au găsit
soluţii ingenioase pentru iluminarea fiecărei încăperi, aşa-numitele „curţi
de lumină", pentru amenajarea spaţiilor de refugiu, destinate odihnei,
întreaga structură arhitectonică adaptându-se perfect specificului
climateric al insulei.
în ceea ce priveşte arhitectura funerară, continue să persiste
construcţiile cu plan circular, caracteristice epocii anterioare. Paralel, se
ridică şi construcţii dreptunghiulare, aşa cum o demonstrează osuarul
monumental de la Chryssolakkos, de lângă Malia. Din cea de-a doua
epocă a palatelor provine mormântul-templu de la Cnossos, prevăzut cu
curte şi portic.
b. Frescă
Pline de vivacitate - efect obţinut şi prin folosirea culorilor vii
(roşu aprins, verde, albastru, maro, alb şi negru) -, fresca reprezintă o
importantă sursă de cunoaştere a activităţii, moravurilor şi stilului de viaţă
cretan, cunoscând un avânt remarcabil în cea de-a două epocă a palatelor
(1750-1425 î. H.), când are loc reconstruirea acestora după cutremurul
devastator
Haghia Triadadinfac
jurul anului
dovada 1700 î. pe
proporţiei H. care
Descoperirile de la Cnossos
a luat-o activitatea şi
edilitară.
Sala tronului (sau cu grifoni), Megaronul reginei, Sala cu duble haşuri
sunt denumiri inspirate de compoziţiile murale ce înfrumuseţează
interiorul încăperilor palatului de a Cnossos. Motivele compoziţionale
sunt inspirate atât din lumea animală terestră, cât şi din cea subacvatică
(delfini, caracatiţe, moluşte), însă în central preocupărilor artistice se afla
omul Regăsim aici ilustrate diverse aspecte ale vieţii de la curte, care ţin
atât de sfera sacrului (Dansul sacru executat de câteva femei cu fuste
lungi, cu volănaşe, care duc în mâini rhyton-uri, „preoteasa" cu o secure
dublă (labrys) în mână - simbol cultic; Procesiunea sacră, ce cuprinde o
suită de participanţi, printre care Purtătorul de rhyton), cât şi cea a
profanului (Prinţul cu flori de crini, Culegătorul de şofran, Pescarul cu
peşti albaştri, „Fetiţele" boxere sau vestita Pariziancă). în ceea ce
priveşte scenele de acrobaţie cu taurul (Taurimahia), acestea ar putea fi
clasificate mai degrabă ca scene de ritual, dat fiind faptul că cretanii
venerau taurul (=fecunditate), al cărui motiv (Minotaurul) se regăseşte în
mitul despre regele Minos.
143
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 142/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 143/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 144/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 145/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 146/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 147/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
cuprind două sau trei personaje (ex.: omul şi centaurul, reprezentaţi faţă-n
faţă; grupul unei iepe cu mânzul ei). Aceleaşi principii de simplitate,
armonie severă, echilibru interior caracterizează şi reprezentările plastice,
în cazul figurinelor de animale sunt subliniate articulaţiile, uneori se
recurge şi la un decor sumar incizat. în ceea ce priveşte plastica din bronz,
aceasta este prezentată de bărbaţi. Figurine feminine din bronz se cunosc
în sanctuarul de la Olimpia, atitudinea lor (goale, cu mâinile înlănţuite)
exprimând săvârşirea unui ritual. în acest context R.Ginouves presupune
şi existenţa unor statui mai mari, care ar fi reprezentat divinitatea (acele
xoana despre care tradiţia a păstrat mărturie), la început aniconice, iar mai
târziu luând chip antropomorf.
Imaginea templelor din această perioadă este sugerată de câteva
modele miniaturale, care par să imite forma megaronului - sala centrală
dreptunghiulară a palatelor miceniene.
c. Arhitectura
Tabloul general al vieţii cotidiene din perioada secolelor obscure
este reflectat de modestia tipurilor de construcţii şi de lipsa unor modele
arhitecturale, caracteristice
capăt unei tradiţii perioadei
arhitecturale anterioare.
somptuoase, Invazia
marcată dedoriana a pus
câteva tipuri
definitorii pentru societatea miceniană (palate cu megaron, construcţii
funerare de tip tolos). în timp se remarcă tendinţa de renaştere a planului
megaronului, pe care o regăsim în arhitectura templelor şi a „tezaurelor".
