Boala celiaca/intoleranta la gluten

Boala celiaca/intoleranta la gluten – boala autoimuna cauzata de ingestia glutenului la persoane

cu predispozitie genetica si care, nediagnosticata, conduce la complicatii severe pe termen lung precum
malnutritia, neuropatie periferica, tumori intestinale maligne. Testul genetic este non-invaziv, se
efectueaza o singura data in viata, nu este influentat de dieta, sex, varsta.

Boala celiacă reprezintă, de fapt, intoleranța autoimună pe care unele persoane o au la gluten. Aceasta
afectează mai ales intestinul subțire, dar și alte organe, și mai este cunoscută și sub denumirea de
enteropatie glutenică. Este una dintre cele mai des întâlnite afecțiuni digestive cronice, însă, în același
timp, este frecvent subdiagnosticată, fapt care poate presupune riscuri pentru pacienți.

Ce este glutenul și cine prezintă riscul de a dezvolta boala celiacă

Glutenul este o proteină care se găsește în cereale precum grâul, secara, orzul, dar și în unele
produse alimentare, cum ar fi anumite sosuri, și este dăunător pentru persoanele care suferă de boala
celiacă. Dacă acestea consumă alimente care conțin gluten, intestinul subțire declanșează o reacție
imunologică prin care mucoasa intestinală este distrusă, iar nutrienții necesari organismului nu mai sunt
absorbiți așa cum ar trebui. Acest fapt duce nu doar la disconfort, ci și la degradarea stării de sănătate.

Apariția bolii celiace depinde de moștenirea genetică, dar poate fi influențată de diverși factori de
mediu și de consumul de alimente care conțin gluten. Câteva categorii de persoane prezintă un risc mai
ridicat de a dezvolta boala celiacă:

 cele care au rude de gradul I diagnosticate cu această boală;

 cele care suferă de alte afecțiuni autoimune, cum ar fi tiroidita autoimună sau diabetul zaharat de
tip 1.

Care sunt simptomele bolii celiace

Boala celiacă nu are simptome specifice, iar unii pacienți nu prezintă nicio formă de manifestare
sau resimt doar semne ale deficitelor nutriționale. Există, însă, și persoane care se confruntă cu simptome
gastrointestinale semnificative.

Boala celiacă se poate declanșa atât la adulți, dar și la copii sau sugari, în dieta cărora sunt introduse
cereale. Copiii sau sugarii cu boala celiacă pot resimți următoarele simptome:

 apatie;
 anorexie;
 tegumente palide;
 scăderea tonusului muscular (hipotonie generalizată);
 creșterea în volum a abdomenului (distensie abdominală);
 anemie;
 încetinirea procesului de creștere;
  scaune voluminoase și decolorate.

În cazul adulților, simptomele cele mai des întâlnite sunt:

 stare de oboseală;
 slăbiciune;
 anorexie;
 diaree moderată;
 eliberare de grăsimi în cantități mari prin fecale (steatoree).

Unii adulți care au această boală pot observa și scăderi în greutate sau pot avea manifestări ale
deficienței de vitamina D și de calciu.

Cum se diagnostichează boala celiacă

O diagnosticare corectă presupune efectuarea unei serii de analize medicale de laborator, după ce
un pacient este suspectat ca suferind de boala celiacă din cauza simptomelor pe care le resimte.

Una dintre primele metode aplicate de medici pentru a descoperi această boală este determinarea
anticorpilor anti-transglutaminază tisulară și a anticorpilor anti-endormisium IgA prin efectuarea
unor teste de sânge. Depistarea acestora în organism determină diagnosticarea cu boala celiacă, însă, dacă
testul este negativ, posibilitatea ca boala să fie, totuși, prezentă, nu este în totalitate exclusă.

Endoscopia digestivă superioară cu biopsii multiple este, de asemenea, utilizată pentru

diagnosticarea bolii celiace. Prin endoscopie, are loc examinarea esofagului, stomacului și duodenului
(parte a intestinului subțire), prin introducerea unui tub flexibil și de mici dimensiuni (endoscop) în
cavitatea bucală, de unde este direcționat, ulterior, spre zonele de interes menționate. Biopsiile presupun
examinarea unor fragmente de țesut sau de celule și ajută la stabilirea unui diagnostic corect.

