GAZETA TRANSILVANIEI

ANUL 1900
BRAȘOV, Luni-Marti 13 IUNIE (26 IUNIE)
NR. 131

„Pedépsa agitatorului“.
Sub acest titlu au adus foile maghiare scirea — ce am ìnregis- trat’o in numéral nostra
de Dumi¬necá — ca Wlassics a éliminât pen¬tru uneltirï în contra statului §i agi¬tation! de
nationalitate pe tìnerul román George Novacovici dela tòte academiile çi universitátile din
féra cu adausul, ca i-se va denega §i nus- trifìcarea diplomei, ce çï-ar puté-o cantiga în t^rï
strëine.
Amintitele foi nu comentézá faptul, ci ’1 înregistrëzà numai simplu. Nicï cá mai
trebuia comentar. Cura¬ca foile maghiare nu aflá de lipsa nicï a lauda acésta noua ispravà a
lui Wlassics, nicï a-o desaproba,, este comentarul cel mai elocuent al stâ- rilor publiée dela
noi. Dèca 91-ar fi permis un ministru unguresc, fia chiar çi mai grozav decât Wlassics, se
procéda astfel fafa c’un tînër ma- ghiar, fia student séu în alte condi¬timi!, çi së-i nimicésca
cariera §i esis¬teva în férà, pe motiv ca a uneltit în contra ordinei publice într’un fel séu altul,
cum s’a uneltit de atâtea-orï la Ungurï çi cum de esemplu, în tim- pul din urma s’a atentat,
chiar la universitate, asupra crucei de pe marca •^èrii, §i pe motivjc’a agitat contra vr’u- nei
nationalitatï — ceea-ce la Ungurï este lucru de tote cjilele — ce ar fi facut cu el pressa
maghiará? Nu s’ar fi révoltât ea óre strigând ?i fipând ca din gura çérpelui? N’a luat ea în
apërare de atâtea-orï çi pe cei-ce au comis în public crima de lesa majestate, dèca erau de ai
lor? N’a luat în apërare mai anii treeufï ti- neretul universitar maghiar, care în- scenase rescóle
formale, pentru a cáror oprimare a trebuit së se re¬cuire putere militará, ba au fost im¬piccati
omenï?
Nu se révolta însë nicï una din aceste foi vëcjênd volnicia ?i tirânia ne mai audita çi
absurda în secolul în care tráim sëvêrçità fata c’un tînër román universitar. Ba gásesc lucrai
fòrte natural, cá i-se ia posi- bilitatea de a puté trai în téra eu învëfâtura lui çi de aç-ï puté crea
un viitor, este ca §i esilat, alungat §i eschis din patria sa împins ast¬fel în brafele
desnàdâjduirei.
Care loge îi da lui Wlassics dreptul çi cine i-a dat puterea de a nimici esistente? Noi
scim — ceea-ce se vede, cá ministrai instructiunei publice nu vré së scie — cá pe¬dépsa are
de scop a corege çi nu a omorì.
Din gimnasiu çi dela o çcôlà elementará nu permite umanitatea së eschidï un copil,
dèca nu peri- clitézá moralitatea §i sànëtatea con¬scolari! or sëi. Dér dela o universi¬tate?
Periclitat’a tìnerul universitar din cestiune moralitatea comilitonilor sëi prin aceea,
cá ?ï-a manifestât eu táriá alipirea cátrá neamul sëu? Din contra crederò, cá nu numai nu a
periclitat’o, dér a ridicat chiar mo- ralul colegilor sëi, dându-le numai un esemplu bun prin
acésta despre
ìmplinirea datoriei, dela care nu se abate omul de caracter fìà ori si càt ìmpresurat de
bizantinism, sovi- nism si terorisàri.
Ca se fi comis tìnerul Nova¬covici ceva in centra statului, érà?I nu credem. Scim noi
bine, ce este afi! privit ca „contrar statului“. A vorbi, a canta, a coresponda, a in- véta, a te
cultiva, a petitiona si re¬clama romanesco : tòte acestea au ajuns sé fìà in ochii sovinistilor
ma- ghiari „in contra statului“. A pre¬tinde, ca neamul tèu si limba ta se fià egal ìndreptàtite
in térà si & in- demna si p© al£ii se facà asemenea, este „revolta pe fata“ pentru care se cere
nimicire.
In càt pentru pretinsa agitazione de nationalitate, nu scim ce vré sé ìnfelégà decisiunea
lui Wlassics. Dèca a ìnfeles cumva agitatane contra nafionalitàtii maghiare, atunci il ìn-
trebàm : càfi nemernie! nu vatéma SÌ insulta mai in tòta c|iua pe Ro¬màni si nafionalitatea
lor, farà ca sé-i mai pese cucului de asa ceva. Aucptu-s’a vre-odatà ca un procurar unguresc sé
improcesueze pe vr’un Maghiar din causa acésta?
Apoi a starai séu a agita pen¬tru drept si dreptate, pentru egala indreptàtire si pentru
convingerile politico basate pe asernem principi! de drept si morale, nu numai trebue sé fìa
permis ìntr’un stat constitu¬tional, ci trebue sé fià chiar o da¬teria cetàtenéscà.
Se fi comis ìnsè Novacovici ori¬ce, décà nu s’a comis ìntre pàrèsi universitari, sunt
chemate sejudece tribunalele ordinare si nu Wlassics, càci nimeni nu se póte subtrage ju-
decàtorilor sèi legali. Inaintea tribu- nalelor unguresci vedem cà sunt ti¬riti in tot momentul
tinnii nostri romàni, cari nu lasà a fi terorisafi in sentimentele lor nazionale. De ce n’a fost
citat si studentul Novacovici inaintea vr’unui tribunal, décà a gre- Sit ceva, si numai pe basa
sentin- tei acelui tribunal sé fi procedat Wlassics ?
Caracteristic mai este, cà ace- leasi foi maghiare nu vor sé scie nimic de eliminarea
parlala a altor patru tineri studenti : C. Steer, I. Scurtu, I. Moga si L. Domide dela
universitatea din Clusiù. Li-e rasine de sigur, si lor de a ilustra astfel cruda persecufiune a
profesorului ?o- vinist si vénàtor de popularitate Wlassics.
Nu se putea in momentul de fatà presenta in mod mai drastic adevèrata politicà, ce o
urmàresce cabinetul Szell cu privire la Romàni, decàt prin acésta nouà decisiune monstruósà a
lui Wlasics. Cine va mai crede, cà un guvern, sub care se ìntèmplà astfel de lucrar!, póte sé ne
fìà binevoitor?
Incàt pentru foile maghiare, cari se mulfumesc a anun|a laconic „pe¬dépsa
agitatorului“, le putem spune, cà odatà se va résbuna amar patima SÌ partialitatea lor in
cestiuni de principiu ca acestea. Aducà-sl a¬minte numai cum se tànguiau nu de mult mare
parte din eie, cà au tolerat volnicii si tirànii fata cu na- tionalitatile, cari mai tàrcjiu s’au in-
dreptat si contra Ungurilor. Vec|! regi em en tarile lui Banflÿ ca fispan Si ca ministru
presedinte.
Dér cine se mai póte adresa acj! cu argumentele mintii sànëtôre la pressa maghiarà atàt
de mult stà- pànità de curentul nenorocit dusman nafionalitàtilor? Sporindu-se nemul- tu mirii
e si amaràciunea ìn modul aràtat, ce stàri se vor crea numai ìn 10-—20 de ani? Cine se mai
gàn- desce la urmàri ?
Coiìflictul romàno-turcesc.
„Agenzia Romàna“ aduce din Constan- tinopol nisce scili importante ìn ce privesce
tariful diferencial adoptat de càtrà Turcia asupra produselor de provenienza romàna. Scim, cá
guvernul román a adresat o nota guvernului turcesc, prin care a propus Porfìi de a pune din
nou ìn vigóre conven£iunea turco-romàna, ce a eàpirat la finitul lunei lui Februarie a. c., pànà
la ìncheierea unui nou tratat de comerciu.
O telegrama cu data de 23 lunie a amintitei „Agenfìi“ comunica, cà consiiiul de
ministri fìnut la 20 lunie n. la Constan- tinopol a hotàrìt sé primésoà propunerea Romànici cu
privire la ìnceperea negocie- rilor pentru ìncheierea unui tratat de co- merciù. Dér tariful
diferencial va rèmàné in vigóre p&nà la ìncheierea acestui tratat. Acéstà decisiune — adauge
telegrama — fiind con- trarà intereselor Romànici, ministrai ple- nipoten(iar al Romàniei ì^I
propune sé facà demersurl directe pe làngà Sultán.
Soirea este destul de gravá, a§a cà va trebui sé intervinà ìn mod energie chiar §i
ministrai de esterne román pentru a feri comerciul román de esport de mari neajun- surl §i
perderl. Se scie, cà Turcii sunt ves¬titi ìn tràgànarea tratàrilor §i se póte ìn- témpla sé trécà
fòrte mult timp pàna cànd se va ajunge la vre-o ìntelegere cu privire la noul tratat de
comercia.
Din aoela^I isvor se face ounoscut, cà fatà cu Grecia, guvernul turcesc a ho¬tàrìt sé
aplice tariful diferencial, ér càt pentru Bulgaria — §i acésta este caracte¬ristic — se anun£à,
cà tariful diferenfial nu va fi aplicat cà regularea cestiunei va fi deferita unei comisiunl mixte
turco¬bulgare, care decide noué tarife speciale.
óre sé fìà in acésta tratare neegalà ascunse §i motive politice?

Programul unui domnitor.

August Frideric, marele principe de Oldenburg, a ocupat alaltàerl tronul tata- lui séu.
Vorbirea, ce a tinut’o din inoiden- tul acésta principele, este ceva rar ìn felul séu §i ar puté
servi de model pentru tot>I domnitorii §i guvernele din Europa. Età, ce (fise principele:
— Domnilor ! Vréu sé vé fao ounos¬cut, cum pricep eu posila mea. Mai ìn- tàiù de
tòte mé privesc ca stànd ìn servi¬enti cetàfenilor patriei D-Vóstré sé lucrati cu mine ìmpreunà
pentru popor. Càci funefionarii sunt pentru public, ér nu intors. Ara cea mai mare ìn- credere
fata de functionarii mei. Domnilor! vréu sé vé spun ìndeosebl, cd-mlplace vorba deschisà §i
Vé rog sé vorbifi tot-déuna cu mine a§a cum gdndifl, chiar décà pentru mine ar fi neplàcut.
Apoi, cà voiù lucra tot-déuna a?a, e alta cestiune. Nu pot sé ìmplinesc dorinta fià-càruia, vréu
ìnsé, ca cel pufìn sé ascult pe fià-care. Functionarii sé tràésoà ìntre public §i apropiàndu-se de
el sé-i cu- nóscà mai bine dorintele. Domnilor ! Eu ìn- viitor adese-orl voiù merge prin térà §i
mè voiù bucura fòrte mult, décà ómenii vor veni la mine. Imi veti puté face bucurià cu vre-o
fióre séu oununà, dér nu doresc sè-mi faceti primiri §i sèrbàtorirì deosebite. Asta nu mi-se
cuvine, nicl nu doresc sé cheltuifl pentru a?a ceva. Décà voiù primi fiori, e destulà bucurià
pentru mine.
*
Oetind acest program de guvernare al tìnéruìui principe, multi vor cfì06 cu drept
cuvént: dér bine e sé fii cetàtén supus ìn Oldenburg, unde principele dom¬nitor scie sé dea
astfel de sfaturl mini^tri- lor §i functionarilor de stat, chematl a di¬rige sórtea poporului
dimpreunà cu dom- nitorul !
La noi ìnsé mai ales, acésta este un pium desiderium. Contrar prinoipiului enun- tat de
principele August Frideric, pe tot intinsul „globului maghiar“ se practicà alte dogme de
administrafìa puterii. Aid nu functionarii sunt pentru popor, ci intors. Functionarul la noi nu
apropià, ci respinge poporul, §i mai ales pe oei-ce nu fao parte din slàvita vita arpadiano-
leviticà ìi nedrep- tàtesc, prigonesc, sohinjuesc ; ìntoro legea §i aplicà paragrafi! dupà cum le
vine la socotélà.
