Plan de Ingrijire Pacient Infarct Miocardic Acut

7/22/2019 Plan de Ingrijire Pacient Infarct Miocardic Acut
Bul buc(Din u) M ir ela M adalina
I NGRI JI REA BOLNAVUL UI CU I NF ARCT M I OCARDI CACUT
CUPRINS
CAPI TOLUL I
Notiuni de anatomie si fiziologie
Prezentarea teoretica a infarctului miocardic acut
1)Definitie
2)Etiologie
3)Patologie
4)Simptomatologie
5)Pronostic
6)Tratament
CAPITOLUL II
Supravegherea bolnavului din momentul internarii pina la externare si efectuarea tehnicilor impuse de
infarctul miocardic acut
1) Internarea bolnavului
2)Asigurarea conditiilor de spitalizare
3)Asigurarea igienei generale
4)Supravegherea functiilor vitale
5)Alimentatia bolnavului
http://slidepdf.com/reader/full/plan-de-ingrijire-pacient-infarct-miocardic-acut 1/34
6)Tratamentul medicamentos al bolnavului
7)Pregatirea, asistarea si efectuarea recoltarilor de

produse bacteriologice si patologice
8)Educatia pentru sanatate a bolnavului
*Profilaxia bolii
*Externarea bolnavului
CAPITOLUL III
Prezentarea planurilor de ingrijire

CAPITOLUL IV
Analiza cazurilor de boala prezentate in lucrare
Concluzii generale asupra lucrarii
Bibliografie
MOTIVATIA LUCRARII
Infarctul miocardic acut este o boala a carei frecventa este

in crestere,afecteaza din ce in ce mai multe persoane
tinere.Avand in vedere ca este o urgenta medico-chirurgicala
am vrut sa cunosc cat mai multe lucruri despre
cauze,simptomatologie,etiopatogenie tratamentul IMA si mai
ales profilaxia IMA.Cu

echilibrat,evitand fumatul un regim deseviata
si alcoolul si alimentatie
pot preveni bolile
cardiovasculare.
CAPITOLUL 1
Notiuni de anatomie si fiziologie a inimii
Inima este considerata ca organul central al aparatului cardiovascular,a

carui functionare asigura circulatia sangelui, a limfei, a lichidului
interstitial.
Inima este un organ cavitar si musculos alcatuit din patru

cavitati:doua atrii si doua ventricule. Intre atrii si ventricule se afla
septul atrioventricular.
Inima este invelita intr-o formatiune membranoasa care poarta

denumirea de pericard. Acesta inveleste si vasele mari care pornesc din
inima. Peretele inimii este format din miocard si endocard.
Miocardul este partea cea mai groasa a peretelui cardiac si este

format din fibre musculare striate cu caractere speciale.Miocardul
atriilor este relativ subtire,fiind in concordanta cu forta pe care trebuie
sa o dezvolte in circulatia sangelui.In peretii ventriculelor,care sunt mai
grosi,fibrele au o dispozitie mai complexa.
Endocardul sau tunica interna a inimii captuseste cavitatile inimii,

prezentandu-se ca o membrana foarte neteda si transparenta,fara vase
sanguine.
Vascularizatia inimii
Inima primeste sangele nutritiv prin doua artere coronare:artera

coronara stanga si artera coronara dreapta.
Artera coronara stanga vascularizeaza prin ramurile ei cea mai

mare parte a peretelui inimii stangi,cea mai mare parte a septului
interventricular si o mica parte din peretele ventriculului drept.
Artera coronara dreapta vascularizeaza cea mai mara parte a

peretelui inimii drepte,o parte a septului interventricular si o mica parte
din ventriculul stang.
Din capilarele care iriga inima se formeaza venele coronare care

duc sangele in atriul drept.Prin venele coronare ,sinusul coronar
colecteaza cea mai mare parte a sangelui care circula prin inima.
Vascularizatia inimii este completata de numeroase vase limfatice si

ganglioni limfatici.
Prezentarea teoretica a bolii
Infarct miocardic acut

1.Definitie
Infactul miocardic reprezinta o zona de necroza ischemica in
miocard,produsa prin obliterare unei ramuri coronariene.
2.Etiologie
A.Factori determinanti
In 90-95%din cazuri etiologia IMA este reprezentata de

ateroscleroza coronariana.
5-6% sunt cauze nonaterosclerotice multiple,dintre cele mai