Care a fost factorul decisiv în reînnoirea tradiţiei arhitecturale miceniene
rămâne încă o problemă nerezolvată. Unii cercetători împărtăşesc ideea
unor impulsuri externe, alţii înclină spre evidenţierea rolului tradiţiei
locale.
Forma dominantă a arhitecturii religioase o constituie construcţia
dreptunghiulară care reprezenta lăcaşul unei divinităţi. S-au făcut prea
puţine cercetări pentru această epocă (săpăturile de la Thermos, Etolia şi
cele din templul
reprezintă lui Apolo
prototipul dingrecesc
templului Eretria),din
darsecolele
se pareurmătoare.
că aceste edificii
Spaţiul
consacrat cinstirii zeului întrunea două structuri: casa divinităţii, de
proporţii modeste, unde se păstra statuia din lemn sau piatră a acesteia şi
unde avea acces doar personalul de cult şi spaţiul amenajat în aer liber,
unde se desfăşurau ceremoniile ritualice (libaţii, sacrificii), la care
participa toată comunitatea. La Termos aşa-zisul templu al lui Apolo este
149
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 148/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
a. Ceramica
Ceramica protocorinthică este una de mare seducţie, cum apreciază
R.Ginouves. Se constată proliferarea unor forme de vas derivate din cea a
unui vas mic, cu gâtul foarte îngust - aryballos, folosit în păstrarea şi
transportatrea uleiului parfumat, atât de apreciat de tinerii atleţi. Se
ajunge, în final, la tipul globular, care era cel mai comod de ţinut în mână.
150
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 149/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 150/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 151/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 152/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 153/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 154/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
Peloponesului. De aici vin şi statuile nude ale celor doi fraţi Kleobis şi
Biton, semnate de sculptorul Polimedes, dăruite sanctuarului de la Delfi.
Asistăm la o transpunere în plastică a concepţiei stilului doric, marcat de
forţă şi stăpânire de sine.
O noutate în arta sculpturală o constituie turnarea în bronz a
statuilor în atelierele din Samos, practică generalizată în scurt timp în
toată partea de nord a Peloponesului.
O viziune net diferită transpare dintr-o altă operă celebră a timpului
- Curosului de la Tenea (localitate de lângă Corint, cunoscută după
piesele din bronz), care oferă un amestec de robusteţe şi fineţe, exprimat
printr-un şir de particularităţi: surâsul de pe chip, eleganţa membrelor,
muşchi puternici ş.a.
în ceea ce priveşte tradiţia ionică, aceasta se particularizează prin
forme mai greoaie, îmbrăcate în veşminte, care lasă ascunse, în mare
parte, formele corpului (ex.: statuia Herei din Samos, Luvru). Situaţia se
schimbă mult în cazul unui grup familial compus din 5 personaje, semnat
de Geneleos, unde apar elemente de naturalism.
In ceea ce priveşte imaginile feminine, kore, acestea oferă
prototipul
„Tezaurului" coloanelor-cariatide
celor de pe insula (ex.: cariatidele
Siphnos la Delfi).care susţin
Ţinuta arhitrava
lor este mai
degajată, chiar cochetă; trupul, înveşmântat în chiton, sugerează o coloană
perfectă. Drept prototip au servit acele tinere fete, slujitoare ale
divinităţii, care purtau de grijă templului, cum a fost şi în cazul templului
zeiţei Atena de pe Agora ateniană.
e. Arta ceramică
Pentru această perioadă deosebim câteva curente stilistice în
decorul ceramicii, printre care stilul figurilor negre promovat de Atena şi
ornamentul policrom corinthian. Pentru a crea un contrast de culoare între
fond şi imagine, meşterii olari aplicau pe suprafaţa vasului o pastă
colorată, cu nuanţe ce variau de la un centru ceramic la altul (de ex.:
roşietică, pentru Atena, portocaliu, pentru Corint). Desenul este creat prin
incizii, iar pentru a pune în valoare figurile, contururile acestora sunt
retuşate cu pastă albă.