Incàt e despre primirì §i sèrbàtorirì nicàirl, póte, nu se face atàta abus, ca ìn „fericita“
Ungarià. Un tablou viu dà ìn privinta acésta o fòia unguréscà din Pesta, care étà ce serie,
vorbind de minunatul pro¬gram al marelui principe de Oldenburg :
„Décà principele acésta ar càlètori prin Ungaria, mini^trii l’ar ìnsofi ìn trenurl separate
$i làngà tot ministro! ar fi un se¬cretar, un ooncipist, un camerier §i un la- cheu. La granita
comitatului l’ar primi o deputazione : fi^panul ìn splendid „diszma- gyar“, in tràsurà cu patru
cai cu visitiu ìmbràcat ìn colorile lui, cu „ina^ul“ §i cu cei doi husarl imbracati in pompòse
ves- minte. Asemenea acestuia e vice^panul domnii din comitat ìn mintene gaionate ìn ousme
pe-o (fi fierbinte de varà. Aurul cel mult §i pietrile scumpe sunt atàt de grele, incàt mai cà 1
trag jos §i ai crede, cà totl sunt putrecfì de bogatl, atàtea co¬morl sunt gràmàdite pe ei, décà
n’ai sci de altà parte, cà mobile §i-le-au véndut §i piata le este refinutà pentru polite- Con-
ductul il deschide un mare banderiu §i uni*
forma principelui e sarà de praf. In tot satul aro de triumf, ale càrui cheltuelì se scot
din arunc comunal, pe fià-care casé din ora$ fluturà stindarde comandate cu cont. Vorbirile
festive ale primarilor $i bi- raelor de pe sate esundézà de fericire §i fac pe principe sè crédè,
cà Ungaria este statuì cel mai bine guvernat §i poporul lui n’are nimic de dorit, decàt ca
Dumnedeu sè finà cu sànètate pe birèu, pe solgàbirèu, pe direotorul de finanze, pe vice^pan,
fi§- pan, pe tofl deputaci guvernamentall, pe cei 9 ministri §i pe ministru-prei^edinte, sè i $inà
in funcfiune pànà la vèrsta cea mai adèncà“....
 Dér ce sè-i faci. Ungurul e fudul, su- met $i arogant. Nu s’ar potrivi in Olden- burg !
0 scola romàna maghiarisatórOà
Din comitatul Treiscaunelor publicà „Telegrafai Roman“ o corespondenfà, al cèrei
autor spune, cà a avut ocasiunea sè asiste la 17 osamene ^colare din tractul Treiscaunelor,
minute sub conducerea d-lui protopresbiter D. Coltofean. Dice, cà pe làngà tòte néoasurile §i
^icanàrile, cu cari e irnpreunatà incassarea sslariilor ìnvèfà- torescl $i mai ales a
cuincuenalelor, s’au fàcut in §cóle progrese mulfumitóre.
Numai scóla din Doboli inferior, cjice oorespondentul, a fàcut cea mai rea impre-
siune s?i mare desamàgire asupra sa, „de- órece d-1 ìnvèfàtor nu a aràtat ìntru nimic, cà este
invètàtor la o $cólà ccnfesionalà romané. El, care e §i cantor, se chémà Nicola© Ràdoiu, a
propus ìntreg materialul esclusiv in limba maghiarà, farà a da vre o atenfiune limbei
románese!. La esamen un s’gur bàiat a rostit un „Tatél nostru“ romanesco, dér ìntr’o limbà
fòrte stricatà. Mai uimitor §i revoltàtor din partea unui ìnvè^àtor román la §cólà oonfesionalà
a fost ìnsè purtarea sa bruscà fafa de §eful tractual, desconsi- deràndu-1 cu totul pe acesta §i
adresàn- du-se càtrà inspectorul rag. scolar cu in- trebarea, càt doresce sé rèspundà copiil din
cutare obiect?
Dupà religiune, care $i ea a fost pre¬data mimai unguresce, §eful tractual a pus la
ordine limba romàna §i cetirea cel pufin in despàrfaminte mai mari ; ìnvèfàtoral a tu nel a
reflectat unguresce, cà limba ma¬ghiarà este limba materna a copiilor. In asta Fa secundat §i
inspectorul unguresc, apro- bànd pe ìnvèfàtor §i c|faènd, cà limba ro¬màna niel nu are infeles
a se propune in Do- bolii inferior.
Invèfàtorul §ì-a primit rèsplata pentru serviciile sale, càci ìndatà dupà ter¬minare»
esamenelor dupà-ce d-1 pro¬topop a |¡inut o scurté alocufiune càtrà elevi, s’a sculat $i
inspectorul scolar sè mulfuméscà ìnvéfàtorului pentru „sporul“, ce Fa fàcut, intincféndu-i in
acetati timp 5 bancnote de càie 10 fi. (adecà 100 cor.) ca „semn de recunoscintà din partea
inaltului miniseriu.“ Invèfàtorul i-a primit mulfumind de tot mi§cat pentru „distinefiune“.
A§a descríe oorespondentul „Tel. Rom.“ starea çcôlei „confesional© romàne“ dela
Doboli §i in asemenï imprejuràrl, cu drept cuvent se intrébà: „Are óre rafiune de a esista §i a
fi susfinutà cu mijlóce din fon- durile archidieoesei o §cólà, care cu numele de a fi
confesional^ mimai romanésca nu este §i totu^I ìnvèfétorul primesoe 200 co¬róne ca intregire
là salar dela Prea Ven. Consistoriu archidiecesan ?“
SCIBILE DI LEI.
— 12 (25) lume.
Inniornientarea principesei lose- fina de Hohenzollern. Din Sigmaringen se anunfà :
Imprejuràrile la sosirea M. S. Regelui Romànici au pricinuit o adèncà mineare de jale.
Majastatea sa a ìntrat ìn- datà in camera mortuarà, unde §I-a gàsit marna muìt iubità, frumósà
mai pre sus de tòte, dormind somnul de pace, capu-i no- bil cu tràsurl ìncàntàtóre rèsérind din
ma- rama albà, in care fuses© învëluit. Regele a stat, dimpreunà cu sora §i frasài Sèi, mai bine
de o óra, làngà trupul iubit, care séra a fost asecjàt in sicriu, ca sé fià dus la Hedingen (la 10
minute de Sigmarin¬gen), la capela, unde e grópa tamilici, dè¬dita din nou si mérité de
Principele Léo¬pold, cu prilejul morfii tatàlui sèu, Princi¬pele Carol Anton. M. S. Regina
Elisabeta a rugat pe cumnatul Séu Principele Léo¬pold, së pue un mánunchiü de rose albe pe
inima aceleia, ce-i fuse 30 de ani de-a- lungul mamà nemésurat de iubitóre.
Când s’a transportât cadavrul réposa- tei Principase la biserica Màntuitorului din
Hedingen, ìn capul cortegiului veniau so¬cietàrie militare cu torfe. Dupà sicriu ur- mau
Regele Carol al Romàniei, fratele Séu Prinjiul Léopold, contele de Fiandra, cum- natul
Regelui Romànici, prinfii Frideric §i Carol de Hohenzollern, prinful Ferdinand al Romàniei §i
mo^tenitorul tronului bel- gian, prin^ul Albert, fiiul contelui de Fian¬dra ; apoi numeróse
deputafiunl. Urmau apoi principesa Antonia, sofia prinfului Leopold de Hohenzollern,
contesa Maria de Fiandra, sora Regelui Carol, §i prinfesa Carol de Hohenzollern, cumnata
prinfalui mo^tenitor al Romàniei. In biserica cernita în întregime, sicriul a fost a^eejat pe un
oatafalc in fa|.a altarului. Numéróse §i splen¬dide coróne au fost depuse pe sicriu. — Printre
corónele, depuse la sicriul A. S. Regale Principesei Mume losefina de Ho¬henzollern, este $i
una trimisà de casa M. S. Regelui.
Serviciul funebru a fost oficiat de cà¬trà Archiepiscopul Kopp din Colonia.
Esamenul de musicà la gimnasiul din Blasíú s’a finut Joia trecutà ìn sala de
gimnasticà. A asistat la esamen s^i I. P. S. Sa Metropolitul ìmpreunà cu mai mulfl membri ai
Capitulului, asemenea un numér mare de domnl §i dame din societatea alésé a Blaçiului.
Despre resultatul esame- nului „Unirea“ (jic0 • „Esamenul a avut un succès desëvêrçit. Când
am asistat la pres- tafiunile orchestre! din anul trecut, cre- deam, cà nu o sé mai avem pe viitor
a§a orchestré, depSrtàndu se apròpe tofl mem- brii ei. Esamenul din àst an ne-a convins pc
deplin, cà téma nòstra a fost zadarnicà cà d-1 profesor Mureçianu a sciut sé se îogrijéscâ. de-o
sucrescenjià, care së ne de- lecteze §i së ne satisfacà pe deplin“.
0 mare tempestate cu grindinà a fost Sàmbàtà dupà amiaijl in regiuneaBra- ^ovului §i
mai aies peste hotarële comune- lor vecinaçe Rêr^nov, Tohanul-vechiü pànà càtrà Zêrnescï §i
alte pàr^I. Ea a durât mai bine de un pàtrar de órà $i s’a descàrcat dupà o pìclà nàdu^itóre,
care deja de di- minéfà prevestea sosirea ei. In hotarul Brasovului n’a fàcut stricàciunl simfite,
fiind-oà pe aie! grindina fù rarà. Dupà cum suntem informaci ìnsè ea a fost gro- zavà si de tot
puternicà $i a causât incal- oulabile stricàoiunl in hotarële amintitelor comune. In Tohanul-
vechiù tirale de grin- dinà erau in màrimea aprópe a unui ou de gàinà. Au sdrobit tòte
sèmènàturile dela càmp, tòte legamele §i plantatiunile, au spart copertele caselor de figlà, pe
mulfl ómenl dela botar i-au rànit §i bietele animale alergau înspàimêntate dela càmp càtrà sat,
par’ cà ar fi fost peirea lumei. Tot a$a $i la Rêçnov $i in pèrdile, pe unde a ajuns uria?a
colónà de ghiatà mànatà §i sbiciuità de-o puternicà furtunà. Ómenii bëtrànï din amintitele
località^! spun, cà o pràpestenià a^a de mare n’au pomenit nicì-odatà in viafa lor.
Tempestatea a trecut spre Nou çi Dèrste.
Aniversarea lui Gutenberg, pilele aceste se serbézà pretutindenl aniversarea de 500 de
ani dela nascerea marelui in- ventator al imprimeriei, care s’a nàscut la Maienfa (Mainz) pe la
anul 1400. Data precisà a nascerei sale nu se cunósce çi a^a s’a fixât jubileul pentole din urtnà
ale lunei acesteia. In Maienfa, locul nascerei lui Gutenberg, se fac sërbàrile cele mai
stràlucite. Eie s’au ìnceput Sàmbàtà cu deschiderea solemnà a esposi^iei tipografico §i se vor
termina màne, Marfl.
In BucurescI s’a tfaut erï fa sala Bàilor Eforiei un congres solemn a tipo- grafilor, la
care s’au rostit disoursurl mai multe. In program era inscris §i distinsul nostru literat, d-1 I.
L.’ Garagiale c’un dis¬eurs asupra rolului lucràtorului tipografi Mai era prevòcjutà formarea
unui cortegiu, care va percurge stradele capitalei. Apoi la Villa Regala o mare serbare
organisatà de societatea „Gutenberg“, ér séra un mare banohet popolar sub preçedinfa
primarului capitalei. Amènunte despre decursul sër- bàrei ìncà n’avem.
Eri, Duminecà in 24 n. o., a serbat §i despàrfëmêntul din Braçov al societàri ti-
pografilor acéstà aniversare, finèndu-se vor- birì in limba germanà, (de d-1 C. Schneider,
oonducëtor technic la tipografia Gott) çi în limba românà (de d-1 C. Pop, oonducëtor
Schiller a cetit o poesià ooasionalà. S’a adresat o telegramà de felicitare societàri
„Gutenberg“ in Maenfa.
Bapti^tii. Sôptëmâna trecutà a fost un congres de baptiçtl in Bichiç, sub presi- denfia
episcopului baptist Meyer din Buda- pesta. Au participât 141 membri din tòte I pàrfile fërii.
Congresul a decis organisarea unei reuniunl curat maghiare, alta curat germanà $i a treia curat
romàna. S’au aies apoi secfiunile $i s’a decis, ca secfia ma- gliiara së facà o visité la ministra
Wlassics. Interesant este, oà, dupà informafiunile foi- lor maghiare, congresul a enunfat, cà in
comunitàrie romàne, ce se vor ìnfiinfa, limba cultului divin sè fià, pe càt e posi- bil, limba
magìtiarà, ca nu cumva bapti^tii sé fià bànuifl de agitafiune de na^ionalitate. — Hotàrìrea
acésta va fi càcjut, de sigur, bine la inima ministrufai Wlassics, care va làuda pe noii proseliti
ai maghiarismului §i-i va încuragia së fià la culmea datoriei lor de „bunl patrioti“.