frecvente amintim:
a)Boli coronariene obstructive neaterosclerotice
-Arterite,lues,PAN,colagenoze,boala Takayasu
-Ingrosare parietala: amiloidoza,mucopolizaharidoze, consum de
contraceptive, fibroza dupa iradiere.
-Compresie extrinseca:tumori,anevrism de sinus Valsalva
b)Embolii coronariene : endocardita bacteriana subacuta,prolaps de

valva mitrala, mixom atrial, embolii intraoperatorii sau
intracoronarografice.
c)Traumatisme :disectie de aorta, plagi penetrante, disectie in timpul

angioplastiei si coronarografiei.
d)Anomalii congenitale coronariene
e)Tromboze coronariene "in situ" : trombocitoza, coagulare

intravasculara diseminata.
f)Spasme coronariene
g)Disproportie cerere-oferta
-Stenoza aortica, cord hipertensiv, cardiomiopatia hipertrofica

obstructiva, insuficienta aortica
-Tireotoxicoza, feocromocitom
-Hipoxie,anemie,intoxicatii(cianuri,CO) de cauza pulmonara.
Pacientii cu risc crescut de a dezvolta IMA sunt cei cu angina

instabila,multiplii factori cu risc coronarian si cei cu angina Prinzmetal.
B.Factori favorizanti
Factori care cresc alura ventriculara: stress, frig, efort fizic, efort
digestiv, consum de droguri.
Factori care cresc contractilitatea miocardica-simpatomimetice.
Interventii chirurgicale la varstnici sau coronarieni cunoscuti sau in

timpul interventiilor pe cord sau proceduri de cardiologie invaziva.
In timpul unor afectiuni acute severe:accident vascular cerebral,

pneumonii severe la varstnici, tromboembolii pulmonare.
In aproximativ 50% din cazur nu se pot identifica factorii precipitanti.
Incidenta maxima a IMA s-a inregistrat dimineata intre orele 5 si 10 in

perioada de hipercatecolaminemie motivata.
3.Patogenie
In patogenia Infarctului miocardic acut intervine procesul de ocluzie

coronariana durabila,printr-un proces de tromboza pe vas ateroslerotic
in 95% din czuri.
4.Tablou clinic
Debutul IMA este brusc legat de anumite circumstante de aparitie

sau fara o explicatie imediata.
Durerea are sediu retrosternal si\sau epigastric cu iradiere catre umarul sau
membrul superior stang(pe marginea cubitala),in ambii umeri,in ambele brate,ambele
coate,mandibula,interscapulovertebral,epigastrica.
Caracterul durerii este de apasare, constrictie, strivire, arsura, iar

intensitatea este foarte mare, adesea de nesuportat.
Durata de obicei este de peste 30 minute poate dura ore de regula

dispare dupa 12-24 ore dupa definitivarea necrozei. Durerea poate lipsi
la aproximativ 20% din pacienti sau este foarte stearsa(in special la
pacientii cu diabet zaharat,la femei sau la varstnici).
Factorii declansatori nu cedeaza la nitroglicerina sau la alti nitrati, nu

cedeaza la analgetice uzuale sau in repaus.
Fenomenele asociate durerii sunt anxietate,neliniste, paloare,dispnee,

palpitatii,transpiratii profunde, greturi si varsaturi.
Modificarile tensiunii arteriale sunt hipertensiune sau hipotensiunea

arteriala.
Manifestarile digestive sunt reprezentate de greturi, varsaturi(prin

reflex vagal), diaree, sughit prin iritarea nervului frenic.
Alte manifestari
Dispnee(polipnee) care este semn de disfunctie de pompa.
Palpitatii prin tahiaritmii sau bradiaritmii.
Manifestari neurologice reprezentate de sincope.
Fatigabilitatea si astenia fizica accentuata pot fi uneori singurele

simptome ale unui infarct indolor.
Febra poate fi moderata in primele zile de la debut si se mentine 7-10

zile.
Semne generale
Anxietate, agitatie (in cautarea unei pozitii antialgice), paloare,

transpiratii, extremitati reci.
Pulsul si tensiunea arteriala pot fi normale sau modificate in functie de

manifestarile sistemului nervos vegetativ.
La aparatul cardiovascular nu exista modificari specifice,in formele

necomplicate:tahicardie sinusala sau bradicardie in functie de
dominanta vegetativa.
5.Tratament
Obiectivele tratamentului
1 .Prevenirea extinderii necrozei
2.Limitarea intinderii necrozei
3.Restabilirea fluxului coronarian
4.Tratamenul complicatiilor
5.Reabilitarea bolnavului
Masuri generale
Oxigenoterapie,repus
Calmarea durerii:Algocalmin,Fortral,Mialgin.
Sedarea se face cu Diazepam intravenos,Nitroglicerina sublingual la 15

minute.
Tratamentul antiaritmic cu Xilina 1%
Tratarea complicatiilor(hipotensiune,puseu hipertensiv,FIA,IVS acuta)
Transport de urgenta spre o unitate de terapie intensiva coronariana.

