18. Яцык Г., Бомбардирова Е., Харитонова Н.

Проблемы и перспективы выхаживания

новорожденных с экстремально низкой массой тела. Вестник РАМН, 2008, №12:41-44
19. Paladi Gh., Hodorogea S., Salari O., et al. Unele considerente asupra conduitei naşterilor
premature provocate de ruperea prenatală a pungii amniotice. Materialele conferinţei
practico-ştiinţifice consacrate jubileului a 40 ani SCM Nr. 1, Chişinău 2001.
20. Paladi Gh., U. Tabuica , Iu.Dondiuc, A. Bogdan. Aspecte obstetricale ale mortalităţii
perinatale la copiii născuţi cu masa sub 1000gr. Anale Ştiinţifice 2009, pag 34-37
21. Paladi Gh., O. Cerneţchi, A. Bogdan Rezultatele activităţii a două centre perinatologice în
acordarea asistenţei medicale copiilor născuţi cu masa extrem de mică (500-1000gr). Buletin
de Perinatologie, 2011, Pag. 72-75
22. Радзинский В., Костин И., Преждевременные роды. Акушерство и Гинекология , 2009
N. 4 стр. 16-19.

DEPRESIA ŞI ANXIETATEA LA PACIENTELE CU OPERAŢIE CEZARIANĂ

Tatiana Cucu, Cristina Cucu
(Conducător ştiinţific: conf. univ., d.ş.m. Corolcova Natalia)
Catedra de Obstetrică şi Ginecologie, USMF ”Nicolae Testemiţanu“

Summary
Depression and anxiety in patients after cesarean section
Based on the state and trait anxiety test (Spielberger-Hanin), and on the depression test
(Zung), performed in100 patients with cesarean section, during the confinement and the late
postoperatory periods, the levels of post-partum depression and anxiety have been established.
The correlation between the psycho-emotional aspects after cesarean section and several risk
factors was also proven, the last ones including: trait anxiety, state anxiety and depression during
the confinement period, extragenital pathologies, the child’s state of health and the changes in
sexual life.

Rezumat
Pe baza testului de evaluare a anxietăţii reactive şi a celei de personalitate (Spielberger-
Hanin), precum şi a testului de evaluare a stării depresive (Zung), efectuate la 100 de paciente cu
operaţie cezariană, în perioada de lăuzie şi în perioada postoperatorie la distanţă, au fost stabilite
nivelele anxietăţii şi depresiei post-partum. De asemenea, a fost demonstrată corelaţia dintre
aspectele psihoemoţionale post-cezariană şi unii factori de risc, cum ar fi: anxietatea de
personalitate, anxietatea reactivă şi depresia din perioada de lăuzie, patologiile extragenitale,
starea fătului şi schimbările în viaţa sexuală.

Actualitatea
La etapa actuală, problema operaţiei cezariene reprezintă o problemă de importanţă
majoră, datorită frecvenţei sale înalte, extinderii indicaţiilor pentru naşterea prin cezariană,
posibilităţii de a opta pentru cezariană chiar şi în lipsa indicaţiilor, dar şi consecinţelor pe termen
lung şi pe termen scurt atribuite acestei intervenţii chirurgicale atît asupra mamei, cît şi asupra
fătului.
Naşterile prin cezariană atrag după sine consecinţe de ordin psihologic, fiind deseori
asociate cu sentimente de depresie, dar şi cu sentimente de dezămăgire, insatisfacţie şi chiar
suferinţă. Cezariana neprogramată, ci survenită în timpul unor complicaţii din timpul naşterii,
contribuie şi mai mult la accentuarea acestor stări, precum şi la inducerea stresului post-
traumatic şi la întîrzierea apariţiei relaţiei mamă-bebeluş imediat după naştere. În acelaşi timp,
186
chiar dacă un procent oarecare de femei post-cezariană nu suferă de depresie post-partum, marea
majoritate prezintă semne de anxietate, mai ales în perioada imediată post-operatorie.

Obiectivele
1. Evaluarea aspectelor psihoemoţionale ale pacientelor pînă la operaţia cezariană.
2. Evaluarea aspectelor psihoemoţionale ale pacientelor în perioada de lăuzie şi postoperatorie la
distanţă.
3. Elucidarea factorilor de risc pentru apariţia disfuncţiilor psihoemoţionale în perioada de lăuzie
şi postoperatorie la distanţă.