Einigràrile din Ungaria se ìnmulfesc in numér ìnspàimèntàtor. A$a din comita¬tul
Abauj-Torna au emigrai anul trecut 4800 de loouitorl, ér anul acesta numërul emigrantilor cu
pa^apórte in regulà s’a ur- oat pànà in lunie la 1854; afarà de ace?- tia e îndoit numërul
emigranfilor fàrà pa- §apórte. In multe locurï t^ranii au dat foc caselor pentru-ca cu banii
càpetafl dela so¬cietàrie de asigurare sé pótà pleca spre America.
La Paris — pe cheltuéla statului. Intr’unul din numerii trecufl um aràtat, oà se vor
duce la Paris un mare numér de deputati maghiarl la conferenfa interparla¬mentari.
„Budapest! Hirlap“ dela 24 lunie (jice: „Vor fi mulfl Maghiarl acolo. Çi acum sunt destui...
Numërul domnilor, pe cari ìi trimite unui séu altul din ministerii pe cheltuéla lui, se va spori
a$a de tare, ìn- càt se va nasce de aicl un deficit“. — Va sé dicà „apéràtorii“ causai
maghiarismului vor merge la Paris pe cheltuéla statului. Frumósà chirernisélà !
Colera ìn India. „Gazeta de Colo¬nia“ este informata, cà colera bàntue gro- zav in
India. Mortalitatea ìntrece orl-c© ìnchipuire. Cadavrele decedafilor zac sub cerai liber, pradà
cànilor §i corbilor. Ni- menl nu ìngrópà pe morfl.
Urmasul lui Muraview. Ministeriul rusesc al afaoerilor de esterne are acura I un nou
oonducëtor interimal, in persóna contelui Lanibsdorff, fase secretar de stat la esterne. Contele
Lambsdorff era cel mai de incedere om al lui Muraview.
Acusà grava în contra lui Kriiger. piarul „Reform“ din Bruxella publicà un interview,
ce l’a avut un colaborator al séu cu un belgian venit de curènd din Transvaal. Acesta susfine,
cà a fost martor ocular când Kriiger fàcea imputàrl genera- lului Joubert, cà el este causa
nenorocirei cà temporisézà tòte, cà nu
Viafa de stradà la Londra.
Bine ìnfeles, nu càutarea sensafiu- nilor artistico, séu simpla vènare de pe- treoerl
rafìnate vor càlàuzi la Londra pe càlètor In acéstà privila oontinentul, cu deosebire Parisul, o
ìntrece. Dér ceea-oe nu ve$I gàsi nioàirl, nicl chiar aproximativ, e acea imensà manifestare a
activitàfii omenescl, aoea oomplexà §i neìncetatà luptà pentru viéfà, care dà Londrei o
infamare atàt de partioularà §i interesantà.
Aid timpul costà banl. Tofl sunt gràbifl. Des de diminéfà sutiml de mii de ómenl se
perèndézà din suburbii spre City (centru), cei mai mulfl ìncovoiafl de graba mersului.
O alergare nebunà de tràsurl, oaburl, flyurl, viotorii, breakurl, tòte varietàfile ale two
§i four wheleer-ilor, printre cari bicicleti^tii fàrà numér se strecórà sprin- tenl. Omnibusele,
numite scuri bus, ^i tram- waiarile se iau la ìntrecere cu trenurile, ce cutreerà ora^ul ìn tòte
pèrdile, pe pàmènt, pe sub pàmènt §i pe viaducte ; ér vapórele de pe Tamisa, in susui §i ìn
josul apei, pe cele donò fèrmurl, ìnoaroà §i descaroà o furnioàrià de lume veclnic ìn
neastèmpèr.
AdàugafI la aoest val-vìrtej zgomotul §i aspectul variai al oomerciului ambulant:
bàiefii, cari striga cele 5 edifiunl ale ma- rifar (jiare „Standard“ (con.), „Daily News“ (lib.)
„Times“ (indep.) etc., a^a numitul me¬dicine man, care cu o limbufià rarà laudà efectul
leacurilor sale minunate ; pàsérarul (bird dufter), care ìn loc de canar ìfl vinde vrabià vopsità
ìn galben luàudu-fl 8 ci¬liegi; apoi musicanti negri, industanl séu soofienl cu tartan
multicolor, càntànd din instruraente stranii arii asurditóre ; predica¬torii de strade (ranters),
cari sub cerul liber propovéduesc ìnvétàmintele cre^tinescì unor gurà gascà, ce fug de
bisericà, fàrà sè scape de ea ; indivisi jumètate cernitori, jumètate pungaci, cari ofer pe pref de
nimic outii de ohibriturì, romane, baine vechl, pàlàrii §i ìncàltàminte tocite.
Fià-care breaslà ì§I are, ca §i Oltenii nostri, strigàtul ei tipie, tòte sfinite cu invariabilul
„o“, astfel : „oatch’em alive ou al vêncjôtorului de hranà pentru pisicl, „sweep—sweep“ al
co^arilor etc. In ase¬menea ìnvàlmà^alà, firesce, nu pofl fi destul de bàgàtor de sémà spre a
evita accidente neplàoute §i spre a nu fi mai ales victima pïk-poltetilor, carl pe strôin îl simt
dupé haine, dupé mers, §i cari la un galantar din Holborn-Viaduct mi-au escamotât cea-
sornicul cu o artà atàt de superiórà, încât nëcasul primei clipe s’a preschimbat în urmà într’o
sinceré admirafiune.
*
Partea cea mai interesantà a Londrei e incontestabil portul, inima imensului
co¬mercio, ce’l ìntrefin Euglesii cu ìntreg uni- versul. Portul în sens mai larg ìncepe la vale de
pe podul numit London Bridge, avènd o ìntindere de vre-c 6 mile englese. Ta¬misa în acele
pàrtl descrie cotiturï puter- nice ^i multiple, legate ìntre eie de ca- nalurl çi basinurl atàt de
adèncl, ìnoàt dau accès celor mai marl vase transatlantic©, ale càror catarte, ca nisce pàdurl
despoiate de fronde, limitézà zarea din tòte pàrfile. Intrepositele, curfile de pachetaj, pivnitele
subterane, docurile, dintre cari cele desti¬nate Indiilor singure ocupé 120 de heotare, gem de
productele, pe cari le revarsà aicl cele 5 continente ìn làcj', in butóe, ìn ba- loturl §i par a fi
insuficiente pentru avutile ce Anglia textilà, Anglia ferului, a ofelului, a càrbunelui din
fabrícele §i manufacturile ei fàrà numér le trimite ìn restul lumii, precum imi esplica un
matroz intoxicat de brandy (rachiù).
O privire càt de fugitiva asupra por- tului ne dovedesce mai stràlucit decàt cel mai bun
cura de geografia fabulósa tran- saefiune comeroialà de care se ìngàmfà compatrioti d-lui Joe
Chamberlain, §i ne face sé reamintim farà voia nóstrà cuvin- tele piine de sumefià, pe cari
acest ministra al coloniilor le-a adresat alegétorilor sèi dela Birmingham: „Da cred, in acéstà
rassà, cea mai mare dm tòte càte au gu¬vernat vre-odatà lumea, ìn rassà auglo-sa- xonà,
màndrà, tenace, ìncreijètóre in sine, ooupä Ladysmith-ul eto. Dupä oàte-v 4^e Joubert a
murit fafa lui sohimositä, pre- oum pumnii strìngi convuisiv läsau a-se presupune o
inveninare. In urna acésta in Transvaal nu numai se ia ca sigurä faima, oä Joubert a fost
inveninat, oi dupä afir- märile numitului belgian, se bänuesoe, c& Krüger ar fi amestecat in
pretinsa crimä. — Firesce, cjiarele englese iau de banl bunl aceste afirmärl cutezate, cu tòte cä
e ceva aprópe imposibil de a-se da cre^è- mént la astfel de faime.
Ordinea esamenelor la goóla ele¬mentará capitala romàna gr. or. din Bra^ov la finea
an. scol. oùrent e urmàtórea :
Esamenele publice se fin : Joi, Vinerl §i Sàmbàtà in 15, 16 si 17 lunie v. in sala festiva
a gimnasiului, in ordinea urmàtóre : La §cólele de copile :
; Joi in 15 lunie v. : Dela 8—9 óre a. m. c\. I/a) ìnv. I. Aron, 9 —10 ol. Il/a) ìnv. Z.
Butnar, 10-11 cl. Ili ìnv. I. Dariu, 11—12 cl. IV inv. N. Bàrsan ; dela 2—3 p. m. cl. I/b)
ìnvèfàtóre C. Muntean, 3—4 cl. IL 6) invèfàtor I. Prisca, 4 — 5 cl. V inv. N. Oancea sr.. 5—
5‘72 càntari cu cl. IV §i V ìnv. N. StoicovicI, 672 —6 eserciti in gràdinàrit cu elevele din cl.
IV §i V, inv. N. Oancea sr.
Vinerl in 16 lunie v. : La acólele de oopii :
Dela 8—9 óre a. m. cl. I/a) ìav. R. Frate§, 9—10 cl. II/a) inv. D. Marcea, 10 — 11 cl.
III/a) inv. N. StoicovicI, 11—12 cl. IV/a) ìnv. St. PopovicI; dela 2—3 p. m. cl. 1/6) ìnv. C.
Mu^lea, 3—4 cl. II/ò inv. N. Oancea jr., 4 —5 gimnástica cu elevii clasei IV/a) si b) cu
ìnvèfàtorii resp. clase; 5—572 óre p. m. gràdinàritul cu elevii cla¬sei IV/a) si IV/ò) ìnvèf. 0.
Muslea.
Sàmbàtà in 17 lunie v. : Dela 8—9 ol. III/ò) de copii, ìnv. los. Aron. 9—10 cl. IV/b)
de copii ìnv. I. Vàtà^an. fEsamenele olaselor III si IV se incheie cu càntari, ìnv. N. StoicovicI.
Lucratile de maná ale elevelor din clasa II—V sunt espuse in decursul esa¬menelor in
sala de esaminare, ìnvèfàtóre : Elena Rusu.
Eseroifii in jocurl eto. se fcin cu copiil si copilele din scóla Froebelianà a biseri- cei
Sf. Nicolae, Sàmbàtà in 24 lunie v., de\a 10—11 óre a. m., tot in sala festivà a gimnasiului ;
ìnvèfàtóre : M. Bogdan.
 Esamenele din studii cu elevele din Internatul Reunìunei Femeilor Romàne din loc se
fin Sàmbàtà in 17 lunie v., dela 10—11 óre a. m. tot in sala festivà agim¬nasiului ; Ìnvèfàtóre:
M. Bogdan.
Esamenul praotic din economia cas- nioà (menagiu, croitoria, cusutul ou masina etc.)
sè fine cu elevele din Intera. Reun. Fem. Rom. din loc in localul Internatului, Dumineoà in 25
lunie v., dela 4—6 óre p. m. ; ìnvèfàtóre: Carolina Teolu, direotóra Intern. Reun. Fem. Rom.
— Lucrurile de mànà ale acestor eleve vor fi espuse in decursul esamenului in sala de studii a
In- ternatului.
Duminecà in 18 lunie, dupà servioiul divin, la care vor participa totl elevii si elevele,
se va ìncheia anul scolastic 1899 — 1900 cu oetirea clasitìcafiunilor s’impor¬firea premiilor
in sala cea mare a gimna¬siului.
La esamenele acestea precum si festivitatea de ìncheiere a anului scolastic se ìnvità cu
tòta stima pàrinfii elevilor si
ai elevelor, binevoitorii si amicii acestor Scóle.
Bra§ov, in 1 lunie 1900.
Di rec^iunea.
Résboià in China.
Situafiunea in China se agra- vézà §i se complica tot mai mult. A$a se pare, cà rassa
galbenà incepe a-91 rèsbuna cumplit asupra Albilor, cari sub pretextul réspàndirei pro-
gresului 9Ì civilisafiunei s’au vìrìt printre Ghinea! ?i au inceput sé-i es- ploateze. Acum s’a
ridicat intreg poporul uria$ al Chinesilor sé facà ìncercarea, dèca Europa ?i celelalte state de
peste mare vor eie sé lase pe Chinesì a trai in pace ?i China sé fià a lor. Curge sàngele
pretutindenl China ofìcialà dà acum indrumàri, cum sé fìà pustiifì stréinii, cari au cople^it’o.