Mijloace de tratament
Nitratii-Nitroglicerina perfuzie intravenoasa urmata de nitrat per oral

dupa 24-48 de ore(izosorbit mononitrat sau dinitrat)
-Nitroprusiatul de sodiu in Edem pulmonar acut cu hipertensiune

importanta
Tratament tromboembolic-Streptokinaza este antigenica,tratamentul nu

poate fi repetat sub 1 an.
-Urokinaza
Tratamentul anticoagulant si antiagregant plachetar se face cu

Heparina.
Betablocantele se administreaza intravenos in primele 12 ore de la
debut in IMA cu insuficienta de pompa sau tulburari de conducere.Se
utilizeaza Metoprolol,Esmolol,Atenolol,Timolol,Propranolol.
Tratamentul cronic
In mod obligatoriu supravietuitorul uni infarct miocardic va fi explorat

prin coronarografie in vederea stabilirii unei eventuale indicatii de by-
pass aorto-coronarian
instalarea unui stent. sau angioplastie transluminala percutana,cu
Dintre masurile generale necesare a fi luate subliniem:regim alimentar

hipolipidic, fractionat in 5-6 mese pe zilnice,mentinerea greutatii
corporale optime,combaterea constipatiei,suprimarea fumatului,evitarea
stresului.In paralel se va aplica un program intensiv de recuperare a
capacitatii de efort.
Mobilizarea bolnavului
1.Repaus absolut la pat in prima saptamana.
2.Durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia simptomelor

si de prezenta complicatiilor.
3.Daca bolnavul nu are dureri,febra sau alte complicatii, incepand chiar

din primele zile se pot face miscari pasive ale degetelor de la maini si
picioare.
4.Treptat se permit schimbarea pozitiei in pat, miscari acive ale

membrelor.
5. Mobilizarea se face progresiv(sederea pe marginea patului,sederea in

fotoliu,ridicarea din pat),sub controlul pulsului si al tensiunii
arteriale,initial in prezenta medicului.
CAPITOLUL 2
SUPRAVEGHEREA
INTERNARII PANA PACIENTULUI
LA EXTERNARE DIN MOMENTUL
SI EFECTUAREA
TEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE
2.1. Internarea pacientului in spital
Internarea in spital constituie un eveniment important in viata

bolnavului,el se desparte de mediul sau obisnuit si in stare de
infirmitate sau semiinfirmitate este nevoit sa recurga la ajutorul
cadrelor sanitare.
Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul.Acest prim

contact este hotarator pentru castigarea increderii bolnavului,factor
indispensabil pentru asigurarea unei colaborari sincere intre bolnav si
personalul de ingrijire,in vederea recastigarii sanatatii celui internat.
Bolnavul trebuie sa simta atentia cu care este inconjurat si sa fie

convins ca colectivul in mijlocul caruia a ajuns vrea sa-l ajute si ca va
depune tot efortul pentru a-l vindeca.
Bolnavii cu IMA sunt internati de urgenta,fara bilet de

trimitere.Vor fi luati in evidenta la serviciul de primire ,vor fi trecuti in
registrul de internari,li se intocmeste foaia de observatie clinica cu
datele de identitate. La serviciul de primire se pregateste bolnavul
pentru examenul medical si li se preiau hainele si efectele pe baza de
bon.
Bolnavii cu IMA vor fi internati pe sectia de medicina de interna,
terapie intensiva sau cardiologie.
2.2. Asigurarea conditiilor de spitalizare
Scopul spitalizarii bolnavilor,in majoritatea cazurilor,este

vindecarea.Pentru a realiza acest lucru trebuie create conditii
prielnice,necesare ridicarii fortei de aparare si regenerare a
organismului si scoaterii lui de sub eventualeleinfluente nocive ale
mediului inconjurator.
Asistenta medicala va avea grija sa-i fie asigurat bolnavului un

climat de liniste,salon bine incalzit,ingrijit si aerisit.
Asistenta va aseza bolnavul intr-o pozitie cat mai comoda in

pat,este bine ca paturile sa fie prevazute cu somiere reglabile pentru a
se evita pozitiile fortate.Se vor inlatura toti excitantii auditivi,vizuali si
olfactivi cu efecte negative asupra sistemului nervos.
Tratamentul se face cu mare punctualitate deoarece intarzierile pot

