GLOSAR DE TERMENI

PSIHOLOGIE CLINICĂ
1. LENTOARE- caracterul celui care nu înțelege repede.
2. IDEAȚIE- Proces (psihic) de formare și de înlănțuire a ideilor. 
3. SEVRAJ- este un cumul de simptome ce apare in urma renuntarii la o substanta fata de
care individul a dezvoltat dependenta. Creierul este cel care declanseaza instalarea
sevrajului, din cauza ca nu mai primeste substanta cu care era obisnuit – poate fi vorba
despre alcool, nicotina, droguri si nu numai.
4. DELIRIUM- Criză caracterizată prin delir (1), halucinații vizuale sau auditive și
tremurături ale feței și ale membrelor, care apare la alcoolicii cronici.
5. DISFORIE- Tulburare a dispoziției (3) manifestată printr-o stare (penibilă) de tristețe și
frică, însoțită uneori de iritabilitate extremă și de agresivitate.
6. ENURESIS-  Boală care se manifestă prin pierderea necontrolată a urinei
7. AVERSIUNE-Sentiment de dezgust sau de antipatie profundă față de cineva sau ceva. 
8. REFULA-  A respinge, a înăbuși din domeniul conștientului în subconștient imagini,
dorințe, reprezentări, idei sau tendințe neplăcute, care contrazic conștiința morală a
individului.
9. DISMORFIE- Diformitate congenitală sau câștigată.
10. CONTENȚIE- Menținerea în poziție normală a unui organ herniat, a unei articulații
luxate etc., prin bandaj, aparat ghipsat sau prin alte mijloace.
11. PREGNANT- Care se impune prin caracterul său evident.
12. LABILITATE- atitudine labilă, comportare schimbătoare, nestatornică. 
13. FATIGABILITATE- caracteristică a individului privind gradul de rezistență la
oboseală. 
14. OBSERVAȚIE- acţiunea de a studia cu o atenţie constantă natura, omul, societatea, în
scopul de a le cunoaşte mai bine.
15. SINDROM EXTRAPIRAMIDAL - Asociere intre o akinezie (miscari rare si lente), o
hipertonie (rigiditate) si o tremuratura in stare de repaus.
16. DIAFOREZA- Transpirație abundentă (fiziologică sau patologică).
17. CATATONIE- Sindrom psihomotor al schizofreniei, caracterizat prin stare de fixare a
corpului în anumite poziții și prin conduită stereotipă și stupoare mentală.
18. ABSENTEISM- fenomen cu implicaţii psihosociale care afectează eficienţa economică a
întreprinderilor, în psihologia industrială se calculează făcîndu-se raportul între numărul
de zile absentate nemotivat într-o perioadă_.şi numărul zilelor de muncă.
19. PROPENSIUNE- termen prin care behavioriştii denumesc tendinţele, impulsurile, atît
piilsiuni şi motivele primare cît şi pe cele secundare.
20. AGORAFOBIE- Teamă patologică, obsesivă și nemotivată de spațiile largi, de locurile
deschise, de piețe etc.
21. ANGOASĂ- Neliniște, tulburare, îngrijorare, adesea patologică.
22. ASTENIE- Stare de oboseală intensă și prelungită, însoțită de slăbiciune fizică, de
scăderea capacității de lucru intelectual etc. 
23. APATIE- Stare, adesea patologică, de indiferență față de propria persoană și față de
lumea înconjurătoare.
24. PATOLOGIC- Care aparține patologiei, privitor la patologie; care indică o boală fizică
sau psihică, care este provocat de o boală;
25. DEFULARE- Acțiunea de a defula și rezultatul ei. A defula – a da curs liber ideilor sau
tendințelor refulate în subconștient.
26. EMPATIE- Formă de intuire a realității prin identificare afectivă. 
27. FRUSTRARE- Acțiunea de a frustra și rezultatul ei. A frustra – a lipsi pe cineva (în
special statul sau o instituție a lui) de un drept sau de un bun; a păgubi.
