DIABETUL

Diabetul zaharat este un sindrom caracterizat prin valori crescute ale concentrației glucozei
în sânge (hiperglicemie) și dezechilibrarea metabolismului.Hormonul numit insulină permite
celulelor corpului să folosească glucoza ca sursă de energie. Cand secreția de insulină este
insuficientă sau când insulina nu-și îndeplinește rolul în organism, afecțiunea se numește
diabet zaharat. Acesta este o boală metabolică care cauzează un nivel ridicat de zahăr in
sânge. Afectat de diabet zaharat, organismul uman, fie nu produce suficienta insulină fie nu
poate utiliza în mod eficient insulina. Diabetul poate fi ținut sub control printr-o supraveghere
atentă a dietei și a greutății și prin exerciții fizice, ca supliment al tratamentului medical.

Diabetul zaharat de tip 1 este o boală autoimună. Sistemul imunitar atacă și distruge celulele
din pancreas, unde se face insulina. Nu e clar ce cauzează atacul ăsta. Diabetul zaharat de tip
1 se caracterizează prin distrugerea celulelor beta pancreatice producătoare de insulină din
pancreas, fapt care conduce la un deficit de insulină. Principala cauză este o reacție autoimună
mediată de limfocitele T. Diabetul zaharat tip 1 reprezintă aproximativ 10% din cazurile de
diabet zaharat din Europa și America de Nord. Majoritatea pacienților prezintă debutul în
plină sănătate, frecvent la vârsta copilăriei (deși poate să apară la orice vârstă). Sensibilitatea
la insulină este normală mai ales în stadiile incipiente. Diabetul zaharat de tipul 1 necesită
tratamentul cu insulină prin injecție. Suplimentar, este necesară o dietă destul de strictă, cu
cântărirea alimentelor la fiecare masă și calculul numărului de carbohidrați, plus autocontrol
glicemic (măsurarea glicemiei din deget cel puțin înaintea fiecărei mese).

Diabetul zaharat de tip 2 apare atunci când organismul devine rezistent la insulină, iar
zahărul se acumulează în sânge. Diabetul de tip 2 este cea mai frecventă formă de diabet
zaharat și înseamnă că organismul bolnavului nu utilizează insulina în mod corespunzător. In
timp ce unii oameni pot controla nivelul lor de zahăr din sânge cu alimentație sănătoasă și
exercițiu fizic, alții pot avea nevoie de medicamente sau insulină pentru a ajuta la gestionarea
acesteia.

Diabetul gestational este nivelul ridicat de zahăr din sânge în timpul sarcinii. Hormonii de
blocare a insulinei produsi de placenta provoaca acest tip de diabet zaharat. Conform
definitiei Organizatiei Mondiale a Sanatatii, diabetul gestational este o tulburare a tolerantei la
glucoză, care, la anumite paciente, apare pentru prima data in timpul sarcinii sau este
descoperita pentru prima data in timpul sarcinii. Diabetul gestational poate aparea exclusiv in
timpul sarcinii, dar faptul ca a fost pus un asemenea diagnostic nu inseamna ca mama nu
poate avea in continuare un copil perfect sanatos. Tot ce este de facut este ca pacienta sa fie
ascultatoare, sa urmeze indicatiile medicului in fiecare zi, cu consecventa, pentru a mentine in
parametrii optimi nivelul glicemiei.

Diabetul gestational apare la un anumit procent de femei insarcinate, atunci cand alterarea
metabolismului glucozei si al insulinei depaseste capacitatea de compensare a pancreasului,
dezvoltand o intoleranta clinica la glucoza. Diagnosticarea acestei boli si urmarea unui
tratament adecvat sunt deosebit de importante, intrucat diabetul gestational poate aduce cu
sine aparitia unor tulburari ce pot afecta atat mama, cat si copilul, atat inainte, dar si dupa
nastere. Dintre toate tulburarile tolerantei la glucoza in perioada de sarcina, aceasta reprezinta