provoca bolnavului emotii inutile.Se va respecta somnul bolnavului
care prin inhibitia scoartei cerebrale constituie un factor terapeutic
important.Conditiile create in spital trebuie sa asigure bonavului un
somn mai bun decat cel obisnuit.
Asistenta medicala are datoria de a vizita bonavul

frecvent,indiferen de solicitari,fara insa sa deranjeze odihna acestuia.
Saloanele,coridoarele si incaperile anexe trebuie astfel mobilate si

amenajate ca sa se apropie cat mai mult de anturajul obisnuit al
bolnavului.Foile de observatie si de temperatura nu vor fi tinute in
saloane.
Personalul siadministrativ
serviciu,precum carevinintra
vizitatorii care in sectie
la bolnavi in instruiti
vor fi interes de
de
asistenta pentru a pastra o comportare modesta,linistita pe sectie.
2.3.Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati
Toaleta bolnavului constituie una din conditiile indispensabile ale

procesului de vindecare.
A fi curat,ingrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o

necesitate pentru a avea o tinuta decenta si pielea sanatoasa astfel incat
aceasta sa-si poata indeplini functiile.
Asistenta medicala are datoria de a verifica zilnic curatirea

salonului.Acesta se curata de doua ori pe zi si de cate ori s-a murdarit
cu sange,alimente,secretii din timpul procesului de ingrijire.Lenjeria de
pat trebuie pastrata curata si bine intinsa pentru a evita escarele.Atat
lenjeria de pat cat si lenjeria bolnavului vor fi shimbate de cate ori este
nevoie.
Bolnavii cu IMA transpira abundent,asistenta va sterge mereu cu

un prosop uscat regiunile transpirate.Baia generala si partiala se face la
pat fara sa oboseasca bolnavul,in primele zile fara sa fie ridicat.
Scopul toaletei corporale este indepartarea de pe suprafata pielii a

stratului cornos,descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee
si sudoripare,microbi care adera la piele.
Pentru efectuarea toaletei bolnavului asistenta trebuie sa respecte

urmatoarele:sa asigure o temperatura adecvata in salon pentru a feri
bolnavul de raceala,sa pregateasca materialele necesare astfel ca
ingrijirea sa se desfasoare in timp util,sa actioneze rapid cu miscari
sigure dar totodata blande pentru a scuti bolnavul de alte suferinte si
oboseala,sa menajeze bolnavul protejandu-l cu un paravan fata de cei
din jur.Toaleta zilnica permite controlul regiunilor expuse escarelor si
actioneaza in vederea prevenirii acestora.
Observarea pozitiei pacientului in pat
Bolnavul cu IMA va sta in pozitie semisezanda.Repausul absolut la pat

in prima saptamana este obligatoriu.Durata imobilizarii va fi adaptata in
functie de evolutia simptomelor si de prezenta complicatiilor.Daca

bolnavul nu are dureri,febra sau alte complicatii incepand din prima
saptamana se pot face chiar miscari pasive ale degetelor de la maini si
picioare.Durata repausului la pat in pozitie semisezanda este 2-3
saptamani.
Schimbarea pozitiei si mobilizarea pacientului
Mobilizarea bolnavului se face progresiv,sederea pe marginea

patului,sederea in fotoliu,ridicarea din pat,sub controlul pulsului si al
tensiunii arteriale,initial in prezenta medicului.
Captarea eliminarilor
Se va servi bolnavul cu urinar si bazinet de cate ori este nevoie,fara

sa fie ridicat din pozitia sezanda.Asistenta va urmari tulburarile de
mictiune,volumul de urina in 24 ore si caracterele calitative ale
urinii.Constipatia trebuie combatuta cu ajutorul clismelor uleioase sau
cu laxative usoare.
2.4.Supravegherea functiilor vitale si vegetative.
Urmarirea ideala a unui infarct este monitorizarea cu

supravegherea permanenta in primele zile a electrocardiogramei,a
tensiunii arteriale si a ritmului cardiac.
In sectiile obisnuite de boli interne,in lipsa aparaturii de

monitorizare,supravegherea consta in masurarea tensiunii
arteriale,frecventei pulsului si a respiratiei la o ora,la nevoie mai des,in
functie de starea bolnavului,inregistrarea electrocardiogramei precum si
a temperaturii de cate ori este indicat de medic.
Tensiunea arteriala -valoarea normala a tensiunii arteriale

sistolice sau maxime variaza intre 120-140mmHg,iar a tensiunii
arteriale diastolice sau minime intre 70-80mmHg.Masurarea tensiunii
arteriale se face cu ajutorul tensiometrului.Se noteaza in foaia de
temperatura cu creion de culoare rosie,pentru fiecare linie orizontala a