28. NEVROZĂ- Nume generic dat afecțiunilor sistemului nervos provocate de tulburarea
dinamicii normale a proceselor nervoase în urma unor solicitări psihice excesive.
29. PATOLOGIC- Care aparține patologiei, privitor la patologie; care indică o boală fizică
sau psihică, care este provocat de o boală;
30. PSIHOZĂ-Boală psihică manifestată prin tulburări ale comportamentului, gândirii sau
afectivității de care bolnavul nu este conștient și care necesită izolarea acestuia.
31. TERAPIE- Metodă folosită pentru a vindeca o anumită boală.
32. ANAMNEZĂ-ansamblu de informatii culese de catre psiholog de la client si anturajul
acestuia, referitoare la dificultatea sa.
33. BULIMIE-  apetit excesiv care il face pe subiect sa manance in mod exagerat. Bulimicul
cauta sa umple un gol afectiv in mod inconstient.
34. CICLOTIMIE-  dispozitie care evolueaza, fazic, intre veselie si tristete.  Se pot termina
cu psihoza maniaco-depresiva.
35. CLASTOMANIE- impulsie morbida de a distruge.
36. COMPULSIE- tendinta impetuoasa de a savarsi un act.
37. CAPROLALIE- limbaj obsecen sau murdar.
38. DISPOMANIE- tendinta excesiva de a consuma bauturi alcoolice in mod intermitent sau
periodic.
39. DISONANȚĂ COGNITIVĂ- idispozitie psihica datorata partajarii intre doua idei
contrarii.
40. EXTRAVERSIUNE- tendinta de a se orienta spre exterior, de a isi exprima
sentimentele.
41. FABULAȚIE- relatarea unor fapte imaginare ca fiind reale.
42. HIPNOZA- stare apropiata de somnul partial, provocata in mod artificial prin fixarea
atentiei unui obiect stralucitor si prin sugestie, stare in care subiectul ramane capabil sa
asculte de undele oridine date de hipnotizator
43. IPOHONDRIE- preocupare excesiva a unei persoane de starea sanatatii sale.
44. MEGLOMANIE- supraestimare deliranta a propriilor capacitati.
45. MENTISM- succesiune rapida de idei sau de imagini care scapa atentiei slabite a
subiectului, constient de lucrul acesta dar nereusind sa le controleze.
46. RAȚIONALIZARE-  justificare a unei conduite a carei motive autentice sunt ignorate.
47. SUBLIMARE- derivarea unei energi instinctuale catre un scop social elevat.
48. TRANSFER- raport al unei deprinderi dobandite intr-un domeniu asupra unei activitati
similare. Proces psihologic legat de automatismele repetitiei, care tinde sa reporteze
asupra unor persoane sau obiecte, in aparenta neutre, emotii si atitudini din copilarie. In
practica psihanalitica, relatie afectiva pe care pacientul o stabileste cu psihanalistul,
relatie nedaptata la situatia terapeutica reala si determinata de structuri anacronice.
49. ABREACȚIE- eliberarea bruscă a unor tensiuni emoționale care fuseseră blocate în
inconștient și care duc la unele exteriorizări emoționale.
50. ABNEGAȚIE- atitudinea persoanei care renunță la dorințele, interesele personale în
favoarea altcuiva.
51. ABSENTEISM-  fenomen cu implicații psihosociale, care reprezintă raportul dintre
numărul de zile absentate nemotivat într-o perioadă și numărul zilelor de muncă.
52. ABULIE- tulburare a voinței, caracterizată prin pierderea capacității de a lua o decizie și
mai ales prin incapacitatea de a trece de la decizie la realizare.
53. ACATAFAZIE- imposibilitate a respectării ordinii corecte a cuvintelor în vorbire,
deși ideile subiectului rămân logice.
54. AGITAȚIE- stare de excitație patologică, de instabilitate psihică, de neliniște excesivă
(manifestată prin mișcări grăbite și dezordonate).