In linii mari, ceramica cu figuri negre adoptă un ritm de desfăşurare
alert, axat pe motive compoziţionale mai puţin sobre, atât prin tematică
(ex.: dansuri, banchete, jocuri), cât şi prin atitudinea personajelor. Un
156
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 155/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
prim exemplu în acest sens îl reprezintă craterul de tip dinos (vas fără
picior, ce se aşeza pe un suport) de la Luvru, care cuprinde motivul
decapitării Meduzei de către Perseu, ce se desfăşoară sub privirile lui
Hermes şi ale Atenei. Pe un alt vas s-a păstrat imaginea cursei cu
cvadrige, care a însoţit funeraliile lui Patrocle, aşa cum sunt descrise în
poemele homerice. Este interesant de menţionat apariţia unei inscripţii cu
numele pictorului - Sofilos, fapt ce demonstrează apariţia conştiinţei
artistice. Celebrul vas de la Florenţa - Vasul Francois (numit aşa după
numele celui care 1-a descoperit), semnat de meşterul olar Ergotimos şi de
pictorul Citias, excelează prin exuberanţa compoziţională a motivelor
abordate, care se încadrează unor cicluri epico-mitologice {Vânătoarea
mistreţului din Calydon, Războiul troian, Întoarcerea lui Teseu, Nunta lui
Peleit cu Thetis, Lupta pigmeilor împotriva cocorilor ş.a) şi prin rigoarea
desenului.
în ceea ce priveşte ceramica corintică, aceasta se află în concurenţă
directă pe piaţă cu cea attică. Sunt abordate practic aceleaşi teme
mitologice, cărora meşterii corintieni încearcă să le confere o alură vie,
bogat colorată. Legile pieţei au determinat predilecţia pentru producţia
vaselor miciumane,
reprezentările pentrucare
uleiuri
conduceparfumate. Creşte
la umanizarea interesul
motivelor pentru
(de exemplu.
curse de cai sau scena banchetului pe un crater de la Vatican; aspecte de
la ceremoniile organizate în cinstea lui Dionysios, care se desfăşoară în
special pe vase mari, de tipul craterelor „cu colonete")· Cu toate acestea,
în condiţiile unei concurenţe acerbe cu vasele attice, producţia corintică
scade mult, până ajunge să dispară la mijlocul sec. VI î. H.
Puţin după începutul celei de-a doua jumătăţi a secolului VI î. H. se
va produce o schimbare revoluţionară în tehnica decorului, care deschide
noi perspective în tratarea cât mai naturistă a figurilor, în special a
fizionomiei, a configuraţiei musculare, a pliurilor, a corpurilor prezentate
în racursiu. Este vorba de stilul cu figuri roşii, care, pe un fon negru,
păstrează culoarea
care iese, uneori, dinargilei
cadrulpentru imagini. Se
strict mitologic, diversifică
axându-se mult tematica,
pe scene din viaţa
de zi cu zi (femei la fântână, toaleta efebilor ş.a.)
VI. Arta în perioada clasică (sec. V-IV î. H.) marchează perioada
de vârf a artei greceşti, care se subdivizează în două etape: secolul lui
157
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 156/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 157/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 158/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 159/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 160/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 161/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
deopotrivă+ atât
(frumos) frumuseţea
agatos morală,
(bun). Cu cât şi cea
participarea fizicăa (Kalocagatia
directă lui Fidias s-a=ridicat
kalos
ansamblul arhitectural al Acropolei, conceput astfel încât să pună în
valoare statuia Atenei Promarchos, ocrotitoarea oraşului, înaltă de 15m,
care domina nu numai platoul Acropolei, ci şi împrejurimile. O altă
statuie a zeiţei - Atena Partenos -, înaltă de 10 m, a fost expusă în cella
Partenonului. Maiestoasă, echipată cu scut şi coif, Atena întruchipează
spiritul eroic al epocii, sugerat şi de Victoria din mâna dreaptă a zeiţei.
Sub aspect filosofic, aceasta reflecta triumful raţiunii asupra naturii,
supremaţia spiritului apolinic asupra instinctelor dionisyace. In acelaşi
spirit este concepută şi statuia crysoelefantină (combinaţie de aur şi fildeş)
a lui Zeus tronând din Olimpia, una dintre cele şapte minuni ale lumii.