foii de temperatura se socotesc 10 mmHg.
In cazul IMA,hipotensiunea arteriala poate sa apara imediat sau la

cateva ore,precedata de o usoara crestere a tensiunii arteriale.Cand
tensiunea arteriala scade brusc pericolul socului cardiogen este
iminent.
Pulsul -are valori normale la adult cuprinse intre 60-80

pulsatii/min,se obtine prin comprimarea arterei radiale pe un plan osos
si se noteaza in foaia de temperatura cu un creion rosu,o linie orizontala
corespunzand la 4 pulsatii.
Bolnavii cu IMA prezinta o usoara crestere a frecventei pulsului

pana la 90-100 pulsatii/min.
Respiratia -are frecventa normala cuprinsa intre 16-18

respiratii/min,prezentand usoare variatii in functie de sex si varsta.
Se noteaza in foaia de temperatura cu creion de culoare verde,pentru

fiecare linie orizontala considerandu-se o respiratie/min.
Bolnavii cu IMA prezinta dispnee cu polipnee,semn de disfunctie

de pompa.
Temperatura- are valori normale intre 36-37°C,se masoara cu

termometrul in axila,cel mai frecvent.Se noteaza in foaia de
temperatura cu creion albastru,pentru fiecare linie a foii se socotesc
doua diviziuni de grad.
Bolnavii cu IMA prezinta o crestere a temperaturii,37,5-

38,5°C,datorita substantelor piretogene produse in focarul de necroza.
2.5.Alimentarea bolnavului
Se va evita consumul de cantitati mari la o masa prin servirea meselor

fractionate.Se va face alimentatia pasiva la pat in primele zile in decubit
dorsal.Treptat se va trece la alimentatia activa in pat numai la
recomandarea medicului in pozitie sezanda.Dupa mobilizarea
bolnavului se poate servi masa in sala de mese.Regimul alimentar va fi
hiposodat si hipocaloric.In primele zile va fi alcatuit din lichide si
pireuri date lent cu lingura,ceaiuri,compoturi,supe,lapte,sucuri de
fructe,oua moi dar si mai tarziu vor fi evitate alimentele care produc
gaze sau intarzie tranzitul intestinal.Se interzice total fumatul.
2.6.Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului
Administrarea medicamentelor se face cu mare

punctualitate,deoarece intarzierile pot provoca bolnavului emotii
inutile.
Tratamentul medicamentos se face la pat,in pozitie orizontala.Desi

medicamentale se dau strict la indicatia medicului,in unele cazuri de
urgenta,asistenta va trebui sa intervina cu unele medicamente cum este
Nitroglicerina si oxigen.Obiectivele
la pat,combaterea tratamentului
durerii si tratamentul in IMA sunt repausul
anticoagulant.
Sedarea durerii se face cu Mialgin 0,10 g subcutanat sau

intramuscular,eventual intravenos,diluat in 10 ml ser fiziologic sau
glucoza10%.
Morfina se administreaza 0,01-0,02 g(1 fiola=0,02 g) subcutanat sau

intramuscular eventual intravenos,incet diluat in ser fiziologic,sub
controlul respiratiei.Morfina poate provoca o hipotensiune arteriala si
deprimarea ventilatiei pulmonare.Asocierea cu Atropina 1 mg
subcutanat sau intramuscular,eventual 0,5mg intravenos poate preveni
aceste fenomene.
Fortral se administreaza 30mg intravenos sau intramuscular.
Tratamentul anticoagulant si trombolitic se face cu Streptokinaza

care are proprietati trombolitice si se administreaza in primele 6 ore in
perfuzie rapida 150000 UI in 45 minute.
Heparina impiedica coagularea si se administreaza intravenos,initial

10000 UI apoi 5000-10000UI la fiecare 4-6 ore.Concomitent e
administreaza Trombostop 4-6 tablete pe zi in functie de timpul Quick.
In primele ore si zile se administreaza sedative si tranchilizante

cum ar fi Diazepam 2-5 mg de 1-2 ori\zi si Meprobamat 0,5-1
comprimat de 2-4 ori\zi.
Se urmareste tensiunea arteriala si pulsul.Mentinerea tensiunii arteriale

se face cu perfuziide Glucoza 5%,Dextran .
Corectarea extrasistolelor se face cu Xilina de uz
cardilogic,200mg intramuscular sau intravenos.
Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene se face prin aspiratie,la