Pustiirile Chinesilor.
Dupà lupta dela Taku, care s’a sfìr^it cu desastrul Chinesilor, a urmat (filele aces¬tea
o mare luptà de esterminare in Tien- Cin. Nu Boxerii, ci armata regalata chinesà a nàvàlit
cantra strèinilor din acest oras §i a sèvèrsit un màoel infricosat asupra lor. Din Shanghai se
telegrafézà, cà trupele chinese dela Tien-Cin provè4ute cu tunurl moderne, au bombardai
ora§ul timp de irei cple. Chinesii au pustiif prin incendiu in- trégà partea ora^ului locuità de
strèinl, au prefàcut in cenusà consulatul american si au sèvèrsit màcelurl infricosate. Trupele
europene, cari apèrau orasul, n’au fost in stare sè spargà rèndurile chinese, oa sè mérgà io
ajutorul nenorocifilor si au fost chemafl in grabà ìncà 2000 de soldaf! eu- ropenl, ca sè fià de
ajutor. Vr’o 50 de sol¬dati americani trimisl in ajutorul trupelor streine, au fost parte ucifi,
parte rànifì.
*
Tot din Shanghai se telegrafózà, cà in Vej Haj-Vej Boxerii au pustiit pria in¬cendiu
aprópe tòte stabilimentele strèine.
O mare rèsoólà a isbucnit si in pro¬vincia Canton.
„Times* din Londra face amintire des- pre un ordin al ìmpèràtesei din Peking, dat in
Noemvrie anul treout, dupà-care tof! vice-regii si oomandanfii chinesì au fost ìndrumafl ca ori
ce fel de invadare cu arma a puterilor strèine sè o considero ca deolarare de rèsboiù.
Actiunea puterilor.
La Berlin situafiunea din China e consideratà de fòrte gravà. Asta mai ales in arma
imprejuràrii, cà armata regulatà chinesà a pornit rèsboiul centra puterilor europene farà a-l fi
declarat inainte. O te- legramà din capitala germanà di°®> cà nu se mai potè susfiné fiefiunea,
cà Europa ar avé de a face numai cu Boxerii.
In fa^a acestei situafiunl, puterile se pregàteso la un mare rèsboiu.
Din Boia a plecat alaltàerl vasul de
Hyde-Park-Corner drumul oàlSrefilor se ìn- cruoisézà cu acela al tràsurilor, unde s°‘
4ènd pe scaune, se póte vedé defìlànd tot ce rogatele, unde ale Marei Britanii si ir- landei, au
mai distins ca noblefà, avufià, frumsefà. E un adevèrat etalaj de eleganfà SÌ de lux,
agrementat de o curtenià dis¬creta, binefàcètóre, care pare a fi inàscutà Englesilor din cíasele
mai inaile. Caut, fàrà s’o gàsesc, necioplita rigiditate bri- tanicà, pe care frivolele ilustrafiunl
fran- |uzescl de decenii au popularisat’o.
Ceea-ce vèd e contrarul. E armonia SÌ libertatea nesilità a miscàrilor. Infelegl indatà,
cà te afii in féra clasieà a oulturei fisice, unde figurile pe bara-fixa sunt tot atàt de aprefiate, ca
figurile retorica ale vre-unui orator imperialist.
Aurei $ulu$-Càrpeni§anu.
rësboiü austro-ungar „Maria Teresia“, care va sosi in timp de 40 de 1* Taku. — Se tri
mit de asemenea coràbii noué germane cu 1200 ómenl din contingentai de pe us- cat si din
volontari. — Italia va trimite nàile panoerate nVettoru, „Pizani“, „Strom¬boli“ si Vesuvio“ cn
1150 ómenl si 20 tu¬nurl. — Despre Busia se afirmà, cà minis¬tra de rèsboiu Kuropatkin a
ordonat tele¬grafie mobilisarea tuturor regimentelor de vênàtorï din Siberia. — Japonia a ìn-
chiriat 15 coràbii de transport. Patru coràbii vor merge in China, 12 vor fi finutegata. Ou totul
Japonia a concentrât 22 de coràbii in Saseho. — Anglia a chemat sub arme 1000 de matrozl in
portul din „Ports-mouth“ Si la Plymouth a fost espedat ordinai, ca artileria marinà si infanteria
sé fià gata de pleoare in tot momentul.
Introducerea artei tipografico
ìn Romania.
Notile istorice prelucrate dupa Dr. Gaster,
Odobescu, Ha§deu, Xenopoi Cipariu,
de loan Weis, tipograf-editor
cu ocasiunea jubileului de 500 de ani al nascere!
inventatorului loan Gutenberg
11 lunie 1900.
In Museul Nafional din BuourescI se pàstrézà douè Evangheliare slavone tipàrite pe
pergament cu un lux deosebit. Ceea-ce le dà o importanfà speciali este faptul, cà au intre
ornaméntele lor marca fèrei Ro¬mánese!: vulturele cu crucea in plise si sunt tipàrite „cu
poruñea lui I. Bassarab, marele voevod“ ìn anul 1514. latá cum ni-le des¬críe d. Odobescu,
desooperitorul lor inmà- nàstirea Bistrifa.
„Unul e tipàrit cu lux, pe 37 coll in 8° de membrana velinà (28 cent, inàlfime SÌ 20
cent, làfime). Frontispiciile decora¬tive in capul fie-càrei Evanghelii, si inifia- lele ornate dela
inoeputul capetelor sunt colorate tòte de maná cu aur, carmin si albastru, pe désupra cernelei
negre cu care sunt imprimate aceste ornamente xilogra¬fico. Pentru càrfile de pref si æai aies
Pen' tru cele bisericescl, se obiclnuia in vechime a se trage pe pergament asemenea
esem¬plare, pe cari apoi rubricatoci si minia- turi^tii (rubricatores, miniatores), cu totul
osebifl de tipografi le ornau cu colori si poleiell. Dér un lucra mai de mirare intr’a- céstà
edifià e, cà mai multe din ornamén¬tele formate prin impletecirea unor finii colorate pe un
fond negru, pòrta la mijlo- cui motivului, intr’un mio càmp de aur, vulturul cu o cruce mare in
plise, ármele fèrei Románese!.
„Caraoterele netede si frumos desem- nate, de o forma mult mai elegantà decàt a
oelo’r ce se intrebuinfézà astàcjl in tipo- grafiile slavone, sunt demàrimeaa20 puñe¬te, adecà
oorespund cu litere numite text ìn imprimeriile nòstre...
„Gelait esemplar, tipàrit numai cu negru rosu si (lft inifiale) pe hàrtià grósà, e fòrte
strioat“. (Revista Romàna 1861, p. 815 - 816).
Xenopoi, in istoria Romànilor, vol.V pag. 189, 4ioe: „Astfel incà pe timpul lui Mihnea
Vodà cel Réu (1507—1510) si pe acci al lui Neagoe Basarab (1512 — 1521) intàlnim in
Muntenia o Liturghià si unTe- travanghel, tipàrite cu o ìngrijire si un lux deosebit. Ambele
aceste tipàriturl desi pórtà in caraoterele, in cari sunt fàoute, semnul invederat al originei
venefiene, totusl par a fi fost tipàrite in Muntenia de óre-cein- tr’o notifà pusà la sfirsitul celei
dintàiù, a Liturghiei, se spune, cà s’a tèvérfit acéstà carte din poruñea ìntre Hristos Dumne4eu
bine credinoiosului si fi0 Dumne4«ul pàzi- tul si prea luminatul dommtor loan Mihnea marele
Voevod a tótà ^éra Romànéscà si pàrfilor de peste Dunàre, fiiul marelui Vlad Voevod, in anul
dintàiù al domniei sale, ostenindu-se si smeritul monah si preot Macarie in anul 7016, luna
Noemvrie 14’5 — ér un adaus la sfèrsitul Tetravanghelu- lui arata, cà „cu poruñea domnului
Io Ba¬sarab, marele Voevod, eu intru Hristos rob preotul Macarie, am ostenit pentru acésta SÌ
am sèvérfit cartea in an. 7020, lunalunie 25 4ileu.
Décà am fi sè admitem opiniunea pe care nid o climà, nicl o sohimbare n’o potè
doborì si care, in mod infalibil, va fi forfa predominantà a viitórei civilisafiun! •universale.“

Ar fi lipsità de o tràsàturà originala aoéstà schifa din fuga condeiului, décà nu ne-am
opri un minut in Hyde Park, pareul prin esoelenfà, cu grupurl de arbori admirabill, lantàni,
rîurï, ìntinderl de pa- jistï luxuriante, precum numai in parcuriìe englese se pot vedé. Ce
finiste idilieà !.. Ce contrast isbitor cu veclnica agitare din ora§ul, oe-i incunjórà. Abia in cele
trei lunï, Aprilie, Maiù, lunie, càt fine London- Seanson, ia pareul un aspect de animafiune
neobiclnuità la alte epooe. Renumita alee a oàlàrefilor, Rotten Row, oferà atuneï o priveliste,
pe care nicl un strèin nu ar trebui s’o negligeze. Amasone si cavaler! oorecfl, impecapabill,
càte unul, pàreohl, séu in cete, apar si tree pe cai de rassà pe dioaintea publioului, ce se intésa
de amén- douè pàrfile aleei. La un punct aprópe de d lui Odobescu si Xenopoi, au fost tipàrite
aceste càrfl, ìmpreunà cu o altà slavonà, in vremea lui Mihnea, chiar aci ìn férà, si adecà ìn
mànàstirea Govora, unde o sutà S> mai bine de ani mai tàr4iu seinfiinfézà intàia tipografia
romànéscà.
Se póte vedé ìnsè sè fi fost tipàrite tòte la Venefia, precum s’au tipàrit tot acolo SÌ alte
càrfl din porunca domnitorilor Ro¬màni, ohiar cu ornamentele aprópe analoge.
Mai trebue observat apoi pentru ur- màrirea celor dintàiù tipàriturl romane, cà regàsim
acelea§l inifiale in càrfile tipà¬rite de diaconul Coresi in Sas-Sebes si iQ Brasov dela 1575—
1585*) si nu numai ìu eie romànesol, ci si in c0!0 slavone, ceea ce merita a fi deslusit mai de
aprópe. Forma literilor variazà, dér in „Mineul“ slavon, tipàrit de Coresi la 1590, pe care cred,
cà l’am regàsit ìntre càrfile Metropoliei din Tèrgoviste, jse asémènà fòrte mult cu cele din
Venefia.
Neindoios ìnsè este si faptul, cà se in- fiinfézà tipografia in mod definitiv in se¬colo!
XVII-lea, dovedit prin esistenfa càr- filor, ce au e$it din teascurile tipografico.
(N& urma.)
ULTIME SC1H1.
Londra, 25 lunie. Din Taku se anunfà, cà trupele rusescl §i americane au ìncercat sé
ocupe Tien-Cin-u.\, dér au fost respinse.
Praga, 25 lunie. — Un meeting la care au luat parte vr’o 50 mii Cebi a luat o
resolufiune in contra legilor de limbà declarànd cà, décà vor fi octroate, poporul cehic le va
face resistenfa cea mai vehementà.
I > 84 S 14
Se canta piele de om. Un anunf curios si unie in felul sèu publicà socie- tatea
bolnavilor din Hattowitz. Anume se cautä ómenl ìntre etatea dela 21 — 26 ani, car! sunt
aplecafi, in schimbul unei remu¬nerati! corèspundétóre, a da din pielea lor de pe spate un
petec, pentru a puté fi scàpat un serman bolnav. Nu demult din incidentul unei nenorooirl un
muncitor cu numele Schikora, a càpètat rane grave prin arsurà si medicii nu pot sè facà sè-i
crésca pelea la loc, astfel cà nenorocitul nu póte altcum scàpa de mòrte, decàt numai décà un
om sànètos s’ar afta care sè-i dea de pe spatele lui atàta piele, càt sè-i acopere rana. Acest
anunf deja a apärut de multe- ori, dér pànà acum nimenl nu s’a aflat, ca in schimbul unor
talerl sè se lase a fi ju- puit de un petec de piele din spate.
 GAZETA TRANSILVANIEI

ANUL 1900
BRAȘOV, Luni-Marti 13 IUNIE (26 IUNIE)
NR. 131

Nisuinfele federaliste.