Un alt punct de referinţă al operei lui Fidias îl reprezintă ansamblul
sculptural al Partenonului. Acesta cuprindea cele 92 metope de pe friza
dorică (cea care decora colonada exterioară a templului), friza ionică
-Friza panateneelor (deasupra colonadei interioare) şi cele două frontoane,
cu statui în ronde-bosse. în deplin acord cu rigorile ordinului doric,
subiectele de pe metope sunt pline de dramatism, fiind inspirate din
mitologia greacă: gigantomahia (partea de est), lupta dintre lapiţi şi
centauri (partea de sud), lupta atenienilor cu amazoanele (partea de vest),
căderea Troiei (partea de nord). Din nou asistăm la transpunerea plastică a
confruntării celor două principii: apolinic - dionysiac, bine - rău, raţiune
- instincte, civilizaţie - barbarism, grecesc - negrecesc. Triumful raţiunii
- o adevărată Odă a bucuriei - defineşte starea de armonie şi echilibru
dintre zei şi oameni de pe friza Panateneelor, creând o atmosferă ideală,
animată de circa 400 de personaje. Imaginile surprind momentul când
întreaga suflare a vechii Elade venea să aducă un omagiu zeiţei
protectoare. Dispunerea în acelaşi spaţiu optic a puternicilor Olimpului,
care sporovăiesc vesel între ei, aşezaţi pe o banchetă şi a muritorilor (vezi
întreaga procesiune a purtătorilor de daruri: fecioarele ce duc peplos-\xl
zeiţei, purtătorii de ofrande şi animalele de sacrificiu, urmaţi de cavaleria
163
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 162/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 163/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 164/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 165/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 166/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 167/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
169
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 168/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 169/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 170/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 171/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
C. Creaţia literară
a. Poezia epică, didactică, lirică
Cea mai valoroasă operă literară a grecilor - Iliada şi Odeseea
-adevărata Biblie a acestora, oferă imaginea unei creaţii complexe, în care
mitologia se împleteşte cu istoria legendară începând din sec. VIE î. H.
După Platon. Homer a educat întreaga Eladă pe exemplul virtuţilor
morale şi al faptelor de vitejie ale eroilor greci, iar până pe la mijlocul
secolul V î.H. instruirea şi educaţia tinerilor se făcea pe baza „eroului
ideal" din poemele homerice. Din secolul VI î. H. poemele homerice
devin opere „oficiale", fiind recitite în întregime în timpul Panateneelor,
fapt ce scoate încă o dată în evidenţă funcţia lor didactică şi pedagogică.
Participarea zeilor la acţiunea eroilor conferă sacralitate textelor Iliadei şi
Odiscii, iar această dublă codificare a mesajului se adresează celor două
categorii de cititori: primei, care caută să descopere sensul sacral al
naraţiunii şi celei de-a doua, care vede înainte de toate exemple etice sau
aventuri captivante.
In afară de poemele homerice, în lumea greacă se vehiculează un
şir de epopeiunui
întemeierea epice,
saucare
alt aveau la bază
polis sau o istorie repurtate,
de victoriile sacră, legată,
careînsespecial, de
constituie
în cicluri epice (ciclul troian, ciclul teban etc.). Tematica acestora este
permanent îmbogăţită cu noi subiecte dramatice, inspirate din faptele de
vitejie ale lui Tezeu, HerakJes etc.
Dat fiind valoarea sacră a acestor mituri, cât şi importanţa poemelor
epice pentru fiecare regiune în parte (vânătoarea mistreţuiui din Calydon
[Etolia]. peregrinările corăbiei Argo [Tesalia]), exigenţele faţă de rapsod
(artistul recitator) erau deosebit de înalte (memorie foarte bună, talent),
astfel încât apariţia şcolilor de rapsozi în Grecia ridică arta recitării la
nivelul profesionalismului. Concursurile de poezie devin un atribut al
vieţii culturale a cetăţii, iar rapsozii au menirea de a cultiva spiritul critic
al ascultătorilor.
spectacol de poeziePoezia recitată
fiind însoţit era inseparabilăunui
de acompaniamentul de sau
muzică, fiece
mai multor
instnimente muzicale cu coarde (phorminx, liră) sau de suflat (flaut),
executat de muzicieni profesionişti, iar participarea cetăţilor la
festivalurile de recitat se transformau în adevărate sărbători ale spiritului.