nevoie se face oxigenoterapie.
2.7.Recoltarea produselor biologice si patologice
In cazul bolnavilor cu IMA,asistenta medicala va recolta sange

pentru probe de laborator indicate de medic:fibrinogen,glicemie,leu-
cocite,VSH,colesterol,acid uric,transaminaze.
Recoltarea pentru aceste analize de laborator se face prin punctie

venoasa la nivelul plicii cotului in eprubete sterile si uscate sau prin
punctie capilara prin inteparea pulpei degetului.
Pentru determinarea fibrinogenului este necesar 0,5ml citrat de

sodiu 3,8% si 4,5 ml de sange.Valorile normale sunt 200-400 mg%.La
bolnavii cu IMA fibrinogenul este crescut.
Pentru determinarea leucocitelor se recolteaza sange prin

inteparea pulpeu degetului.Valorile normale sunt intre 4200-
8000/mm³.Bolnavii cu IMA prezinta leucocitoza cu valori intre
10000-15000mm³.
Pentru determinarea glicemiei se recolteaza 2 ml sange pe 4 mg

florura de sodiu.Valoarea normala este de 80-120g%.Bolnavii cu IMA
prezinta hiperglicemie in primele 24-48 ore.
Pentru determinarea VSH-ului se recolteaza 1,6 ml sange intr-o

seringa de 2 ml care contine 0,4 ml citrat de sodiu3,8%.Valorile
normale sunt 1-10mm/1h,7-15/2h,la femei valorile sunt cu 1-3mm mai
mari.In IMA,VSH-ul este crescut.
Pentru determinarea colesterolului se recolteaza 5-10 ml

sange.Valorile normale sunt intre 180-280 g %.In cazul bolnavilor cu
IMA,colesterolul nu prezinta modificari.
Pentru determinarea acidului uric se recolteaza 5-10 ml

sange.Valorile normale sunt intre 3-5 mg%.Acidul uric nu prezinta
modificari in cazul bolnavilor cu IMA.
Pentru determinarea transaminazelor sunt necesari 5-10 ml

sange.Valorile normale sunt TGO 2-20 UI,TGP 2-16 UI.Bolnavii cu
IMA prezinta TGO crescuta 25-40 UI.
Recoltarea sangelui se face dimineata pe nemancate,iar eprubetele

vor fi insotite de un buletin de analize care contine numele
bolnavului,numarul salonului si al patului,diagnosticul clinic,natura
produsului,analiza ceruta,data recoltarii si numele celui care a efectuat
recoltarea.
2.8.Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse
de afectiune
Electrocardiograma EKG
Electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a fenomenelor

bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac.
Inregistrarea EKG se face cu aparate speciale numite

electrocardiografe.
Pregatirea bolnavului
Se pregateste psihic bolnavul pentru a-i inlatura emotiile,se transporta

bolnavul cu caruciorul in sala de inregistrare,bolnavul va fi culcat
comod pe patul de consultatii si va fi rugat sa-si relaxeze musculatura.
Montarea electrozilor pe bolnav
Se monteaza pe partile moi ale extremitatilor placile de metal ale

electrozilor.Sub placa de metal a electrozilor se aseaza o panza
inmuiata intr-o solutie de electrolit,o lingura de sare la un pahar de apa
sau pasta speciala pentru electrozi.Se fixeaza 4 electrozi pe membre si 6
precordial.
Montarea electrozilor pe membre

Rosu la mana dreapta
Galben la mana stanga
Verde la piciorul stang
Negru la piciorul drept
Montarea electrozilor precordial
V1-Spatiul 4 intercostal pe marginea dreapta a sternului
V2-Spatiul 4 intercostal pe marginea stanga a sernului
V3-Spatiul intre V2 si V4
V4-Spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara
V5-La intersectia
anterioara stanga de la orizontala dusa de la V4 si linia axilara
V6-La intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie

stanga.
Graficul unui ciclu cardiac se compune din succesiunea a 5 unde

notate in mod conventional cu litere P,Q,R,S,T.Intre doua cicluri
cardiace se inscrie linia de 0 potential.EKG eset interpretata intotdeuna
de medic in lumina datelor clinice.
In cazul bolavilor cu IMA,EKG arata unde Q anormale acestea
reprezentand cele mai importante semne electrocardiografice de infarct
miocardic acut,ele exprimand necroza,undele R sunt mai putin
ample,iar modificarile undei T reflecta notiunea EKG de ischemie.
2.9.Educatie pentru sanatate
Profilaxia IMA
La externare bolnavul este instruit asupra modului de viata:
-Bolnavul trebuie sa duca o viata ordonata evitand suprasolicitarile.
-Sa respecte regimul dietetic rational hipolipidic, fara sare, glucide,

hidrocarbonate si fractionat 5-6 mese pe zi.
-Se va reduce consumul de cafea.

