ANALELE $TIINTIFICE ALE UNIVERSITATH “ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN last Tomul L/L $tiInfa Economica 2004/2005 CAT DE PREGATITA ESTE ROMANIA PENTRU AFACERILE ELECTRONICE? DANIELA RUSU" Is Romania ready for e-business? Abstract This paper discusses clecironic commerce aspects, w ith specific attention focused on e-readiness = a country’s ability to take advantage of the Intemet as an engine of economic growth and human development. ‘The paper proposes a theoretical investigation of the e-readiness rank in Romania, in the framework of an “electronic commerce network” provided by J.P. Singh and S.M. Gilehrist. Also, there are presented some Tesults of a survey published to the portal of Faculty of Economics and Business Administration in July 2004, ‘On this bases, at the end of the paper are formulated ‘a set of recommendation for Romanian e-eadiness srowth. Keywords: electronic commerce, electronic business, Internet, c-readiness, digital divide Introducere Comerful electronic este caracterizat de interactiunea strans& intre cei care il practic’. La nivelul unei nafiuni putem vorbi, in acest context, de o refea a comerpului electronic. Cercetitorii J. P. Singh (Georgetown University) si S. M. Gilchrist {Booz Allen Hamilton) au delimitat trei niveluri principale ale acestei refele. [Singh, Gilchrist, 2002] Stratui de baz& este reprezentat de infrastructura informationala si de telecomunicafii a nafiunii. Al doilea nivel este cel al serviciilor comerciale. Ele sunt asigurate de refelele traditionale de transport si distributie, de infrastructura financiara $i de resursele umane ale unui stat. Stratul de varf, esential pentru dezvoltarea oricirei refele, este reprezentat de siguranga ei. Un grad ridicat de siguran{& induce utilizatorilor un sentiment de incredere si determina cresterea num&rului celor ce se afiliaz’ la refea. tn contextul comerfului electronic, increderea primeste valente noi, ca urmare a disparifici contactului fizic, direct, intre partenerii de afaceri $i este referita prin termeni cum ar fi ,securitate”, ,,criptare”, ,,intimitate”, ,,proprietate intelectuala” etc. . Abordarea problemelor legate de comerful electronic, pe fiecare dintre cele trei niveluri prezentate mai sus, difera in farile dezvoltate fafa de cele in curs de dezvoltare. in ceca ce priveste infrastructura informationalé si de telecomuhicafii, dact farile dezvoltate au ajuns la stadiul in care sunt interesate de eficientizarea si permanenta sa * Doctorand la Universitatea ,Alexandru loan Cuza” Iasi, Facultatea de Economie si Administrarea AfacerilorCat de pregaiitd este Romania pentn afacerlie electronice? 268 modernizare, preocupérile majoriti{ii firilor in curs de dezvoltare se rezuma la extinderea acesteia pe arii cat mai largi, in mediul urban gi rural. Retratarea’ serviciilor comerciale tradifionale in scopul adaptarii la nevoile comerfului electronic este, de asemenea, o sarcin’ cu grade de dificultate diferite in cazul fiecdreia dintre cele dou’ categorii de tri, Dact jirile dezvoltate sunt ,,acoperite” din acest punct de vedere, in firile in curs de dezvoltare, de cele mai multe ori, serviciile comerciale nu funcfioneazi la nivelul pe care fl pretind exigenjele e-Commerce. Sistemele de transport terestru, aerian si naval au deficienfe care conduc la intrzieri gi disfunctionalitAfi in circulatia produselor. Serviciile postale sunt asigurate de cele mai multe ori de o companie public, unic& si ineficienti. Mai mult, infrastructura bancar este greoaic, iar gradul de informare al populatici cu privire: la tehnologiile informationale si de telecomunicafii este redus. De aici rezulti o serie de puncte vulnerabile in lanfurile de aprovizionare care confin firme din ‘firile in curs de dezvoltare. Preocupirile yarilor dezvoltate in zona securitifii mecanismelor de comert electronic vizeazi in general respectarea legislatiei interne si. cooperarea la nivel internafional pentru formularea de standarde. Sectoral privat are un rol bine definit gi activ. in farile din lumea a doua, ca urmare a faptului c& atacatorii au