Liniçtea, ce a urmat dupa ìn- chiderea sesiunii parlamentului aus- 'triac este ìntreruptà
acum de mi§- carea, ce a’a pornit in sìnuì popo- rului celi pentru a protesta contra mésuriìor
eventuale, ce are de cuget a le lua guvernul centrai in ces- tiunea limbilor farà consimtemèntul
Cehilor, cu ajutorul §-lui 14.
Acésta mi?care a fost inaugu¬rata de marele meeting de protes¬tare, ce s’a finut
aprópe de Mün- chengrâtz ¡?i la care au luat parte vre-o 50,000 de Cebi. E semnificativ, cà ìn
acest meeting au emulat ìntre sine vorbitorii tuturor partidelor, pledànd pentru o resolufiune in
contra proiectelor de lege relative la dreptul de limbà in tarile boeme çi accentuând, cà în cas,
când gu¬vernul ar voi se le octroeze, poporul cehic va face cea mai energica re¬sistenza.
O astfel de resistenza a fost pus’o in vedere conducetemi ceh Pacak, când ìn
convorbirea sa cu monarchul i-a adresat rugarea, se nu lase ca legile de limbà proiectate de
guvern sé fìà impuse cu ìntre- /buinZarea §-]ui 14 al constituZiunii. Meetingul amintit
dovedesce, cà in adever Cehii sunt deci?! a se opune din rësputerï ori càrei încercàrï din partea
guvermihii de a paralisa de- plina reali sare a postulatelor lor.
S’a 4is, cà Cehilor nu le este numai de a-?i vedé garantat dreptul lor de limbà, ci mai
mult de a-se foiosi de ocasiune pentru a face sé ìnvingà aspirafiunile lor de drept public, acele
aspirafiunï, pe cari erau p’aci sé le vada realisate in era mi¬ni steriului Hohenwart, dèca nu ar
fì succès contrarilor acestui guvern sé punà capet esperimsntelor sale fe¬deraliste. acésta,
dupà cum stau lucrurile, nu este o presupunere ne- basata. Se pare, cà s’a làfit in po¬porul ceh
convingerea, ce se esprima in cuvintele : acum ori nici-odatà. Dèca nu vor reu?i acum in
mijlocul ìncurcàturilor actuale, a face un pas inainte pentru realisarea programu- lui 1er
federalist, ei se tem, cà in viitor acésta le va fi mult mai greu, dèca nu chiar imposibil.
In nisuinfele aceste Cehii sunt sprijinifi in mod ìnsemnat de aris¬tocrazia boema ?i in
parte ideile fe¬deraliste au aderenfï, de?i in mod mai restrìns, ?i ìntre clericali! ger¬mani ?i in
partidul cre?tin socialist, care dominézà aejï in Viena.
De ani de (file se discuta in pressa contrarà centralismului ger- man cestiunea
revisuirei constitutiu- nei austriaco in sensul de a largì drepturile autonome ale férilor
aus¬triaco ?i a mari prerogativele diete- lor provinciale. AcZiunea de dupà culise este ?i
astàcji ìndreptatà spre tinta acésta. O astfel de revisuire ìnsé ar ìnsemna in realitate nicï mai
mult, nicï mai pufin decàt dela- turarea consti tufiunei actuale cen¬traliste ?i ìnlocuirea ei prin
alta mai federalistà. Urmarea ar fì cà s’ar sgudui din fundament ?i institufiu- nile actuale
dualistice.
Prin stàrile ce le-au produs obs- tructiunea cehicà ìn Austria este dér periclitat din ce ìn
ce mai mult dualismul. Si ori càt de mare ar fi lini?tea, cu care pare a urmàri gu¬vernul
unguresc mersul evenimen- telor in Austria, ea nu este de fapt decàt o mascare slabà a marei
ìn- grijirì, de care este stàpànit.
Situafiunea e chiar mult mai critica, decàt ì?I pot da sémà de ea cei ce stau acjì in
fruntea afacerilor statului. Cu tòte acestea ei nu ìn- treprind nimic pentru a consolida stàrile
dinàuntru in faZa penculului ?i furtunelor ameninZàtóre.
 Nimeni nu se gàndesce serios la o impàcare dréptà apopórelorce compun statuì, ci
sistemul asupritor ?ovinist se continuà, prigonirile sunt in flòre, ca ?i cànd nimic nu Far puté
ameninZa ìn viitor.
Prccesul din Deva.
(Telegr. „Gaz. Trans.“
Deva, 26 lunie. — Procesul in- tentat celor trei universitari romàni din Clu?iù, pentru
cununile depuse ?i vorbirile finute la morméntul lui Avram lancu ?i reìnoit in a doua instanfà,
s’a inceput ac|i la órele 8 di- minéfa.
A asistat la pertractare un nu- méros1 public, Romàni ?i stremi, o cununà frumósà de
dame din Deva, Orà?tià etc. A fost de fafà ?i o de- putafià a Mofilor din Vidra de jos §i de
sus; present era ?i nepotul lui lancu, deputafiile universitarilor ro¬màni din Clu?iù ?i din
Pesta, apoi preofime ?i popor.
Pertractarea de acfì a fost scurtà. Procurorul, pe làngà o motivare de- tailatà, cere
nimicirea ìntregului pro- ces ?i intentarea unui nou proces de agitazione contra lui lon
Scurtu ?i George Novacovicì pentru vorbi¬rile finute la morméntul lui lancu.
Tribunalul decide nimicirea pro¬cederei de pànà acum ?i transpune actele judelui
instructor pentru noul proces. Cununa remane confiscata cu tot protestai ridicat de càtrà apé-
ràtori.
Tinerilor acusati li-s’a fàcut o manifestaZiune din partea damelor romàne ?i a
MoZilor. Ei au fost ìn- témpinaZI cu o plóià de fiori, cu dis- cursuri ?i „De?téptà-te Romàne“.
mo?esc páment ñafia nóstrá romanésca §i sé puie stápánl pe litvele rusescl venite de eri séu
alaltáierl din Galifia. Deputatul rusesc Stocki a invéfat pe cei adunaZl sé facá o poftire, ca sé
li-se deschidá un nou gimnasia rusesc. Ei vor face o scrisóre cá- trá presidentul Bourguignon,
sciind, cá dumnealui e un prietin frate de cruce al némului rusesc. Aucjl pozna, gimnasia
ru¬sesc ne mai trebuie pe aicl. Pare-cá san¬tera in GaliZia ! Da de gimnasiul pe care il cer
Càmpulungenii de atàta amar de timp, de ce nu-sl aduc aminte domnii dela cápitánia din
Càmpulung ?i d-1 president din CernàuZI? ^i acù sé se facà luntre §i punte pentru un
gimnasiu rusesc, ca sé mai sporéscà Ru?il ìn Bucovina §i sé ne facà mescali pe to|I“....
— Mai adaugem, cà r)De§teptarea'i dela 24 lunie a fost confiscatà din pricina unui
articul, ìn care se aprecia obstrucZiu- nea Cehilor, fàcènd aséménare ìntre lupta Cehilor ?i
lupta deputaZilor romàni din Bucovina.
Partida poporala si socialistic Semn, cá se apropie nouele alegerl dietale, „Kel. Ert.“
serie, cá „partida poporalá“ a adresat un rescript oficios cátrá conducerea partidei social-
democrate, in care invitá pe sociali§tl sé se aláture la partida poporalá, pentru-cá „alianZa
acésta ar representa o put-sre, care v& mijloci la viitórele alegerl dietale introducerea
socialistilor in Parla¬ment“. La acest apel vor réspunde socia- li?til cát de curénd.
Congres mohamedan in Buda- pesta. Cetina iu foile ungurescl, cá Moha- medanii din
Bosnia ?i Herzegovina au decís sé Ziná un congres in Budapesta, in csre sé fiá represéntate
cercurile : Serajevo, Mos- tar, Travnic ?i alte cercurl.
Protestarea Cehilor. In Boemia s’a inceput serios lupta Cehilor in contra oo- troàrii
legii pentru regularea dreptului lim¬bilor. Dupà cum am semnalat eri, in Mün- chengrätz s’a
finut Duminecà o adunare fòrte numèrósà, participànd la vr’o 50,000 de ómenì. Adunarea a
votat unanim un pro- iect de resolufiune contra proiectelor de limbà §i a pus ìn vedere
resistenza cea mai vehementà, décà guvernul le va ootroa. Adu¬narea a decurs lini^tit ?i
solemnel. — Un alt meeting de protestare era sé se finà ìn Brüx, ìnsé càpitània districtului l’a
aprit.
Despre un moment fòrte caracteristic al luptei de limbà, se anunfà din Praga. De càte-
va cjde locotenenZ* din Boemia fo- losesce sigil nou, pe care inscriptia: k
Statthalterei für das Königreich Böhmen* stä §i in limba cehä. In districtele curat
ger¬mane se folosesce sigilul esclusiv german de pànà acum.
 Noul cabinet italian. Regele Um¬berto a aprobat urmàtórea listà a noului cabinet:
Precediate ?i interne Saracco', es¬terne Visconti- Venosta ; justifià Gianturco, visterià §i
fìnanZe Chimirri ; lucràrl publice Branza', culte ?i instruoZiune publicà Gallo’, rèsboiù
generalul di San Martino ; marinà Meria ; agriculturà Garcano, postà tele- graf Pascolato. —
Noii ministri au depus eri juràmèntul.
Lupta pentru plapomà.
A?a caracterisézà una din foile ungu¬rescl duelul de vorbe, ce s’a pornit ìn ul¬timai
timp ìntre corifei! partidei dela gu¬vern. Pricinà la cértà a dat cunoscutul dis- curs al
baronului Banffy, finut la adunarea protestanZilor ungurl din Clu?iù, care a fà¬cut atàta sànge
rèu la o parte din Ma- ghiarl, ba chiar ?i ìn sìnul celor din par¬tida guvernului.
Dupà discursul dela Clusiù a urmat discursul contelui Stefan Tisza la Oradea- mare ?i
bine scim, cá únele pàrfcl din vor- birea lui Tisza au nemulfàmit adènc pe cei din fraefiunea
apponyistà, ér acestei ne- mulZumirl i-a dat espresiune contele Ap- ponyi printr’un articul
publicat in „B. H“. Dupà Apponyi nemulZàmit s’a declarat ?i un alt corifeu, Horanszky, ér
acum vine un „fost ministru“ ?i sub titlul „Critica situa- fiunei“ publicà ìn aceea§I fòia un
articul, care a atras atenZiunea cercurilor politice din Budapesta. „Fostul ministru“ (se pre-
supune, cà ar fi Wekerle) par’ cà ar voi sé repareze ceva din impresia penibilà, ce a produs’o
la tiszai?tl articulul „principiar“ al lui Apponyi, care combàtea pe contele Tisza cu
„francheZà“. Drept aoeea el sus- fine, cà Tisza a luat pe fafá posiZià pen¬tru Szell §i a
desaprobat politica lui Banffy — ér de aicl trage consecenfa, cà „contele Tisza a rupt’o cu br.
Banffy §i prin poli¬tica lui aplicatá ìn praxá, s’a alàturat la aceia, cari fae politicà (de
na/joMaà’tatfe ?i confesionalà) dupà alt sistem si dupà alte concepte*. Anticipànd constatarea
acésta, „fostul ministru“ merge mai departe §i, contra pàrerei contelui Tisza, susZine
cate¬gorie, cà s’a ìntèmplat o „schimbare de sistem“.
Interesant e, cà „fostul ministru“ ì§I dà tòta silinfa sé arete, cá partida dela putere
trebue sé rèmànà ìntrégà-ìntregufà, solidará si concentrata ìn faZa problemelor viitóre ; par’
cà s’ar teme de-o rupturà, ìn care cas aspiraZiunile ei ar fi periclítate serios si domnirea
arbitrará i-s’ar stirbi grozav. Nu mai puZin interesant este, cà a aflat de bine „fostul ministru“
sé dea „partidei poporale“ un ghiold, cjicénd : „Nu potè veni la guvern o partidà, al càrei scop
este a erigia ìn factor suprem palatul si biserica“ etc.
Vedern dér, cà de?i dieta s’a amànat SÌ cu tóte-oà ar fi ceva firesc se urmeze un
„reflux“, a urmat dimpotrivá un „flux“ politic, séu mai bine an joede valurl, care lasà a-se
presupune, cà ìn adèncul ooeanului fierbe ?i clocote ceva. Altà-datà vacanfa de varà a dietei
se petrecea mai ìn finiste si mult décà politicianii §i deputaZii ungurl pu?oau cu alice. De rén-
dul acésta ìnsé ìi vedem punènd ìn mia¬care bateriile grele si glónZele dum-dum. Nu-i modru
sé nu se petrécà ceva pe dupà culise, càci atmosfera, ce ìncunjurà pe cei din „marele partid“,
prea mirósà a lupte esacerbate pentru — plapomà.