-Se va evita fumatul si alcoolul.
-Se va respecta tratamentul medicamentos si modul de administrare a

medicamentelor.
-Sa practice sporturi usoare.
-Sa aiba un program rational de munca si viata.
-Sa se prezinte la controale periodice.

2.10.Externarea bolnavului .
Momentul plecarii bolnavului din spital este stabilit de medic.
Asistenta va aduna toata documentatia relativa a bolnavului si o va

pune la dispozitia medicului de salon,in vederea formularii epicrizei.
Asistenta va fixa cu bolnavul ora exacta a plecarii,pentru a-i putea

asigura alimentatia pana in ultimul moment.
Externarea bolnavului se efectueaza pe baza biletului de iesir din

spital.Pe baza acestui bilet se elibereaza hainele si efectele bolnavului.
Asistente medicala instiinteaza familia bonavului privind indicatiile

primite de la medic cuprinse in biletul de iesire.Asistenta ajuta bolnavul
la impachetarea lucrurilor,la imbracare si incaltare.Bolnavul va fi
condus pana la poarta spitalului de catre asistenta.
CAPITOLUL 3
PREZENTAREA PLANURILOR DE INGRIJIRE

PLAN DE INGRIJIRE 1
Culegerea
Nume:T datelor
Prenume:R
Varsta:68 ani
Sex:masculin
Domiciliu:str.Revolutiei,nr 50,loc.Bucuresti
Profesia:pensionar
Anamneza medicala
Antecedente-heredocolaterale:tata-HTA
mama-sanatoasa
-personale-HTA ,gastrita cronica
Diagnostic clinic Infarct miocardic acut posteroinferior

Istoricul bolii
Bolnav cunoscut hipertensiv de aproximativ 6 ani,cu tratament

neglijat,cu antecedente de gastrita cronica.Prezinta in timpul serii,in
timpul unui stress emotional,durere violenta retrosternala cu iradiere in
membrul superior stang prelungita peste 30 minute,care nu cedeaza la
Nitroglicerina sublingual,asociata cu anxietate,transpiratii
reci,greata,voma,motiv pentru care solicita serviciul de urgenta.
Motivele internarii
-dureri retrosternale cu caracter de apasare,zdrobire
-transpiratii reci
-dispnee
-iradierea durerii in membrul superior stang
Problemele pacientului
-dificultate in a respira
007
6.05 160/120 85 19 36,6 1250 ml
N
82 17 36,8
7.05 150/100 78 17 37,7 1300 N
8.05 140/80 79
74 16
18 37
36,9 ml
1350 N
73 17 36,8 ml
9.05 110/70 73 17 36,9 1450 N
70 17 37 ml
0.O5 115/70 69 18 36,6 1400 ml N
69 18 36,8
EXAMENUL DE LABORATOR
Examen
VSH
cerut Mod de recoltare
0,4 ml citrat de Na 3,8%,se
Rezultate
VSH=4/12mm
Valori normale
VSH=1-10mm/h
aspira sange pana la 2 ml.
7-15mm/h
Leucocite Inteparea pulpei degetului.Se L=10000mmc L=4200-8000
recolteaza 2 ml sange pe
Hemoglobina cristale de EDTA. Hgb=13% Hgb=14-16g%
Trombocite T=21500 T=150-400000mmc
Hematocrit Htc=42% Htc=40-45%

Fibrinogen 0,5 ml citrat de Na3,8% si 4,5 F=180mg% F=200-400mg%
ml sange
Glicemie 2 ml sange pe florura de Na 4 G=130mg% G=80-120mg%
mg
Uree 5-10 ml sange,punctie venoasa U=80 mg% U=20-40mg%
Creatinina C=2,4mg% C=0,6-1,2mg%
Acid uric A.U=1-2mg% A.U=2-6mg%

Colesterol 5-10 ml sange,punctie venoasa 260mg 180-280mg%
Examen sumar de urina Recipiente sterile,din jetul Normal
mijlociu.
Enzime 5-10 ml,punctie venoasa TGO=25U/L TGO=2-20U/L
TGP=13,5U/L TGP=2-16U/L
ALIMENTATIA BOLNAVULUI
Perioada Alimente permise Alimente interzise