Material şi metode
Studiul a inclus 100 de paciente, cărora li s-a efectuat operaţia cezariană. Prima parte a
cercetării a fost făcută în perioada postoperatorie precoce (perioada de lăuzie), iar cea de-a doua
parte a studiului (perioada postoperatorie la distanţă) a fost efectuată peste 6 luni după operaţia
cezariană.
Starea psihoemoţională a pacientelor a fost evaluată prin intermediul testului Spielberger-
Hanin (estimarea anxietăţii reactive şi a celei de personalitate) şi a testului Zung (evaluarea stării
depresive).
Testul Spielberger-Hanin este alcătuit din 2 scale de evaluare pentru măsurarea a două
concepte distincte privind anxietatea: anxietatea reactivă şi anxietatea de personalitate. Scala
anxietăţii de personalitate constă din 20 de întrebări pe baza cărora pacientele au exprimat modul
în care ele se simt în general (pînă la operaţia cezariană). Scala anxietăţii reactive constă de
asemenea, din 20 de întrebări pentru a evalua modul în care pacientele se simţeau la momentul
examinării (în perioada de lăuzie şi în perioada postoperatorie la distanţă).
Testul lui Zung reprezintă un test constînd, de asemenea, din 20 de întrebări, pentru
evaluarea stării psihoemoţionale post-cezariană, pentru determinarea absenţei sau prezenţei
depresiei, precum şi a gradului ei.

Rezultate şi discuţii
În studiu au participat 71 paciente cu vîrsta cuprinsă între 20-30 de ani, 21 de paciente cu
vîrsta de 31-35 de ani şi 8 paciente cu vîrsta mai mare de 35 de ani (în total 100 de paciente).
Majoritatea pacientelor (55%) au fost primipare.
A fost depistată anxietatea de personalitate de formă uşoară la 76 paciente (76,0%±4,27
cazuri), moderată – la 23 paciente (23,0%±4,20 cazuri) şi severă – la 1 pacientă (1,0%±0,99
cazuri).
Perioada de lăuzie
În privinţa anxietăţii reactive din primele zile postoperatorii (în perioada de lăuzie), aceasta
a fost: uşoară – la 28 femei (28,0%±4,48 cazuri), moderată – la 58 (58,0%±4,93 cazuri), severă –
la 14 (14,0%±3,46 cazuri). Astfel, majoritatea pacientelor - 72 femei (72,0%±4,48) - au
anxietate reactivă fie moderată, fie severă în primele zile după cezariană.
Se observă că anxietatea de personalitate este moderată sau severă în doar 24,0%±4,27 cazuri,
ceea ce denotă că nivelul anxietăţii reactive este în dependenţă directă de stresul postoperator în
majoritatea cazurilor, şi că acesta nu depinde de nivelul anxietăţii de personalitate, prin urmare,
nu este o trăsătură de caracter.
Datele studiului au arătat că 23 (23,0%±4,20) paciente în primele zile după naşterea prin
cezariană prezentau semne de depresie, dintre care: formă uşoară de depresie – la 17 femei
(17,0%±3,75 cazuri) şi formă moderată de depresie – la 6 (6,0%±2,37 cazuri). La 77
(77,0%±4,20) paciente nu au fost depistate semne de depresie, iar forma severă a depresiei nu a
fost depistată la nici una dintre paciente.