constientizat fnaintea organizafiilor importanfa averilor informationale, gradul de siguranfé al retelelor de comerf electronic este redus. Cadrul legisiativ, acolo unde exist, este Inc’ ,,tantr” si sufer& de o insuficient& aplicare. Infrastructura IT&C a unei nafiuni — baza comerfului electronic Situafia infrastructurii informajionale si de comunicafii a unei nafiuni este unul dintre principalii factori de influenfi asupra dezvoltérii afacerilor electronice in zona respectivé. Gradul de informatizare al unei firi si penctrarea refelelor de transport de voce gi de date tn cadrul acesteia sunt indicatori importanti ai potentialului su de trecere la e-Business. In continuare, von analiza aceste aspecte la nivelul Roméniei. Desi bazati pe importuri de piese sau de sisteme de calcul complete, industria hardware se afl& pe o pant ascendent&. Acest lucru este imbucur&tor, avand in vedere procesul dificil de adaptare si restructurare prin care a trecut dup 1989, Mai mult, in. ultimul an s-a inregistrat o evolutie spectaculoasi a vanzirilor de laptop-uri. Totusi, influenta situafici industriei hardware asupra comertului electronic este deocamdati negativa. Rata definatorilor de PC-uri in Roménia este redus& si nu este in misuré s& determine cresterca numarului de participanti la comerful electronic. Nedispunfind de un calculator personal, mai mult de 80% dintre roménii online acceseaz& Internetul din locuri publice - situatie care nu crecazi starea de confort propice cumparaturilor online, Cresterea constanti a vanzirilor de echipamente de calcul, potentaté si de aparitia de sisteme la prefuri accesible (Coral, Point), poate avea, in viitor, o influent pozitiva asupra numirului de cumparatori online din Romania, . Industria software cunoaste 0 crestete bazata pe exportul de produse software si rispunsul la cererile de externalizare ale companiilor din strdindtate. Specialistii din industria de profil autohtona sunt bine pregatiti. in aceste condifii, influenfa sa asupra e- Commerce poate fi apreciat& ca pozitiva — un potential vanz&tor online poate gisi fa tars, la costuri nu foarte ridicate, produsele software necesare unui magazin online sau persoana/echipa care sa le realizeze, implementeze gi intrefind.290 DANIELA RUSU Rata de penetrare a telefoniei fixe este redusi (circa 20%) [Riti, 2004]. Nivelul sc&zut gi cresterea slab& a ratei are ca explicatie faptul cd telefonia fix din Roménia este caracterizati (si) de centrale manuale, analogice, echipament vechi, personal prea numeros si ineficient si o implicare exagerat’ a statului, Evenimentul pozitiv in aceasti zona a fost aparifia de noi actori pe piafi, ca urmare a dizolvarii ‘monopolului Romtelecom. Influenfa stirii telefoniei fixe asupra comerfului electronic rimane inst negativl, Dial-up-ul, cel mai popular tip de conexiune la Internet din Romfnia, este deja pe cale de disparitie in Occident. Dezavantajele conexiunii prin dial-up sunt costul ridicat (ca urmare a practicarii tarifelor ,,1a minut” ¢i nu a taxelor fixe), viteza redus& de conectare, faptul c& nu este permis transferul simultan de date $i Voce. Aceste dezavantaje reprezint& tot atatea piedici in calea comertului electronic. Concurenta de pe piafa telefoniei fixe, aparuti ca urmare a liberalizirii, poate aduce o raza de lumind si in ceea ce priveste cresterea numarului de cum paritori online. Domeniul telefoniei mobile a fost deosebit de dinamic in ultimii ani. Numarul uitilizatorilor de telefonie mobild a crescut permanent. Principalii operatori sunt implicati in lansarea de noi tehnologii, care permit un schimb de date tot mai rapid si performant. Ca rezultat al expansiunii refelelor, costal accesului mobil 1a Intemet este in sc&dere. Gradul de extindere al telefoniei mobile are o influen& pozitivé asupra comerfului clectronic, ba, rtiai mult, poate determina aparifia si expansiunea comerfului mobil, mecanism cu o serie de avantaje unice, cum ar fi caracterul imediat, independent de timp, al unei achizifii sau determinarea locafiei cumpératorului la un moment dat si wf tragerea” Tui pe aceasta baza. Romiénia, televiziunea