1
peste 80%. Conform studiilor recente efectuate in domeniu, se pare ca frecventa aparitiei este
de 3 - 12% sau mai mult la femeile insarcinate. Ca şi la celelalte tipuri de diabet, evolutia bolii
este legata de metabolizarea incorecta a glucozei, principala sursa de energie din celule.
Urmarea este ca se poate ajunge la un nivel ridicat de zahar in sange, iar acest lucru are
influente negative atat asupra evolutiei sarcinii, cat si asupra dezvoltarii fatului. In timpul
sarcinii, placenta secreta hormoni care pot duce la cresterea cantitatii de zahar din sange.
Acesti hormoni contribuie la dezvoltarea copilului, insa pot bloca in acelasi timp actiunea
insulinei. Acest fenomen este numit sindromul rezistentei la insulina. In mod normal,
pancreasul secreta suficienta insulina ca sa tina totul sub control, dar, daca nu, pot aparea
cresteri ale glicemiei care duc la aparitia diabetului gestational.

Tintă pentru testarea nivelului de zahăr din sânge în timpul sarcinii:

• Înainte de masă – 95 mg/dl sau mai puțin

• O oră după masă – 140 mg/dl sau mai puțin

• La două ore după masă – 120 mg/dl sau mai puțin

Prediabetul (toleranta alterata la glucoza, TAG) se caracterizeaza prin valori crescute ale
zaharului (glicemiei) din sange, dar nu suficient de mari pentru a defini diabetul. Persoanele
cu prediabet pot preveni sau intarzia instalarea bolii prin respectarea unei diete echilibrate si a
unui program de exercitii fizice corespunzatoare.

Analize pentru diagnosticul bolii

Unele persoane ajung la medic pentru analize de rutina si descopera la analizele de sange ca
ceva este in neregula. Altele au deja simptome, iar medicul poate considera ca este posibil sa
ai diabet zaharat. Prin urmare, va solicita analize de sange. Testele utilizate in general sunt:

1) Teste pentru nivelul de glucoza in sange.

• Glicemia pe nemancate >126 mg/dl.

• Glicemia in orice moment din zi >200 mg/dl.

• TTGO (testul de toleranta la glucoza pe cale orala) – se indica rar la copii.

2) Hemoglobina A1C 

3) Teste pentru anticorpi

Uneori poate fi greu de diagnosticat tipul de diabet zaharat- de tip 2 sau de tip 1, astfel incat
medicul mai poate recomanda urmatoarele analize pentru a stabili nivelul de anticorpi din
sange. Aceste analize sunt urmatoarele:

Anti transportori de zinc (ZnT8Ab). Persoanele cu diabet zaharat de tip 2 sau diabet
gestational nu produc anticorpii anti-transportori de zinc, care sunt prezenti la 60-80% din
pacientii cu diabet de tip 1 la debut. Acesti anticorpi sunt prezenti si la 2% din persoanele fara
diabet si apar mai frecvent la varste mai mari, nu la copii.

2
• Anti IA-2/IA-2beta (IA-2Ab). Sunt prezenti mai ales la copiii cu diabet de tip 1, la debut. 

• Anti insulina (IAA). Sunt prezenti mai ales la copii sau adolescenti.

• Anti GAD65 (GAD65Ab). Sunt prezenti si la copiii cu diabet de tip 1, la debut, dar apar mai
frecvent la varste mai mari. 

Evaluarea periodica a progresului facut

Vizitele regulate la medic si controalele medicale sunt, de asemenea, un moment bun ca sa:

• Revizuirea de catre medicul curant al orarului meselor si listei de alimente. Se urmaresc

alimentele consumate si nivelurile de zahar in sange determinate si masurate de pacient acasa.

• Evaluarea activitatii fizice.

• Examinarea stariii psihologice pe care o are pacientul. Boala reprezinta o problema pentru
orice persoana, iar diabetul dependent de insulina poate genera un stres special. Medicul
recomanda consiliere psihologica sau o medicatie adecvata in cazul situatiilor problematice. 