187
 Perioada postoperatorie la distanţă
În ceea ce priveşte anxietatea reactivă din perioada postoperatorie la distanţă (peste 6 luni
de la operaţia cezariană), rezultatele au fost următoarele: anxietatea reactivă de formă uşoară – la
60 paciente (60,0%±4,89), de formă moderată – la 36 paciente (36,0%±4,80) şi de formă severă
– la 4 (4,0%±1,95 cazuri). Formele moderată şi severă ale anxietăţii reactive în această perioadă
constituie 40,0%±4,89. Prin urmare, comparativ cu anxietatea reactivă din perioada de lăuzie, în
perioada postoperatorie la distanţă, anxietatea reactivă a scăzut simţitor.
Depresia în perioada postoperatorie la distanţă a fost depistată doar la 12 (12,0%±3,24)
paciente, fiind în totalitate de formă uşoară. La 88 (88,0%±3,24) paciente, depresia a fost
absentă, la fel fiind absentă şi depresia de formă moderată sau severă. Comparativ cu perioada de
lăuzie, numărul de cazuri de depresie depistate în lotul de paciente studiat a scăzut de
aproximativ 2 ori, iar formele moderată şi severă ale depresiei nu au fost prezente la nici una
dintre paciente.
Factorii de risc
Factorii de risc pentru apariţia disfuncţiilor psihoemoţionale în perioada de lăuzie sunt
reprezentaţi în Tabelul 1.
Tabelul 1
Corelaţia aspectelor psihoemoţionale din perioada de lăuzie cu anxietatea
de personalitate, patologiile extragenitale şi starea fătului

Anxietatea Patologii Starea Anxietatea

Personalitate Extragenitale Fătului Reactivă1
Depresie1 Corelaţia
.529** .256** .134 .583
Pearson
Sig.
.000 .005 .092 .000
(unidirecţional)
Anxietatea Reactivă1 Corelaţia
.468** .245** .197* 1
Pearson
Sig.
.000 .007 .025
(unidirecţional)
**. Corelaţia are valoare la nivelul 0.01 (unidirecţional).
*. Corelaţia are valoare la nivelul 0.05 (unidirecţional).
N=100 (Tab.1,Tab.2)
Factorii de risc pentru apariţia disfuncţiilor psihoemoţionale în perioada postoperatorie la
distanţă sunt reprezentaţi în Tabelul 2.
Conform Tabelului 1, atît depresia, cît şi anxietatea reactivă din perioada de lăuzie au o
corelaţie înaltă cu anxietatea de personalitate (corelaţia Pearson=0,529 şi 0,468, respectiv) şi cu
patologiile extragenitale (corelaţia Pearson=0,256 şi 0,245, respectiv). De asemenea, influenţă
poate avea şi starea fătului (0,134 şi 0,197, respectiv). În acelaşi timp, depresia din perioada de
lăuzie are o corelaţie maximală cu anxietatea reactivă din perioada de lăuzie (corelaţia
Pearson=0,583), aceasta fiind un factor de risc primordial pentru dezvoltarea depresiei post-
cezariană.

188
 Tabelul 2
Corelaţia aspectelor psihoemoţionale din perioada postoperatorie la distanţă cu
anxietatea de personalitate, depresia şi anxietatea reactivă în perioada de
lăuzie şi schimbările în viaţa sexuală în perioada post-cezariană
Schimbări
Anxietatea Anxietatea în Viaţa
Personalitate Depresie1 Reactivă1 Sexuală
Depresie2 Corelaţia
.270** .675** .373** .358**
Pearson
Sig.
(unidirecţion .003 .000 .000 .000
al)
Anxietatea Reactivă2 Corelaţia
.538** .590** .419** .118
Pearson
Sig.
(unidirecţion .000 .000 .000 .121
al)

Conform Tabelului 2, observăm că depresia în perioada postoperatorie la distanţă are o

corelaţie maximală cu depresia din perioada de lăuzie (corelaţia Pearson=0,675), de asemenea
fiind puternic influenţată de către anxietatea de personalitate (0,270), anxietatea reactivă din
perioada de lăuzie (0,373) şi schimbările din viaţa sexuală (0,358). Anxietatea reactivă din
perioada postoperatorie la distanţă este la fel influenţată de către aceşti factori de risc (depresie în
perioada de lăuzie – 0,590, anxietatea de personalitate – 0,538, anxietatea reactivă din perioada
de lăuzie – 0,419 şi mai puţin de către schimbările din viaţa sexuală – 0,118).