prin cablu are o rat de penetrare apreciabilé (52% din totalul gospodatiilor, ta sfargitul Iui 2002) si se extinde in continuare, ca urmare a liberalizdrii in domeniu. Nivelul piefci CATV poate reprezenta o speranti si pentru comerful electronic, avénd fn vedere, pe termen scurt, posibilitatea oferirli de conexiune Internet prin cablul TV, la un raport calitate-pret satisficitor, iar pe termen lung, aparitia mult-mediatizati a ,,televiziunii interactive”. Chiar si in cele mai optimiste estiméri, rata de penetrare a Internetului are un nivel sckzut. Timpul petrecut pe Internet de etre navigatorii rom&ni este de ordinul a céteva ore pe lund Scopul navigirii se limiteazA in general la comunicarea prin posts electronica si informare, in mod firesc, numtiral mic de persoane prezente pe Internet in Romania diminueaz4 numérul de cumpiritori potentiali. De asemenea, timpul petrecut online este prea scurt pentru a favoriza aparifia unui sentiment de incredere care s& duct {a tranzactionarea de bunuri si servicii pe Web. O speranfi in ceea ce priveste cresterea Serviciile comerciale — al doilea nivel al refelei comertului electronic Comerful electronic nu tnseamni numai un ‘set de tehnici informationale si schimburi de date. Schimbul de mirfuri prin intermediul mecanismelor electrontice nu este fundamental diferit de comerful international ,clasic”. El soliciti implicarea articipanfilor tn identificarea oportunititilor de afaceri si in implementarea unui lan} de distributie complex, care fn multe privinfe este fizic si nu electronic. Exist o serie de categorii de servicii care trebuie retratate in vederea trecerii fa comerful electronic. Prezentim situatia lor ta nivelul Romaniei.Cat de pregatita este Romania pentru afacerile electronica? 201 In ceea ce priveste transportul, infrastructura feroviari se afl& intr-o situatie wdificils” (MT, 2004], in vreme ce starea drumurilor este neuniforma (desi interesul pentru acest sector este mai ridicat, in special. tn dezvoltarea refelei de autostrézi), Calitatea slab a infrastructurii de transport terestru reduce aria de extindere a comerfului electronic (de exemplu, multe agezari rurale sunt greu de atins). Disiributia bunurilor este realizats de compania national de post, care are avantajul unei ari vaste de acoperire, si de operatori privafi, aptrufl pe piagi ca urmare a HiberalizArii sectorului serviciilor postale. Acestia din urm’ si-au dezvoltat refele extinse $i ofer& servicii de calitate [ Bortos, 2004]. Existenta mijloacelor de livrare prompti a bunurilor influenteaz’ favorabil dezvoltarea comerfului electronic. in legatura cu plagile electronice, problema esential& este nivelut redus de utilizare a cardurilor, desi exist deja b&nci si procesatori de c&rfi de credit cu inifiative in aceast directie, Lipsa unui instrument de plati online priveazi mecanismul. comerfului electronic de unul dintre principalele sale avantaje. Costurile ridicate percepute de procesatorii de carduri autohtoni impiedic’ implementarea plajii online de citre magazinele virtuale. Totusi, o-parte dintre acestea, mai curajoase, au intrat In parteneriat cu centrele de procesare, spirgand cercul vicios care se formase. Pe de alti parte, lipsa unor garanfii in ceea ce priveste securitatea fondurilor transferate prin retea este o alt piedic& serioast in calea comerpului electronic. Referindu-ne la capitalul uman, putem spune c& Romania se afla in plin proces de e-alfabetizare. Cunostinfele din-domeniul IT&C se raspandesc cu rapiditate in randul tinerilor. Numiarul ‘de specialisti este, de asemenea, ridicat. Ridicarea nivelului cunostinfelor legate de lucrul cu calcufatorul personal in randul populatiei determina, in mod firesc, cresterea numarului de potenfiali consumatori ai produselor si serviciilor distribuite online. Afirmatia este valabil& mai ales pentru tineri. Pe de alt& parte, marea majoritate a populafiei in varst& mu are cunostinfele necesare utilizarii PC-ului. in aceste condifii, devine explicabil faptul ci 50% dintre roméni refuz& tranzacfiile online, iar unui procent de 33% acestea le