55. AGRESIUNE- formă de comportament înnăscut sau declanșat ca răspuns la o frustrare,
care se poate manifesta distructiv, prin ostilitate și obstrucționism sau prin autoritarism;
56. ANOMIE- stare a indivizilor dezrădăcinați din mediul lor social, care sînt predispuși
inadaptării, delincvenței etc.;
57. ANOREXIE NERVOASĂ- diminuare sau repulsie față de alimente, însoțită de
pierderea totală a poftei de mâncare, observată la bolnavi care prezintă tulburări
psihopatice, în isterie sau în legătură cu un conflict familial.
58. ANTROPOPATIE- formă de delir caracterizată prin convingerea individului că în
corpul său coexistă una sau mai multe ființe umane pe care le percepe și ale căror voci le
aude.
59. APĂRARE-operație prin care un subiect, confruntat cu o reprezentare insuportabilă,
o refulează, întrucât nu are mijloace pentru a o lega rațional de alte cunoștințe.
60. BATERIE DE TESTE- sistem de probe standardizate care vizează diagnosticarea a
diverse însușiri și procese referitoare la aptitudinea individului la o anumită activitate.
61. BEATITUDINE- stare de satisfacție totală, echilibrare spirituală superioară, condiționată
de înțelepciune.
62. BEHAVIORISM- teorie psihologică mecanicistă și agnostică, care reduce psihologia la
studiul reacțiilor exterioare ale individului la diverși stimuli, eliminându-se total
rolul conștiinței.
63. BIOCENTRISM- concepție care abordează de pe o poziție fiziologică motivația unui
comportament psihic.
64. BIOTIP- ansamblul însușirilor constituționale, structurale și fiziologice, care determină,
pe de o parte, individualitatea membrilor unei colectivități, iar pe de altă parte,
similitudinea și specificul etnico-rasial al grupurilor.
65. BOVARISM- atitudine de apreciere a propriei persoane, idealizare de sine, refuzul
existenței comune, în condițiile imaginării unui destin personal excepțional.
66. CACHINAȚIE- râs nestăpânit, puternic și în condiții neadecvate, deseori observat
în schizofrenia dezorganizată.
67. CENESTEZIE- impresie generală, nediferențiată, pe care o are fiecare subiect despre
propriul său corp, în mișcare sau în stare imobilă, într-un anumit echilibru spațio-
temporal și în relație cu lumea înconjurătoare, pe baza unor semnale senzoriale multiple,
acumulate progresiv, caracterizându-se printr-o dispoziție plăcută sau
neplăcută; sensibilitate care reflectă propria existență fizică.
68. CONȘTIENT- (despre procese psihice) care reflectă existența socială a individului,
determinând un comportament corespunzător condițiilor realității și acțiunilor având un
numit scop.
69. DEBILITATE MENTALĂ- forma cea mai ușoară de deficiență mintală, caracterizată
prin gândire insuficient dezvoltată, manifestată prin înțelegere cu dificultate, limitată la
aspectele limitate ale fenomenelor, dar și prin primitivism emoțional.
70. DUALISM- teorie potrivit căreia între fizic și psihic nu există raporturi de
interdependență, cu o natură și funcții distincte.
71. ECMNEZIE- simptom întâlnit în isterie, epilepsie și în stări de șoc emoțional,
caracterizat prin amintirea unor fapte aparent uitate.
72. ECNOIA- stare de frică și anxietate la copii, influențând somnul, apetitul și
funcțiile excretorii.
73. GLOSOLALIE- sindrom caracterizat prin utilizarea unui limbaj primitiv și fantezist de
construcție proprie.
74. GRAFOLOGIE- studiul scrisului în vederea determinării identității și particularității
autorului.
75. HALO- fenomen psihologic normal, frecvent întâlnit, constând în contagiunea și
influențarea percepției și a evaluării sau a aprecierii unui subiect (poate fi pozitiv sau
negativ).
76. HIPERACTIVITATE- tulburare de comportament caracterizată prin activitate excesivă,
impulsivitate, dificultăți de concentrare.
77. IATROGEN- caracteristică etiologică a unei maladii de a fi produsă sau agravată
prin sugestie pe cale psihogenă de către medic.