În timpul procesului de diagnosticare, este important ca pacientul să nu elimine din regimul

alimentar glutenul. Testele efectuate analizează modul în care corpul răspunde la interacțiunea cu această
proteină, astfel că, dacă persoana suspectată renunță la gluten, acuratețea rezultatelor ar putea scădea.
La ce complicații poate duce boala celiacă

În timp, în lipsa unui tratament sau a unei diagnosticări corecte, boala celiacă poate să ducă la
diverse complicații, care să se manifeste la nivelul întregului organism.

Osteoporoza se numără printre afecțiunile asociate cu boala celiacă. Dacă intestinul subțire nu
mai permite absorbția calciului din cauza afecțiunii, densitatea oaselor va scădea, dezvoltându-se boala
numită osteopenie, aceasta putând evolua spre osteoporoză.

Malnutriția poate apărea din cauză că organismul nu mai primește din alimentație substanțele
nutritive de care are nevoie pentru o bună funcționare.

Infertilitatea este o altă complicație care poate surveni în urma netratării bolii celiace. Aceasta
poate apărea atât în cazul femeilor, dar și în cel al bărbaților. În plus, femeile se pot confrunta și cu
perioade menstruale mai dureroase sau să dezvolte endometrioza - o afecțiune care presupune creșterea în
afara uterului a țesutului care căptușește interiorul acestuia.

Boala celiacă poate duce și la creșterea în volum a enzimelor hepatice, însă pe termen scurt,
existând posibilitatea ca acestea să revină la dimensiunile normale, dacă se recurge la tratament.

Care este tratamentul pentru boala celiacă

Tratamentul care le este recomandat celor care sunt diagnosticați cu boala celiacă este unul
nutrițional: aceștia vor adopta un regim alimentar strict, din care să fie excluse în totalitate produsele și
alimentele care conțin gluten. Acest tip de tratament ajută, în cazul majorității pacienților, la revenirea la
normal a mucoasei intestinale și, implicit, la evitarea complicațiilor afecțiunii. Tratamentul are ca pilon
central dieta fara gluten care duce la remiterea simptomatologiei si a modificarilor histologice. Cerealele
permise sunt porumbul, orezul, meiul, tapioca si sorgul. Se recomanda administrarea de suplimente
vitaminice, de fier si calciu, pentru corectarea deficitelor nutritionale. Prognosticul pacientului cu
celiachie diagnosticat timpuriu si care adera la dieta fara gluten, este foarte bun.
Ce produse nu conțin gluten

O persoană cu boala celiacă nu va tolera produsele care conțin gluten, astfel că ea va trebui să le
consume doar pe acelea în compoziția cărora nu se găsește această proteină. Printre ele se numără:

 salata verde;
 fructele și legumele în stare proaspătă;
 preparatele pe bază de legume;
 cartofii;
 orezul;
 peștele;
 carnea;
 ouăle.

Unele persoane diagnosticate cu boala celiacă pot dezvolta și intoleranță la lactoză, din cauza acțiunii
negative produse de gluten la nivel intestinal. Recomandat este ca aceste persoane să renunțe nu doar la
produsele care conțin gluten, ci și la acelea care conțin lactoză.

Manifestările bolii celiace pot provoca un nivel ridicat de disconfort persoanelor diagnosticate cu
această afecțiune. Mai mult decât atât, boala duce, în timp, la o degradare și mai severă a stării de
sănătate, favorizând declanșarea altor afecțiuni. Din acest motiv, este ideal ca, la apariția oricăror semne
care par a fi simptome ale acestei boli sau ale alteia, să mergi la un control medical, în urma căruia să afli
dacă ai vreo problemă de sănătate. Doar în acest mod vei putea evita complicațiile și vei avea șansa de a
primi recomandările care ți se potrivesc.