induc o stare de frici [Badea, 2004]. Siguranfa ~ nivelul superior al refelei comerfului electronic La baza crearii unui sentiment de. fncredere al potentialilor utilizatori in mecanismele comertului electronic stau actiunile legislative in domeniu. Guvernul unei {@ri, prin acfiunile sale si prin cadrul legat formulat fn legituré cu activitafile de comert electronic gi securitatea tranzacfiilor desfsurate in mediul electronic, este capabil si influenteze in mare masura situatia. comerfului electronic la nivelul respectivei nafiuni. ceva ce priveste cadrul legislativ din Romania, exist’ stracturi guvernamentale cu atributii in domeniul IT&C, iar -legislatia in domeniu respecti reglementirile internationale si este destul de vasti. Cadrul legal romfnesc este capabil si functioneze cao baz& pentru desffigurarea in condifii bune a afacerilor electronice in Rom&nia. in schimb, in pri vinta securitdgii tranzactiilor, Internetul romnesc este perceput,” att in far’, c&t si In str’indtate, ca un mediu nesigur pentru comerful electronic. Numérul mare de incidente cauzate de rom4ni (furt de informafii sau produse, lansare de virusi, atacuri DoS, ingelticiuni pe site-urile de licitatii electronice) a determinat aparifia unei. stiri de retinere/suspiciune in randurile navigatorilor sau vanzitorilor online din tar& sau ‘strain’tate. Multe dintre magazinele virtuale din afara firii nu livreazd produse catre solicitantii din Romania, chiar daca acestia sunt de buna credinga.292 DANIELA RUSU Gradul de pregitire al organizafiilor roménesti pentru afacerile electronice La o scari mai mica, nivelul de pregitire al firmelor romAnesti pentru afacerile clectronice a fost apreciat printr-un chestionar lansat in perioada mai-august 2004, prin intermediul portahului Facultsfii de Economie ‘gi Administrarea Afacerilor. Scopul stu a fost identificarea unor caracteristici ale mediului de afaceri autobton, urmarind cu precidere aspectele ce vizeaz’ utilizarea tehnologiilor informajionale si de comunicafii in cadrul firmelor si deschiderea lor cdtre modalitétile electronice de desfigurare a afacerilor. S-a observat c& tehnologiile informationale si de comunicatii au fost integrate in activitatea proprie de majoritatea firmelor analizate. Printre rezultatele pozitive se numéra procentul mare de firme care utilizeaz4 Internetul (92%), ca gi succesul de care se bucurd posta electronicé in comunicarea dintre angajafi si cu partenerii de afaceri. Adoptarea tehnologiilor informafionale si de comunicafii nu este ins& suficienti pentru desfigurarea de afaceri electronice de succes. Rolul principal al site-ului Web, conform studiului, este cel de prezentare a organizafiei pe plan intern si extern, colaborarea cu Partenerii de afaceri si vanzarea de produse online interesnd intr-o mésur& mai mict, ‘Majoritatea firmelor au apelat la personalul propriu pentru dezvoltarea unei pagini Web ~ lucru care nu tréideazi 0 abordare profesional a acestei activitt}i. Mai mult, pentru un Procent mare dintre organizatiile analizate, investitia in pagina Web proprie nu a dat rezultate. Concluzii Gradul de pregatire al firilor lumii pentru adoptarea mecanismelor electronice de desfiigurare a afacerilor fost apreciat de numeroase institutii, pe baza unor factori diversi (cum ar fi deschiderea fa idei noi de afaceri, incisivitatea si talentul intreprinzitorilor, capacitatea de'a reactiona rapid pe nisipurile migostoare ale piefelor electronice). Un studiu al Economist Information Unit din iulie 2002 plaseazi Romania pe ultimul loc dintre farile europene Iuate in calcul: [The Economist, 2003] analiza similara, realizata in decembrie 2003 si publicat& in raportul Conferingei Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare, are rezultate la fel de putin imbucuratoare, Roménia se situeazA printre ultimele ari in cadrul unui clasament global - pozitia 72 dintr-un total de 82 de locuri — din punetul de vedere al stadiului de pregitire a unei comunit&ti pentru a beneficia de evolufiile domeniului IT&C. (UNCTAD, 2004] Analiza pe cele trei niveluri ale refelei comerjului electronic, ca