Rësboiü ìn China.
Dupà ultimele sciri, situaZia ìn Tien-Cin e aprópe desperatà pentru Europenì. Ora?ul e
ìncunjurat de tòte pàrtile de trupe chinese, dinain- tea càrora trupele rusesci ?i ameri¬cane
trimise din Taku, au fost silite sé se retragà. Ora?ul Tien-Oin e ase- diat de Ghinesì eu 50 de
tu.
Reproducem inai jos ìn estras un comunicai al fóiei ofìciale ru- sescï, care intre aìtele,
cà pu- terile europene stau fata ’n fata no¬mai cu Boxerii. Din cele ce se pe¬trec la Tien-Cin
ìnse apare evident, cà Europa sta fata nu numai cu Boxerii, dér cu China oficialà çi cu tot ce
este chines.
Des pre impresurarea Tzen-Cm-ului a sosit urmàtórea telegramà:
Shanghai, 23 lunie. Consulal american a primit din Taku telegram a urmàtóre ou data
de 22 lunie : Ru?ii ?i Americauii, cari în 211. o. au înoeroat së libereze 27en-6’m-ul, au fost
silifï së se retragà. Probabil, cà Vinerï, dupà sosirea trupelor ajutàtôre, ata- cul se va reînoi. Joi
a deraiat untren pan- cerat. Vice-regele din Nanking telegr&fézà, cà în 20 lunie ambasadele
erau în sigu- ran^à.
„Jurnalul Ofîcial“ din Petersburg pu- blicà un comunicai cjicônd, cà dupà sosirea
primelor scirï ìngrijitóre din China, guver- nul rusesc a cerut, prin representantul sëu la
Peking, ca autoritària chinezescï së ia mësurï energie© pentru a restabili ordine». Ministrai
afacerilor strëine a dat în acetati timp ordm ministrului rusesc la Peking së atrsgà atenfiunea
Tsung-li-Yamen-uiui asu- pra urmâririior primejdiôse, ce ar paté ave ura Chinesilcr în contra
strëinilor §i së faeà guvernul chinezesc rëspundôtor de dis¬ordine. Din nenoroeire, indolenta
autorità- tilor provinciale a fost considerata de in- surgenfï oa o înourajare pentru dênçii. In-
surgenfii se mai bucurau si de simpatia trupelor guvernului. InsurecÇiunea n’a fà- cut deoât së
se întindà, ?i concesiunile ru- seseï delà nordul Chinei au fost serios ame- nintate. Prin
urmare, mësurï serióse din partea Rusiei erau necesare.
Comunicata! adaugà, cà trupele ru- seseï nu urmàreso nioï un scop ostil Ohinei;
presenta lor ìntr’un stat amie nu potè, din contré, fatà cu ìmprejuràrile ìngrijitóre ac¬tuate,
decât sé aducà servici! ìnsemnate gu¬vernului chinezeso, în lupta lui în contra insurgentilor,
¡?i së gràbósoà restabilirea ordinei.
*
Din Paris se telegraferà, cà se face un schim neìntrerupt de coresponden^à ìn- tre
oabinetele marilor puterï, deóre-ce si¬tuala in China se agravézà. S’a constatât, cà armata
chinesâ este pregàtità de rësboiù si ìnarmatà mai mult deeàt se credea. Ea posede numërôse
tunurï perfecfionate ?i e hotàrìtà a-se lupta. Porcele europene sunt nesuficiente §i se crede, cà
eie sunt ìmpre- surate.
E temere de désastre.
piarul „Temps“ propano o aefiune energica din parte» tuturor puterilor ?i cere
grabnica liberare a ora?ului Tien-Tsin si ocuparea Pekingului. *
piarul „Débats“ spune, cà ìmpàrfirea Chinei s’ar putea impune ìn ìmprejuràrile actuale.
*
r Westminster Gazette“,“ ìntr’un artieoi asupra armatei Chinese, 4i°e> cà forfa cea mai
considerarla, pe care Chinesii o pot pune ìn campanià in contra trupelor inter¬nazionale, e cea
comandata de câ^ï-va anï, de generalul Yuan-Shi-Kai ?i care e in garnisóna la Hsiao-Chau.
Acest 4ia>r citézà apoi pasagii dintr’o carte publicatà de lord Charles Beresford, dupà
càlëtoria sa in Extremul-Orient.
Lordai Beresford, care a inspectât acéstà armata, cjæe, cà ea se compune din 7.400
ômenï.
Infanteria e armata cu pasci Mauser. Ea are baterii de artilerià de câte çése tu¬nurï de
diferite calibrar!, aruncànd prcec- tile dela una pànà la çése livre.
Cavaleria e armata cu lànci, cu pusol Mauser speciale si Mauser de infanteria.
Lordul Charles Beresford, care a vò- ijut manevrànd acéstà armata declarà, cà ómenii
lucrézé fòrte bine si cà disciplina lor e escelentà.
SCIBILE DI LEI.
— lo (2(?) lunie.
f Teodor Pap. Astaci primiràm din Baia-de-Cri? urmàtorul anunf funebru :
Teodor Tap advocat în Baia-de-Gri?, membra al Asociatiunei transilvane, al
So¬cietàri pentru fond de teatru Roman, al representanfei comunale din Baia de Cri?, al
comitatului Huimdórei ?i al gimnas'ului gr. or. roman din Brad, a sinodului archi- diecesan ;
vechiul ?i neìnfràntul luptàtor nafional ?ï-a dat nobilul sëu suflet in mà- nile Creatorulai
Sàmbàtà in 10 (23) lunie 1900 la órele 1 din di ’in ©tate de 67 ani in Baia-de Cri?. Smmpele
rèmà?ite se vor as©da spre veclnicà odihnà in cimiteriul gr. or. romàn din Cebea la 12 (25)
Ionie 1900 órele 2 din di« Fié-i fërêna, u?órà ?i memoria binecuvèntatà ! — Vasilie Damian,
protopresvifer.
 Advooatal Teodor Pap, cum arata ?i anunciul de mai sus, a fost unul din vechii
luptàtorl nazionali in fostul comitat al Za- randului, cari au binemeritat pentru pe¬perai
roman. El a luat parte la tòte mi?- oàrile nazionale ?i culturale, este unni din fundatoìii
gimrasiului din Brad ?i pénà ìn timpul din urmà interesul sëu pentru cau- sele nazionale, ?
oolare ?i bisericescï a rë- mas viu si s’a manifestât prin multe fapte bune. In procesul intentât
eelor irei uni¬versitari romàni in afacerea lanca, care procès ìn urma «pelatiunii fàcute ?i
con¬ferai nouei procederi penale se petraetézà adì din nou la Deva, Teodor Pap a fost unul
dintre apëràtorï ?i s’a distins prin modul cum a sciut së combatà argumentele subrede ale
acusatorului public.
Parastasul dela Metropoli» din Bu- curescï pentru odihna sufletului Prineipesei
losefina de Hohenzollcrn s’a sëvêr?it ou mare solemnitate. Regina ?i Principasa Maria au
asistat luând loc în stanga lângà catapitésmà, unde se aflau déjà micii Prin¬cipi Carol ?i
Elisabeta îmbràcafï în alb. Indërëtul Reginei luarâ loc domnele de onore $i soffile mini?trilor.
La sosirea Maj. Sale oorul, compus din artisti ai teatrului National sub conducerea lui E.
Wachmann, a intonai un „Aleluia“. Serviciul religios a fost oficiat de Metropolitul Primat în-
cunjurat de înaltul cler. Miniçtrii, corpul diplomatie, înaltfi demnitarl, ?i tòte somi- tàfile ?i
notabilitàtile civile militare din capitala, parte mare cu sofiile lor, au fost de fafà la parastas.
Cu donò óre mai nainte s’a finut un Requiem la catedrala catolicà Sf. losif, la care a asistat
asemenea Regina ?i Principesa Maria, însô fàrà mioii Prin¬cipi. Intréga catedralà era cernita,
pàrefii, altarele, amvonul ?i tòte bànoile erau im¬bracate cu postav negru, ér ìn mijlocul
catedralei era a?edat un mare catafalc, de- asupra càruia se afla o corónà regalà ?i o cruce de
aur. Catafalcul dispàrea sub imense ?i numéros© piante, printre cari ardeau sute de luminari.
Regina si Principesa luarà loc langà altarul cel mare. Archiépiscopal, Monseniorul Hornstein,
a célébrât ìncun- jurat de numéro?! preofï. Rëspunsurile au fost date de oorul a?ec|at ìàngà
orgà. Dupà Requiem, Monseniorul Hornstein a tinut un diseurs funebru, amintind cablatile
cele mari ale Prineipesei marne. Aprópe aceea?! lume alésà a asistat ?i la parastasul din
biserioa catolicà.
Furtuni CU grindinà. Fortuna de Sâmbâta trecutà a bântuit ?i in jurul Si- biiului,
oàdénd ?i ìn pàrtile aceìea o grin- dinà de màrimea ouelor de gàinà, ba ìncà ?i mai mare. Cu
mare furià s’a descàrcat asupra comunelor Resinar! ?i Cisnàdià. Së- mônàturile §i fênafele au
fost total nimicite. In comuna Cisnàdià viforul a fost alai de puternic, încât a smuls din
ràdëcinï arbori, ér grindina a ueis un copil. Un soldat, care a fost ajuns de furtunà pe drum in
mergerea lui càtrà casà, a fost lovit dupà cap de-o bucatà de ghiafà a?a de puternic, ìncàt gàtul
?i ceafa i-s’au umflat càt o do- nifâ. La mai mulfï ômenï li-a spart ca¬petele.
Nouà profesórà. D-sóra Adela Trif, fìica profesorului preparandial in pensione Gavriil
Trif, a fàcut séptèmàna trecrVà la preparandia din Budapest» es?.menul de cualif cafiune
pentru scóìele civile superióre cu sueces emincnt.
Jubileul „Societàri Geografico Ro¬màne“. Joi la 15 (28) lunie la óra IOV2 diminéfa
Societatea Geografica Romàna va finé ìn sala Senatului din Buonresc! o §e- din^à extra-or
diñara pentru serbarea jubileului de 25 ani a esistenfei sale. Acéstà ?edinfà va fi presídala de
Majestatea sa Regole si de Altefa Sa Regala principele mo?tenitor. Programul sérbàrii: 1.
Covóni rostit de M. S. Regele; 2. Réspunsul d-lui vioe-pre- ?edinte generai G. Manu; 3.
Conferinta d-lui general C. I. Brátianu despre „Harta férii dupà 25 ani“ ; 4. Conferinta d-lui
ex¬plorator Emtl G. Racovifà; „Asupra espe¬difiei antarctice belgiane“ (Cu proiectiunì
electrice). D’.stribuirea medaliei comemora¬tive ?i a buletinului (numérul jubilar) d lor
membrii.
Conven^innea pentru pescuit din Romàni» ?i Rusia a fost ìncheiatà. Membri
comisiunei ruso-romàne au subscris, cum sé anunfá din Odessa, proieotul de con¬venzione
pentru pescnit ìn bratul Chiliei. Durata convenfiunei este prevécjutá pentru ciuci ani.
 Vacanza deputatilo!1. O fóià a mun- citorilor, redactatà ìn Buda,pesta, vorbind despre
vacarla depatatilor face càte-va observàr! característico. Vacanfa depntafilor, dice, luat
ìnceputul ìn 19 Ionie n. c. ?i va dura pànà la 7 Octomvre n. inclusiv, ceea-oe face toemai 111
cjile. Intr’adevèr, lungà vacanfà ! Se ’nfelege, cà ?i in acest timp diurnele se piálese regolai.
Dóeà so- cotim vacanfele deputatilor dela sérbàtorile Cràcionului, a Pascilor ?i celelalte
Dumi- ned si sérbàtorl ìn timp de 5 Ioni, càt fine sesonul de lucro al camerei, potem (jice, cà
ei lucré ìn total 150 4’le« Dér acésta nu-i tot-déuna a?a. E sciut, cà ìn generai dintre deputaf!
cam numai a patra parte se presenté la ?edinfe, pe cànd cei- lalfl, Irei din patru pàrfl, fericesc
féra prin alte locuri. 'pnèad sémft de asta, resultà a?a-dér, cà fià-care deputai ia parte apro-
ximativ la 40 de ?edinfe pe an, ceea-ce la di face 3 óre de muncà, ér pe an 120 óre. Pentru
aceste 120 óre de lucru fià-care deputai primesce 6000 coróne salar, ceea ce se vina pe ora 50
cor. Décà cugetàm, cà d-nii deputati pentru o asa muncà, — care de-altmiutrelea pentru cei
mai mulfl nu e in adevér muncà, càci ei numai votézà, — primesc sume atàt de frumóse, apoi
nu-i mirare, cà cu ocasiunea alegerilor mi?cà tòte petrile, ca sé ajungà deputati.