• Revederea istoricul personal al nivelului de zahar din sange.

• Verificarea medicatiei si eventuala ajustare a acesteia. 

Teste pentru a detecta complicatiile

Dupa trei pana la cinci ani in care un pacient a avut diabet zaharat de tip 1, medicul poate
recomanda si urmatoarele analize:

• Un examen de ochi complet, la oftalmolog. Nivelurile ridicate de zahar in sange pot conduce
la probleme cu ochii. Daca nu exista nici un semn de retinopatie diabetica, medicul poate
recomanda examene mai putin frecvente. De exemplu, o data la doi ani.

• Examinari ale picioarelor, pentru a verifica riscul de instalare a neuropatiei diabetice.

Medicul poate oricum sa examineze picioarele la fiecare vizita, verificand daca exista leziuni
si calusuri. Daca se depisteaza una sau mai multe probleme ale picioarelor, poate fi necesara
examinarea lor mai mult de o data pe an. Un copil care are diabet zaharat nu are nevoie de o
examinare aprofundata a picioarelor in fiecare an, pana dupa pubertate.

• Analize de colesterol LDL (colesterolul “rau”) si trigliceride. Medicul ajusteaza planul de

tratament in functie de cat de mari sunt aceste niveluri. Un adult cu rezultate normale la
analize poate sa repete testele la fiecare 2 ani, iar un copil la fiecare 5 ani.

• Un test de urina, pentru a verifica proteina serica. Proteinele in urina pot semnaliza leziuni
renale (nefropatie diabetica).

• Un test de sange pentru depistarea creatininei și a ratei de filtrare glomerulara (eFGR),

pentru a depista eventualele boli de rinichi.

• Un test al functiei hepatice, pentru a vedea daca nu este afectat ficatul.

3
• O analiza a hormonilor tiroidieni. Problemele cu glanda tiroida sunt comune in randul
persoanelor care au diabet. In cazul in care testul este normal, medicul poate sugera repetarea
testului o data la fiecare an sau la doi. 

• Examinari dentare. Vizita la stomatolog de doua ori pe an, pentru o curatare profesionala a
dintilor și o analiza a gingiilor. 

• In cazul femeilor care raman insarcinate, vor trebui sa faca un examen de ochi in decursul
primelor 3 luni de sarcina. De asemenea, este nevoie de o monitorizare a ochilor in timpul
sarcinii si in primul an de la nasterea copilului. Sarcina poate crește riscul de retinopatie
diabetica. Daca sunt deja probleme de vedere, boala poate evolua rapid in timpul sarcinii. 

Complicatiile diabetului

Daca nu este respectat tratamentul recomandat de medic si stilul de viata este unul nesanatos,
marcat de o alimentatie bogata in grasimi, fumat, lipsa de odihna si miscare, persoana cu
diabet poate suferi complicatii, precum afectiuni ale inimii sau ale rinichiului, tulburari de
vedere, disfunctii sexuale sau probleme dermatologice.

Fiecare tip de diabet zaharat are simptome unice, cauze, și tratamente specifice. Tratamentul
are ca scop să mențină normal nivelul zahărului din sânge. Acesta poate include planuri
speciale de masă și activitate fizică regulată. Acesta poate include, de asemenea, zilnic de
testare de zahăr din sânge și injecții cu insulină.

Datele la nivelul României arată că 11,6% din populație suferă de diabet, prevalența ajungând
până la 17,7% pentru grupa de vârstă 60-79 de ani. Cu toate acestea, gradul de conștientizare
și informare a populației cu privire la diabet rămâne scăzut, atât pentru pacienții cu diabet
zaharat cât și pentru non-pacienți. Diabetul este perceput de către români ca o boală mai puțin
gravă decât accidentul vascular cerebral, obezitatea, bolile de inimă, artrita sau hepatita.

BIBLIOGRAFIE :

www.diabetes.org

www.wikipedia.org

www.viatacudiabet.ro

www.arpim.ro