gi rezultatele chestionarului de determinare a catacteristicilor mediului de afaceri romfnesc, confirma indicii prezentati, Formulim, in cele ce urmeaza, posibile recomandari pentru cresterea nivelului de pregitire a Roméniei pentru e-Business, pentru fiecare dintre cele trei straturi ale refelei comerfului electronic. Jn zona IT&C se observa existenta unui fenomemul de ,decalaj digital” (digital divide) al Roméniei fafa de firile dezvoltate, Pentru reducerea acestuia si crearea unui cadru favorabil comerfului electronic, recomandim urmiitoarele actiuni in zona IT&C: deschiderea oitre prevederile programelor internafionale care urmdresc reducerea decalajulut digital (eEurope — An Information Society for All, eEurope 2005, eEurope +, un plan de actiune pentru farile din Europa Central& si de Est candidate la aderare), prin Participarea la crearea unui cadru legislativ comun, sprijinirea interoperabilitafii si a standardelor deschise; importul de tehnologii sau metode de management de la parteneriCat de pregatité este Romania pentru afacerile electronice? 283 mai avansafi; construirea unui cadru Savorabil investifiilor autohtone $i sirdine (de exemplu, eliminarea impozitelor pentru cei ce lucteaz4 in domeniul software a cunoscut un adevarat boom gi a ficut ca specialistii din Roménia si nu-gi mai caute de lucru in afara granitelor ,Arii [Rompres1, 2004]); susfinerea cercetdrii tehnologice; sprijinirea si recompensarea intreprinderilor mici si mijlocii care implementeaztt modelele de afaceri electronice; actiuni de educare si formare a resurselor umane specializate in IT&C; Sustinerea concurenjei libere (se observa si ci domeniile de succes din zona IT&C sunt cele fh care guverneaz regulile pietei — de exemplu, in aria telefoniei mobile, concurenfa intre cej trei mari operatori este benefici, interesul fiecdruia pentru extinderea refelei proprii avand pan’ acum doar rezultate pozitive). Dacé in zona livririi bunurilor si a plafilor electronice functioneaza legile piejei, Pentru sectorul transporturilor sunt necesare decizii la nivel public, cum ar fi: continuarea si accelerarea procesului de modernizare si reabilitare a infrastructurii de transport pentru alinierea la standardele europene de performanta, confort si sigurantz; stabilirea si esalonarea prioritiilor, gésirea unor surse de finangare interne gi externe. Solufiile pentru cresterea gradului de e-alfabetizare sunt tot Ia indemfna Guvernului si constau tn introducerea masivé a calculatoarelor in scoli, ca si in incurajarea achizifiontrii de calculatoare personale de ciitre publicul larg. Pe al treilea nivel, implicarea Guvernelor in elaborarea de acte normative in domentul comerpului si afacerilor electronice este esentiala i trebuie s& se afle in stransi legituré. cu inifiativele private din economiile care fac obiectul reglementarilor. Legislafia in domeniu irebuie sii fie neutra din punct de vedere tehnologic, sé respecte prevederile din restul legislafiei (comerciale) nationale, si fie tntt-o c&t mai mare mésuri corelaté cu iniflativele globale si regionale din domeniu ~ si, mai ales, sé fie aplicata. Bibliografie 1. Badea, C., Tae Marinesct, R, 2 Bcomer cian acuadk: comisioanele ne omoara, la http:// 5] g 3, , Srategia Son oe 2010, la www.mt.ro 4. "**, Situafia comunicajitlor electronice din Romédnia, 1a hitp:/www.titi- i jah 5. ™** (Rompres), Guvernul preconizeazd acordarea de noi facilitafi pentru domeniul IT&C, 21 aprilie 2004, ta http://financiar,rol.ro/stiri/2004/04/129113.htm 6. *** (Rompres), Cadrul legislativ tn domeniul comunicatitlor si tehnologiei informatiilor trebute imbundtayit, considera specialistit din domeniul IT&C, 18 februaric 2004, la http://financiar.rol.ro/detaliere_stire. php?idn=127959 7. Singh, J.P., Gilchrist, S.M., Three Layers of the Electronic Commerce Network: Challenges for the Developed and Developing Worlds, in Info - The journal of policy, regulation and strategy for telecommunications, 2002, Volume 4 Number 2, pp. 31-41 Ia 1ia_emeraidinsi; m/vl=5223086/cl=14/nw=1) t~AT31 ve 3. eae digest.com/: e-prospe 9. wwwametad.org