Grevà. In Budapesta s’au pus ìn grevà conducètorii ?i ma?ini?tii dela tramvai.
Numérul grevi?tilor trece peste 1000. Di- recfiunea societàfii tramvaiului a luat ìnsé mèsurl,
ca circulatia totas! sé nu ìnceteze, esceptionànd douè finii, pe car! comunicaba a fost sistatà.
Causa grevei este, cà numitii impiegati pretind plàfl mai mari, ér direo- fiunea le refusà.
Ce face be^ia. Papucarul Aron Ciszar din Chczdi-O^orheiù e om, càruia ’i place mult
sticlufs. Intr’una din noptile trecute s’a dus acasà mori de beat ?i a inceput sé ia la bàtài pe
nenorocita-i nevastà, care multe neajunsurl ?i supàràil a suferit ìn urma patimei bàrbatului séu.
La urmà, ce gàudi biata nevastá? S’a decís, ìn desperare» ei, sé comité o faptà ìnfiorà- tóre. A
làsat pe bàrbatul séu sé adórmà bine, apoi s’a sculat §i a imbracai cei patru copii ?i s’a dus cu
ei la Oroszjalu. Ajunsà la zàgazul morii de acolo, mai ìntàìù ?I-a sugrumat copiil, apoi i a
aruncat ìn apa Casonnlui, pe urmà s’a aruncat ?i ea in apà. Nisce calie de morarl au vèdut’o ?i
au scos’o ìncà viie din apà, ér dupà-ce apa s’a scurs tòta din jilip, s’au »fiat ?i cei patru copii.
Ucigasa mamé a fost arestatà. — Età ce rele ?i fapte grozave póte sé nascé alcoolismul.
0 dómnà ucisìi in tren. Se anunfà din Cracovia, cá o dómnà fòrte bétrànà de acolo,
numité Volodkowitz, a fost asasinatà prin loviturl de cufit ìntr’un tren aprópo de Odesa, in
Rusia, unde se dusese pen- tru-ca sé ìncaseze stima de 40 mii de frano!. Ucigaçul a jefuit’o
apoi de acéstà sumà. Asasinata era scora celebrului romancier Sinkiewitz.
Concert. Musica oràçenéscà va con¬certa Vinerï dupé prànd la 5 óre pe prò- menada
de sus, la reservoar.
Societatea „Andreiù Saguna“.
Primim din Sibiiu raportul comitetu- lui societàtii de lecturà „Andreiù Saguna“ despre
activitatea sa ìn anul 1899—1900. Lipsa de spazia ne ìmpedecà a pubiica in ìntregime acest
raport bine redactat ; de aceea ne mSrginim a reasuma numai cu- prinsul lui :

Presedinte al societ&fii a fost ìn cur- sul anului d-1 profesor sem. Dem. Cornea, ér
vice procediate d-1 Const. Flàmènd, ole¬rie an. HI. S’au tient cu totul 21 sedinfe, dintre
acestea 14 ordinare ?i 5 estraordi- nare, cari au fost ocupate cu afacerl lite¬rare si
administrative. Afarà de acestea, s’a Z'nut 0 çedinZâ publieà ìn amintirea me¬morie!
metropohtului Andreiü, patronal so¬cietàpii, care a constat din : cuvènt ocasio- naì,
disertatiune, declamaZiunl, càntari ?i productiune de orehestrà.
Numérul membrilor a fost 21 fondatori, 9 onorari ?i 212 ordinari (mai mulZI cu 18 ca
anul trecut).
In ^edititele societàth discutât 9 lucrar! in prosà, 10 poesii, dintre cari au fost
presentate 3 de clerica! de a. Ili Const. Flàmênd, ér câte una : Z. Popovicï, G. Petruica, Nic.
Sandru, II. Gontea, Seb. Stan¬ca, Eug. Popescu. De Sebast. Stanca, 5 poesii si unele traducerl
dupà Heine; de I. Bàila trei poesii. — In ^edinfele socie- tétii s’au declamai 29 poesii ?i s’au
dat 4 producZiunl musicale.
Biblioteca societàZii la finea anului scolar ìncheiat a constat din 2641 opurlìn 3710
volume ; fafà cu anul de mai ìnainte nani mult cu 156 opurl si 197 fascicule. S’aufàcut in
favorul societàZii darurl frumóse de cérfl din partea mai multar membrii adivi ?i alti
singuraticl ?i societàtì.
Jfiiare abonate a avut societatea 8, gratuite 19. — Gassa cu fine» anului : 2682 cor. ;
venitul brut al anului 838 cor., ero- gafiunile 645 cor. venit curat 193 cor., — ColecZitinea
numismatici consta din 373 piese.
In generai comitetul constaté, cà so¬cietatea a lucrai cu zel ìn cursul anului ?i a fàcut
progrese frumóse.
Producüuni si petrecerï.
Reuniunea romàna de càntari din Na- sèud inviti la serata musicali, ìmpreuuatà cu
teatru ?i urmati de dans, ce se va aranja în Nàsëud Duminecà în 1 lulie st. n. 1900. ìn sala de
gimnasticà dela gim- nasiu. ìnceputul précis la 8 óre séra. la¬trare» de persóna: pentru
membri adivi si ajutàtorl 1 cor., pentru nemembri 1 cor. 60 bànutl. Venitul curat e destinât in
fa¬vorul fondului reuniunei. Oferte marinimóse se vor chita în public.
Program'. 1) „Stupul de albine“, mar?, cor mixt, aranjat de Emil Stefénuf. 2)„ Nu-i
dreptate nu-i“, cor. dupla de G. Dima. 3) „Preot ?i Z^ran“, uveturà de Fr. Suppé, cin¬tata la
pian de d-?óra Escela M. Luchii. 4) „Diua eterni“, cor duplu de E. Stefanut. 5) „Sulamith“,
oporeté de Davidsohn, can¬tati pe violinà de Alex. Ras, acompaniat la pian de d-sóra Lucrefia
Moisiì. 6) „Lo- gojana“, cor mixt de I. Vidu. — 7) Sóre cu plóid, comedia ìntr’un ad de los.
Vul¬can. Persónele vor fi representate prin d-rele: Emilia Mischinger, Ana Filipan, Lucretia
Moisil ?i Letifia Mure?ianu ; d-nii : Macedon Linai, Anton Hangea, Artene Mure?anu,
Unoriùi Prädan, Vas. Moisil, Nie. Rus. — Dans.
Introducerea artei tipografico
în România.
Notice istorice prelucrate dupâ Dr. Gaster,
Odobescu, Ha§deu, Xenopoi §i Cipariu,
de loan Weis, tipograf-editor
eu ocasiunea jubileului de 500 de anï al nascerei
inventatorului I o an Gutenberg
11 lunie 1900.
Urmare.
Mi^carea reformatorie, adusà de Jo¬han Honterus**) în Transilvania, aavut de résultat
multiple încercàrï de a introduce între Romàni „Reformafiunea“ ; de aoi se naso orimele
traducerï ale càrfilor sfinte în limba românâ. Principini fondamental al Reforme!, era de a
influença prin limba propria asupra popornlui, emanai pàndu-1 de limba latinà t?i slavona,
adecâ de lim- bile considerate ca sfînte §i esolusiv între- buinfate în slujba biserioéscà.
Vprbind po¬pornlui in limba lui era mai u§or a intro¬duce pe nesirntîte în aeele c&r^ï
dogmele reformei. Intr'adevèr s’a tipàrit în Transil¬vania un Catechista de felul acesta, pe
lângà Psaltirea, Cazanii §i cele dintâiù cèrti din Pentateuci!, Genesis §i Exodus.
In contra aoestor tendinte se convôcà la 1636 un sinod în lasjï pentru ca së le
desràdëcineze, la care congres a luat parte §i Petru Movilà, metropolita! de Chiev. Acésta
dèrni metropolitului Varlaam, sub doænia lui Vasiliu Lupu, nu numai litere chirilice §i unelte
tigograiioe, ci §i mai multi metter! tiparnioï si dascàiï iscusifï de sla¬vonie ; astfel se înfiin£à
Tipografia Domnéscâ séu „Cea delà Trei lerarchï“, supranumità dupâ locul unde se aflà. Cea
dintâiù carte eçità la 1643 din teascurile acestei tipo¬grafi! este Cazania lui Varlaam, carte
ro¬manésca de ìnvòfàtura Dumineoelor de peste an, un infolio de peste 500 foi, fòrte fru- mos
ca esecufiune si tipar, avênd doué fe- lurï de litere cirilice, Cicero ?i Garmond, ea Cicero mai
câ nu se mai întrebuinfézà dupâ aoeea. In genere sunt textele evan¬gelico tipârite cu Cicero,
ér tâlcul séu Ca¬tania, eu litere mai môrunte.
Tot cara acela^ï soiu de litere întêl- nim în Tipografia din Govora, ridicala de Mateiu
Basarab, ìn care tipàri Meletie Ma- chedoneanul, tipograful, la 1640 „Pravila afin^ilor
Apostoli“.
Fèrà îndoélâ au fost si aci aceleaçï consider&fiunï dogmatica s=ii religióse, cari au
ìndemnat pe Mateiu Basarab së ìnfiin- feze tipografi ìn féra romanésca.
Afarà de dovada, ce o avem ìn Mol¬dova, este §i caracternl càrfilor tipàrite ìn
Romania, care ne aratâ scopul principal, pentru-ce s’au ìnfiintat tipografi!. Tipogra¬fia stâ
esclusiv sub stràpànirea bisericei ^i ìi slujesce esclusiv. Se tipàreso càrfï bi- sericesal, Cazanii,
Liturghii, Viefele sfintilor, Ceaslov, Biblia, Evanghelia, Psaltirea §i pe lângà aoestea §i
Pravile, unde putem ob¬serva un fel de rivaliate între Mateiu Ba¬sarab §i Vasile Lupu, de aci
un paraclism ìn publicàrl.
Dupà tipografia dela Govora, care precum se vede, n’a finut mult, càci nu s’a tipàrit
aci decàt Pravila micà §i Cazania pe Daminecile anului 1642), se tipàresce o carte ìn Càmpu-
Lung tot în acelaçï an, apoi éràçï o Cazanià la mànàstirea Dealului lângà Têrgovi§te (1644).
Dupâ forma literilor se pare, cà s’a tot transportai séu stràmutat tipografia dela Govora, de la
un loo la aìtul, pânâ a ajuns în sfìr^it la mânâs- tirea Dealul §i apoi laTìrgovistea, unde se
ti¬pàri la 1652 „Bravila cea mare“ de aprópe 800 paginï, cuprincjênd dreptul civil, drep- tul
penai sji dreptul canonie.
In lasl se tipàrirà asemenea „Sépte taine“ (1645) §i pravila lui Vasile Lupu (1646). Se
vede, cà pu^iu dupà aeeen se stricaserà literile .fi Metropolita! Dositheiu comanda tot din
Rusia, pentru trimiterea cèrora mulfumesce lui Ioaehim, patriarchul Moscovului, fi ridicà
„Tipografia Metropo- liei“, care tine pàné ac|I. Acest Metropoli! Dositeiu s’a nàscut cu câfl-
va ani ìnainte de 1630 fi in anul 1655 il vedem ca Epis¬cop de Hu.fi. Se crede, cà se nomea
Du¬mitru Bàrilà fi s’a fàout càlugàr la mànàs¬tirea Prenota. Dositheiu este punctul cul-
minativ al triumfului limbei romàne ìn bi- sericà ìn contru celei slavone. El aste lu¬tami
scriitor ounosout, care s’a ooupat cu poesia litetarà. Neculcea ne spune, cu ad¬mirare, cà era
om cu cultura ìntinsà, scia limba elinà, latinà, slavonà §i altele. Adènc de cârtyi scia ^i deplin
càlugàr §i cucendo §i blànd ca un miei, ìn téra nóstrà, pe aceste vreml un otn ca acela nu se
aflà. Intre al¬tele oitàm dela dènsul : Psaltirea ìn ver¬sar!, Psaltirea slavo-romànà, Liturgia
tra- dusà romanesco pentru prima órà, Euhologiul, Viefele Sfintilor $i prológele din grecesce.