78. ICTUS EMOȚIONAL- scădere bruscă a tonusului conștient sub influența unei emoții
puternice, însoțit de o inhibiție motorie, de un blocaj emotiv sau/și selectiv.
79. INTROSPECȚIE- formă a observației care are ca obiect propriul comportament,
propriile gândiri și trăiri afective (vezi și observație).
80. LIBERTINAJ- mod de manifestare inadecvată a libertății subiectului, prin
desconsiderarea normelor și modelelor din societate și care se exteriorizează în limbaj,
vestimentație, relațiile cu semenii, în propagarea de idei ce aduc prejudicii moralei
publice.
81. MACROPSIE- iluzie vizuală, ce constă în impresia că unele din dimensiunile obiectelor
sau mai mari decât în realitate.
82. MANIE- stare mintală întâlnită în unele boli psihice (îndeosebi în psihoza maniaco-
depresivă) și caracterizată printr-o creștere exagerată a activității psihice și motorii și
printr-o stare de bună dispoziție nemotivată;
83. MECANISME DE APĂRARE- operații care se opun ruperii echilibrului și dezagregării
individualității biopsihice și care adesea se declanșează în mod inconștient. Cele mai
cunoscute sunt: refuzul realității, fantezia, compensația, identificarea, introjecția,
proiecția, raționalizarea, represiunea, formația reacțională, deplasarea, izolarea,
recesiunea, repararea răului, sublimarea.
84. NEGATIVISM- tulburare de comportament constând din exprimarea unei atitudini
negative de refuz, rezistență sau ostilitate față de orice solicitare venită din exterior.
85. NICTOFOBIE-  teama patologică de întuneric sau de locuri întunecoase;
sinonime: acluofobie, hadefobie, scotofobie.
86. NONEU-ceea ce există în afara eului; ceea ce nu este eu; 
87. PANALGIE- simptom de durere gerneralizată și difuză ce apare în bolI
ca: nevroză astenică, isterie, arterioscleroză.
88. PICA- tulburare psihică caracterizată prin apetit pentru substanțe care sunt în mare parte
non-nutritive, cum ar fi gheața (pagofagie), păr (tricofagie), hârtie (xilofagie), gips, carton
 sau vopsea, obiecte ascuțite (acufagie), metal (metalofagie), pietre (litofagie) sau sol
(geofagie), sticlă (hialofagie), fecale (coprofagie) și cretă.
89. POLIFONIE- halucinație auditivă constând în perceperea simultană a mai
multor voci inexistente.
90. RANVERSABILITATE- proprietate a acțiunii de a fi parcursă în sens opus, revenind la
punctul de plecare, fără ca subiectul să aibă conștiința identității acțiunii executate în cele
două sensuri.
91. RAPTUS- impuls brusc și necontrolabil care pune subiectul în situația de a comite acte
violente și grave (suicid, crimă).
92. REGRESIUNE- distrugerea progresivă a memoriei.
93. TAHIFRENIE- rapiditate anormală a activității mentale.
94. VALENȚE- fenomene care se includ în structura motivației, constând în caracteristicile
pozitive sau negative pe care le dobândește în raport cu dinamica satisfacerii
necesităților, acțiunea anumitor obiecte și situații-stimuli.
95. XENOPATIE-  delir în care bolnavul are impresia că este influențat de la distanță
prin sugestie, hipnoză.
96. AUTOGNOZĂ- cunoaștere de sine însuși.
97. AUTOCHESTIONARE- tehnică bazată pe afirmarea dublului status cognitiv al
fiecărei personalități în cadrul interacțiunii umane: statusul de observat și statusul de
observator.
98. ATIMIE- absență a manifestărilor afective, stare de indiferență, de inactivitate totală,
frecventă la persoanele bolnave de schizofrenie.
99. BAVARDAJ- hiperactivitate verbală lipsită de consistență în ce privește conținutul
de idei și informații.

100. FACULTATE PSIHICĂ- capacitate de a întreține un anumit gen de relații psihice și de

a dezvolta o activitate senzorială sau mintală specifică.