Concluzii
1. Starea psihoemoţională a pacientelor pînă la operaţia cezariană era satisfăcătoare la 76%
paciente, cu anxietate de personalitate de formă uşoară. În 23% cazuri a fost prezentă
anxietatea de personalitate de formă moderată, iar în 1% cazuri – anxietatea de formă
severă.
2. a) În perioada de lăuzie, predomină anxietatea reactivă de formă moderată (58%), mai rar
depresia de formă uşoară şi moderată (23%), acestea fiind în corelaţie directă cu stresul
postoperator.
b) În perioada la distanţă, nivelul anxietăţii reactive este mai scăzut,
predominînd anxietatea de formă uşoară (60%), depresia fiind prezentă doar
la 12% dintre paciente, fiind în totalitate de formă uşoară.
3. În perioada de lăuzie, aspectele psihoemoţionale pot fi influenţate de către: anxietatea de
personalitate, anxietatea reactivă din perioada de lăuzie, patologiile extragenitale şi starea
fătului; în perioada la distanţă – de către anxietatea de personalitate, anxietatea reactivă şi
depresia din perioada de lăuzie, precum şi schimbările în viaţa sexuală.

189
 Bibliografie
1. Appleby, L., Gregoire, A., Platz, C., Prince, M., & Kumar, R. (1994). Screening women
for high risk of postnatal depression⁄⁄ Journal of Psychomatic Research, 38, 539-545.
2. Edwards, D. R. L., Porter, S. A. M., & Stein, G. S. (1994). A pilot study of postnatal
depression following caesarean section using two retrospective self-rating instruments ⁄⁄
Journal of Psychosomatic Research, 38, 111-117.
3. Frances A. Carter, PHD, Chris M. A. Frampton, PHD, and Roger T. Mulder, MBCHB,
FRANZCP, PHD. Cesarean section and postpartum depression: a review of the evidence
examining the link⁄⁄Psychosomatic Medicine 68:321–330 (2006) 321
4. Harris, B. (1993). A hormonal component of postnatal depression⁄⁄ British Journal of
Psychiatry, 163, 403-405.
5. Nonacs, R., & Cohen, L. S. (1998). Postpartum mood disorders: Diagnosis and treatment
guidelines⁄⁄ Journal of Clinical Psychiatry, 59, Suppl. 2, 34-40.
6. Stanton, A., & Gallant, S. (1995). The Psychology of Women`s Health⁄⁄ Washington,
D.C.: American Psychological Association.
7. http://www.bellybelly.com.au/post-natal/emotional-scars-caesarean-birth
8. http://www.nodismed.ro/copilul-meu/efectele-emotionale-ale-operatiei-cezariana-
4890507.html
9. http://pregnancy.emedtv.com/cesarean-section/postpartum-depression-after-c-
section.html
10. http://www.gandul.info/magazin/studiu-nasterea-prin-cezariana-predispune-la-depresie-
postnatala-8483554

FUNCŢIILE DE LACTAŢIE, MENSTRUALĂ ŞI SEXUALĂ LA PACIENTELE CU

OPERAŢIE CEZARIANĂ
Tatiana Cucu, Cristina Cucu
(Conducător ştiinţific: conf. univ., d.ş.m. Corolcova Natalia)
Catedra de Obstetrică şi Ginecologie, USMF ”Nicolae Testemiţanu“

Summary
Lactation, menstrual and sexual functions in patients after cesarean section
Based on the questionnaires applied to 100 patients with cesarean section, during the
confinement and the late postoperatory periods, such medical aspects as lactation function,
menstrual function and sexual function have been established. The correlation between the
medical aspects after cesarean section and several risk factors was also proven, the last ones
including: trait anxiety, state anxiety and depression during the confinement and the late
postoperatory periods.

Rezumat
Pe baza anchetării a 100 de paciente cu operaţie cezariană, în perioada de lăuzie şi în
perioada postoperatorie la distanţă, au fost stabilite unele aspecte medicale, cum ar fi funcţia de
lactaţie, funcţia menstruală şi funcţia sexuală. De asemenea, a fost demonstrată corelaţia dintre
aspectele medicale post-cezariană şi unii factori de risc, cum ar fi: anxietatea de personalitate,
anxietatea reactivă şi depresia din perioada de lăuzie şi din perioada postoperatorie la distanţă.

Actualitatea
Incidenţa operaţiei cezariene la cererea mamei, fără o indicaţie medicală sau obstetricală,
este în continuă creştere în întreaga lume, iar această creştere este îngrijorătoare, date fiind
190