De atuneï se introduce ìn ti parai ro- mânesc o slovâ mòruntà, care se aduce cu- rênd
dupà aceea §i în Bucurescï si Snagov, cele doue tipografi!, înfiinfate una la 1675 de Duca
Vodà; ér cealaltà la 1694 de An¬tim Ivireanul. Aceea de Bucurescï este „Tipografia
Metropoliei“, care a trecut prin multe peripetii, cànd pàràsità de tot^i aprópe sé se risipéscà,
când éràçï inflorind pànà acuma nòstre. Cartea de frunte ti-
pàrità aci cu aeele litere mërunte este „Biblia, adecà Dumne^eésca scripturà ale cei
vechï §i ale cei noi legl“, 1688, in fo¬lio, 932 paginï în douë columne.
S’au mai tipàrit §i alte càrt!, precum Màrgàritul lui Zlat&ust, Evenghelia grecéscà §i
românéscâ §i aitele.
La ìnflorirea cea mai mare a ajuns arta tipografica in t0ra Romanésca sub ìndemnul
marelui Tvirean Antbim. Acesta din càlugàr ajunse la stepena cea mai ìnaltà de Metropolit al
Ungro- Vlahiei §i neobosit a luorat ori $i unde era, in Tìrgo- viiÿte, in Snagov, în Bucurescï §i
Ramaio, atàt pentru ridicare de tipografi!, càt §i pentru làurea culturei §i a literaturei
ro¬màne.
Wa urna.)
Tot felul de Incarti la esposta din Paris.
Cel-ce a vòdut esposifia §i ar fi ìn- trebat de càtrà cineva, ce noutâfï are, ar fi pus
într’o posifià sò nu pótà rëspunde. Turnul Eiffel nu este nou ; singurà Ròta uria^e mai póte
satisfare instinctul de pe- trecere al poporului, al acestui copiluria^; dér hicï acésta nu-i cine
scie ce nontate. Prin urmare bunioa Exposifie nu i-a adus ceva nou? „Au mai fost;“ nimic
nonnout). De aceea tournai petreoeriìe copulare au fost simtibil reduse. Pe de altà parte saoul
cu norocul a càcfut asupra satului elvefian care constitue ceva nou. Este o imitare fì- delà a
naturi!.
^i ar mai fi càte ceva, décà nu toc- mai nou de tot, totusï interesant, tìind-cà §I-a
cà^tigat favórea mulfimei : drumul, care merge §i care te sue. Cei dintâiù scutesce pietonii de
oboséla mersului, mergènd el in locul lor. A doua, adecà scara, e numai pentru strèmi noutate.
ParisieniI o cunosc dela marele Magazin Luvru, unde se nu- mesoe: „Tapis roulant“. E o
tapetà, lata de un metru, ìntinsà dealungul treptelor, ^i cine se açézâ in ea, e ridicat în sus in di
reofia scârii. Mai important e drumul care merge, cunoscut deja in Chicago §i Berlin inventât
acum 16 ani de un ingmer fran¬ces. El se chiamà: Trottoir roulant. Dér lu- mea (ji00 :
Prenons la plattforme !
Pentru prima datà acéstà platformà e dolosità in stil mai mare. Ea areolungime de 4
km. §i constà din trei pàrtl : unafixà §i donò cari se mi^cà neìntrerupt : una mai ìncet (4 km.
pe orà) alta mai iute (8 — 9 km. pe orà). Pofï §i së mergl pe acest drum care însu-§ï merge, §i
atuncl mersul se mol¬tiplica in mod fòrte plàout.
Prin urmare Parisienii ì§T aujocullor, un joc de altfel practic, càci mijlooesce
co¬municaba intre Espìanda Invalizilor si Cam¬pai Marte. Aspectul multor strade frumóse
este ìncàacoperit deacéstà uriasà platformà, care se ìnvèrtesce la o inánime de 7 m. Làngà
plattformà, ìn direc^ià opusà, circulà tramvayul electric, tot cam la aceea§I inànime. Bietii
locuitorl din apropiere : nu¬mai finisce n’au ! La cète 2 minute le trece nuora pe dinaintea
nasului càte un tren de aoe tea, albi trebue s’asculte, càt e cbua de lungà. sgomotul asurditor al
plattformei care nu se mai potolesce niel o secundé. Jucária e si chin totodata.
Bàetl, fate alérgà nebunateol pe po- delele miscàtóre; sar ìn sus §i ìn jos, si adesea
printre sgomo'tul copiilors’aude già» sul sfiicios, aseufit al càte unei dame fri¬cóse. Plat-
forma seìnvèrtesce pe làngà fe- restrele caselor ómenilor, a§a cà biefii de ei nu mai pot finé
nimio secret de ochii curio^ilor, cari arunoa priviriie prin carce¬rile de culcare, prin càrnerele
de màncare, pria vaseìe cu supà, prin lighianul despà- lat. E greu sé te ascumjl dinaintea
acestor pierde-varà de pe plat-formà.
Dér acestea sunt lucrurl ìncà prea or¬dinare. Uuminafia; étà ce e placut, minu- nat,
brilUnt. poetic la espositià ! E o mare de foc, care prin reflex preface apa Se nei ìn unde de
flacàrì. Architecturei i-ar lipsi sufl' tul, décà in dosul deoorurilor n’ar straluni flacàra electricé.
De-asupra portalurilor palatelor se réspàndesce lumina ìn colori de tótennan- fele :
Pictura luminei.
Totul e magic, farmec; te crecjl prin parcurile palatelor misterióse aie vie unui
Rübezahl, unde furnicà piticii legendan.
Pe de-asupra palatelor ilumínate, tur¬nul Eiffel ì$I plimbà radiósele flaoàrl,ìncàt
dispare si lumina stelelor de pa cer.
Pentru a-sl face cineva o idee asupra raportului dintre espositià dm 1889 si 1900 e
destul sé ìn^iràm cifre. Intréga esposifi- une ìntrebuintézà de astà-datà 20.000 cai pubere,
15.000 pentru luminà, 5000 pentru motori. In anul 1889 erau suficienfl 5000 cai patere. S’a
socotit, cà esposifia con¬sumè atàta luminà electricé, càt un ora^ cu 300.000 locuitorl.
ULTIME SCIItl.
Viena, 25 Ionie. Se adeveresce din partea ofìciósà, cà Maj. Sa §i-a dat invoirea la
càsetoria mo^tenito- rului presumptiv, a archiducelui Fran- cisc Ferdinand cu contesa Sofia
Chotec.
Acéstà càsètorià va fi ìnsè nu¬mai morganatica. Joia viitóre Archi- ducele Francisc
Ferdinad va renunta solemnel prin juràmént ìn presenta mini§trilor §i a consiliarilor ìntimi
atàt la positiunea sofiei sale ca ìm- peràtésà, càt §i la dreptul ereditar al copiilor ce se vor
nasce din acésta càsètorià. Archiducele ìnsè nu re- nuntà la drepturile sale ereditare. Póte fi
dér ìmpèrat ?i rege, dér so- tia sa nu va fi ìmperàtésà regina copiiì sèi nu vor puté mo^teni
tronul.
Ministrai-pre^edihte Szell a $i plecat la Viena, ca sè fìà de fatà dimpreunà cu ceilalti
ministri un- guresci la actul solemnel, ce se va sèvér^i la palatul din Viena Joi la 12 óre.
Shanghai, 25 lunie. Se afìrmà, cà ìmpèràtésa-vèduvà a dat ordin sè fid stirpiti toft
strèinii din China. — Tru- peìe generalului Nich au pustiit tòte stdbilimentele strèine din
Tien-Cin.
Londra, 25 lunie. Lui „ Times “ i-se anuntà din Shanghai., cà ìn 201. c. tote
ambasadéle din Peking au fost arse, afarà de ambasada austro-ungarà, belgianà ?i englesà. —
Un individ refugiat din Peking spune, cà car- tierul strèinilor de-acolo stà ìn flà- càrl.
Washington, 25 lunie. O tele- gramà a admiralului Kempf data ìn Cifu spune, cà 2000
de ómenì au plecat spre liberarea Tien-Cin-ului.
Shanghai, 25 lunie. Situala de¬vine critica la miacjà-nópte. Trupe numèróse chinese,
marmate modera, sprijinesc rèscóla contra strèinilor, care se rèspàndesce spre nord. Douè
coràbii englese, una japonesà §iuna americanä sunt impresurate de co- räbii Chinese.
Petersburg, 25 lunie. Jarul a dat ordin, ca trupele din districtul mi¬litar Amur se fiä
mobilisate.
Paris, 25 lunie. Marele duce Alexis a plecat la Toulon $i de-acolo va merge c’un vapor
in China, ca se ia comanda supremä peste trupele ru¬seset.
B I ■’l' li H S ü
Iniaginea statului. Fri d eri o II, re¬gele Prusiei, la o îutêlnire avutà eu împë- ratul losif
II, în Neuburg, venind vorba despre organisarea statelor pe base con- stitufionale, a clarificat
cestiunea prin anec¬dota urmàtóre :
— S’a întêmplat la un pràndi» care era present §i medioul meu de curte Le Mettrier,
cä disoutându-se de politicä, s’a amesteoat in vorbé si medica]. Asta nu i-am putut’o ierta
medicului çi i-am ripos¬tât urmâtôrele :
— D-le medie, sciu din esperienfà, câ-tï pricep! meseria în tòte ramurile soiin- felor
medicale, politica însë lasà-o în pace, nu e pentru d ta. Dér soi ce, esplicâ-mï, ce efect va avé
asupra nóstrà pràndi de aejï, ce se va preface în sânge, §i ce pär^I ne dau putere :
— Superba nroblemà, — a rëspuns medioul. Vecjï, Mejestate, întregul nostra
organism e imaginea bine construité a unni stat. In acest stat întàiù de tòte stomacal e —
regele.
— De ce toemai regele? — am în- trebat eu.
— Da, stomacal e regele. Regele ban numai cea mai micà parte a întratelor o folosesce
pentru scopurile sale proprii, ér partea cea mai mare o dà comunitàri ; décà o face acésta i?i e
a§a oum trebue sö fìà, atuncl raporturile statulai vor fi nor¬male. Brafele $i piciórele sunt
armata sta¬tului, eie apërà patria, cànd atacà pe dn§- manul, ori cànd fug din fafia primejdiei.
In oreer residä lumea scien^ifioä §i filosòfica. Organismul intern e clasa industria^ilor
lucràtorilor, care formézà puterea vitalà a statului §i varsâ via^à în celelalte membre.
— Çi intestinele? — am întrebat eu, — intestinele? Dèi numai, esplicè-o §i pe acésta.
— Acésta sunt visteria statului.
— Cum aça? Asta nu o pricep. Asta e o prostiä deja.
— Da de prostiä ! Visteria statului în adevòr nu e alt-oeva, decàt escedentul din care
toÇï cetà^enii statului s’au nutrii, au avut óre-care parte din el. Cànd diges- tiunea nu a fost
normalà, §i déoé suoul de viafä al nutremêntului nu ajunge régulât la tòte membrele, atuncl
ìntreg organis¬mo! e bolnav. ßi in astfel de casari ori ni¬mio nu ajunge in visterià, ori total
ajunge acolo §i nimio nu ìn organele luoràtóre.
Vecfi, Majestate, më pricep §i eu nifel la politica. D&r nutremènt suficient clasei
muncitóre si apoi statuì va fi tare, pentru cà dopà clasa muncitóre tréesce ìntreg organismul.
 — ^i am recunosoat, cà medicul are niticà dreptate §i cà principini lui ìncé e un fel de
politica ìndreptàfité.
*
Frima pressa a lui Gutenberg. La 1856 cu ocasiunea unei sâpàturï, ces’.-* fàcut într’o
pivnifâ în Maien^a, s’au dat de unele rëmàçife ale primei presse a lui Gu- tenberg.ÊPe eie se
aflà anul 1441 §i literile ini¬tiale ale numelui lui Gutenberg, însemnate astfel:
„T.M.D.X.L.I.G.“. Din primele pro- ducte tipografico ale lui Gutenberg se aflà vre-o 31
esemplare dintr’o bibliâ. Aceste esemplare se aflà pria biblioteche de pria Londra, Paris,
Berlin, Roma, Dresda, Lip- sca etc. §i valorézà aclï fia-care esemplar 40-50,000 fl.
Proprietär: Dr. Aure! Murepanu.
Redactor responsabil: Gregoriu HA as or.