Babilonul.

Religia babilonian\

I
~ntr-o vale lin\, unde cele dou\ r^uri [i-au domolit cursul [i se apropie cel mai mult
unul de altul, de parc\ ar dori s\-[i dea m^na, pe malul Eufratului a luat na[tere o Cetate a lui
Dumnezeu, Babilonul (Poarta Zeului).

Afl^ndu-se la `ntret\iere de drumuri comerciale [i av^nd un mare port fluvial, cetatea

sf^nt\ a Babilonului a cunoscut o rapid\ `nflorire, devenind centrul de cultur\ [i capitala
imperiului babilonian. Marele Hammurabi, al [aptelea suveran al acestui stat, [i-a construit
un palat m\re], `n cetatea sf^nt\ a Babilonului [i a dat poporului s\u un cod de legi, care f\cea
din Babilonul imperial cel mai bine administrat din antichitate. Codul s\u de legi (`n num\r
de 282), `ncrustat `ntr-o stela de marmur\ verde se afl\ `n sec]ia de art\ asirian\ a Muzeului
Luvru.

Herodot, “p\rintele istoriei”, care a vizitat Babilonul `n secolul V B.C. ne-a l\sat o
descriere am\nun]it\: ”~n\l]at `ntr-o imens\ c^mpie, Babilonul formeaz\ un p\trat cu latura de
120 stadii (un stadiu av^nd 185 m). Un [an] cu ap\ se `ntinde pe `ntreg perimetrul s\u. Este
`nconjurat cu un zid de ap\rare gros de 50 de co]i regali (un cot av^nd 0,48 m.) [i `nalt de
200 de co]i”. Cam aceea[i l\]ime avea [i zidul de centur\ al ora[ului propriu-zis, pe un
perimetru de 18 km, cu 250 de turnuri de ap\rare, dup\ Deodor din Sicilia, care afirma c\
zidul avea o `n\l]ime de 25 m. Rezultatele s\p\turilor arheologice confirm\, oricum, dac\ nu
exacitatea cifrelor m\car dimensiunile cu totul impresionante ale construc]iilor babiloniene.

Principalul ziggurat al acestui ora[ era numit E-Temennanki - ”Casa Temeliei

Cerului [i P\m^ntului”, care este cunoscut `n istorie c\ “Turnul Babel”. Era construit din
c\r\mid\ ars\, av^nd aspectul unei piramide `n 7 trepte cu latura bazei p\trate de 180 m [i
`n\l]imea de 91 m. Herodot scrie: ”Urcu[ul p^n\ `n v^rf se face pe dinafar\, pe o scar\ r\sucit\
care `nconjoar\ toate laturile. ~n ultimul turn se afl\ un mare templu, f\r\ nici o statuie, `n
care se g\se[te un pat larg, cu un frumos a[ternut, l^ng\ care este o mas\ de aur”.

~n leg\tur\ cu turnul din Babel, evreii antici au creat o legend\ potrivit c\reia
descenden]ii lui Noe au `n\l]at acest turn pentru a ajunge la cer; dar Dumnezeu le-a pedepsit
trufia, f\c^nd ca - din cauza mul]imii limbilor vorbite de oamenii constructori - oamenii s\
nu se mai poat\ `n]elege `ntre ei [i s\ nu mai poat\ termina construc]ia.

II

Se zice c\ demult, tare demult, pe c^nd cerul s-a limpezit [i au ap\rut stelele, a ap\rut
Astrologia – [tiin]a despre a[tri, [tiin]a sacr\ a cerului.

Religia babilonian\ a purtat `n sine o ad^nc\ amprent\ a astologiei - religia stelelor.

Principalii zei babilonieni se manifestau `n stele. Sacerdo]ii urm\reau calea stelelor [i prin
aceasta ei citeau voin]a zeilor. Totul pe p\m^nt este copia a ceea ce este `n cer, toate
evenimentele p\m^nte[ti sunt reflectarea a ceea ce este `n cer. Corela]ia dintre stele - aceasta
este prezicerea zeilor referitor la ceea ce se va `nt^mpla pe p\m^nt. Zeul suprem, care poart\
pe piept tablele destinelor, determin\ la `nceput de an soarta zeilor [i a oamenilor. Aceste
table ale destinelor, babilonienii [i le `nchipuiau ca pe ni[te “H\r]i cere[ti”. Astrologul
credea `n leg\turile dintre astre [i oameni; tot ce este viu este supus influen]ei astrelor.

Magii (sacerdo]ii) babiloniani care urm\reau cerul `nstelat au fost `ntemeietorii

primului calendar zodiacal. ”Harta cereasc\” caldeean\ are imaginea zodiacului pe unde trece
calea Soarelui `nso]it de celelalte planete (Luna, Venus,
Jupiter, Marte, Mercur [i Saturn). De la `nceputuri, `ntreg sistemul planetar nu este oare un
corp `nsufle]it `n interiorul c\ruia fiecare planet\ este un organ necesar ?

Marea art\ [i `n]elepciune a cunoa[terii calendaristice, const\ `n egalarea anului lunar

cu cel solar.