173
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 172/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 173/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 174/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
176
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 175/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 176/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 177/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 178/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 179/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 180/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 181/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 182/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
acestuia. în locul zeilor şi al voinţei lor este formulată ideea unei realităţi
„fizice", a unui principiu fizic care a stat la baza lumii. Primul care
concepe o asemenea idee este Tales din Milet (624 - 546 î H.), cunoscut
şi prin cercetările sale în domeniul astronomiei, geometriei şi fizicii.
Conform teoriei acestuia, elementul primordial necreat 1-a constituit apa:
din ea au apărut toate lucrurile şi ea se conţine în toate câte sunt.
Relevând pentru prima dată unitatea lumii în diversitatea formelor pe care
le-a creat, Tales susţine perfecţiunea principiului arche, deci, al apei, care
este necreată şi veşnică (,Αρα este principiul tuturor lucrurilor").
Continuatorul lui Tales a fost Anaximandros (610 -546 î. H.),
pentru care principiul lumii - archş - îl constituie apeiron-u\
-nedeterminativul infinit, ne-material, aflat în permanentă mişcare.
Aceasta presupune apariţia materiei din ne-materie, a formei din ne-
formă. Veşnică este doar mişcarea, care, după Anaximandros, îşi are
cauza în existenţa şi lupta contrariilor. în şirul de transformări
Anaximandros încearcă să intercaleze apariţia vieţii. Conform acestuia,
omul este rezultatul vieţii lui anterioare, adică ar putea proveni şi din alte
fiinţe decât cele umane.
refuzăSpre
ideeadeosebire de profesorul
materialităţii său, Anaximenes
principiului (cea 585 - 525
primordial, considerând că î.aerul
H)
întruneşte perfect calităţile acestuia. Argumentaţia se bazează pe
infinitatea de forme pe care o poate lua aerul, capacitatea de transformare
şi mişcare care-1 defineşte ca pe un element perfect, care se cuprinde în
tot şi în care se cuprind toate.
Ceea ce a consacrat şcoala din Milet, dându-i valoare şi prestigiu, a
fost faptul că, pentru prima dată, s-a pus problema unei cercetări raţionale
a naturii, o cercetare „fizică", care substituie bazele mitului prin
elaborarea unor principii fundamentale, pe care ulterior s-a edificat
întreaga filozofie antică şi modernă
Principiul veşnicii deveniri stă la baza concepţiei filosofice a lui
Heraclit
apare dindinnimic",
Efes (536
„nu -te470 î. H.),
scalzi de căruia îi aparţin
două ori aceluiaşi ,JVimic
în apaafirmaţiile nu
fluviu". Cu
alte cuvinte, este sugerată ideea mişcării veşnice şi continue, care naşte
forme şi fenomene. La baza acesteia, ca şi în cazul lui Anaximandros, stă
lupta contrariilor. Interpretând lumea ca pe un tot întreg, Heraclit
argumentează, în acelaşi timp, esenţa ei dublă, formată din fenomene
contradictorii, care nu se exclud, ci se condiţionează reciproc,
184
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 183/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 184/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 185/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
187
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 186/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 187/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
atitudinea
„Omul estefaţă de preocupările
măsura dintotdeauna
tuturor lucrurilor", ale profund,
un adevăr omului, care
susţinând că
a marcat
spiritul creator al acestui veac de aur, constituindu-se într-un elogiu adus
omului.
Un alt sofist celebru este Prodicos din Ceos, ambasador al cetăţii
sale la Atena. A teoretizat termenul de Virtute, ca fiind valoarea supremă
pentru om; practicarea acesteia îl ajută pe om să se realizeze ca fiinţă
189
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 188/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
90
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 189/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 190/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
192
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 191/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 192/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 193/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 194/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
196
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 195/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
197
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 196/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
Bibliografie selectivă
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 197/198
7/28/2019 Istoria Greciei Antice, Ligia Barzu
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-greciei-antice-ligia-barzu 198/198