16.05 In primele 24-48h regimul este Alimente hipercalorice,alimente care
strict:sucuri de fructe,ceaiuri 1000- contin NaCl
1500ml
17.05 Ceaiuri,compoturi,supe,lapte, Grasimi,prajeli,varza,fainoase in
cantitate mare
Sucuri de fructe,oua moi,pireuri.
18.05 In plus paine cu unt Alimente care contin NaCl

19.05 Lactate Alimente hipercalorice.
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
Data Medicamente Mod de administrare
16.05 Dipiridamol 3*1 tb/oral

Diazepam 1tb seara/oral
Mialgin 2ml iv
Heparina 1300 UI/H

17.05 Aspirina ½ oral
Betaloc 100mg
Trombostop 0-0-2 oral
Diazepam 0-0-1 seara oral

18.05 Betaloc 100 mg
Aspirina ½ oral
Nifedipin 2*1 oral

19.05 Captopril 10mg oral
Betaloc 100mg

20.05 Betaloc 100mg
INVESTIGATII PARACLINICE
Data Examene curente Pregatire pt examen Ingrijiri dupa examen

16.05 EKG Bolnavul va fi asezat in decubit dorsal,isi Nu necesita ingrijiri
va relaxa musculatura. speciale.
Montarea electrozilor:
-pe membre :rosu-mana dreapta
galben-mana stanga
negru-picior drept,verde-picir stang.
-precordial
VI-sp 4 intercostal drept
V2-sp 4 intercostal stang
V3-intre V2 siV4
V4-sp 5 intercostal,pe linia

medioclaviculara stg
V5-sp 5 intercostal stg pe linia axilara

anterioara
V6-sp 5 intercostal stg pe linia axilara

mijlocie.
17.05 Rtg toracic
EKG
18.05 EKG
19.05 Rtg toracic
EKG
PLAN DE INGRIJIRE 2
Culegerea datelor
Nume:V
Prenume:A
Sex:M
Varsta:60 ani
Domiciliu:loc.Bucuresti,str.Grivitei 20.
Profesia:pensionar
Anamneza-antecedente heredo-colaterale -tata(decedat)ulcer
-mama astm bronsic
- personale -neaga
Diagnostic clinic - IMA anterior
Motivele
zdrobire internarii- durere violenta retrosternala cu caracter de apasare
- transpiratii reci
- dispnee
- iradierea durerii in umarul stg si de a lungul

marginii cubitale a membrului superior stg
Istoricul bolii :bolnav fumator,obez, prezinta in cursul diminetii dureri

retrosternale cu caracter de apasare,zdrobire.In timpul consultului
efectuat de echipa salvarii bolnavul prezinta stop
cardiorespirator,resuscitat de acestia(IOT,masaj cardiac extern).De
mentionat prezenta durerilor toracice cu caracter anginos in antecedente
carora bolnavul nu le-a acordat importanta.
Problemele pacientului -riscul alterarii circulatiei si respiratiei
-anxietate
-alterarea mobilitatii fizice
-disconfort-durere
-dificultate in a se odihni
Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii Evaluare

1.Riscul alterarii circulatiei si respiratiei Pacientul sa fie echilibrat Supraveghez T.A.,repiratia,pulsul Pacientul este echilibra
din cauza complicatiilor bolii manifestate circulator si respirator. circulator si respirator.Nu au
prin dispnee,hipotensiune temperatura din 2 in 2 ore.Asigur aparut complicatii.
arteriala,transpiratii reci. pozitia semisezanda pt.favorizarea
respiratiei.ef-ectuez EKG.
2.Anxietate din cauza necunoasterii Pacientul sa fie echilibrat Educ pacientul sa aiba o viata Pacientul este echilibrat psihic.
prognosticului bolii manifestata prin psihic,sa fie informat ordonata,echilibrata,port discutii
ngrijorare ,teama. asupra regimului de viata linistitoare.
si de alimentatie care
trebuie respectat.
3.Disconfort din cauza alterarii Sa se amelioreze durerile Asigur repaus fizic al bolnavului in Durerile se amelioreaza l
muschiului cardiac manifestat prin in 2-3 ore de la perioada dureroasa.Administrez administrarea medicatiei,dar nu
dureri retrosternale fara cedare la NTG. admin.medicatiei de medicatia indicata de medic. dispare in totalitate.
urgenta.
4.Alterarea mobilitatii fizice legate de Pacientul sa-si recapete Asigur pozitia semisezanda in Pacientul reuseste sa realizeze
deficitul motor si senzorial manifestata indepen- repaus absolut la pat a obiectivele impuse devenind mai
prin impotenta funcionala. bolnavului.Mobilizez pacientul la 2 optimist.
denta de miscare ore.Efectuez masaj al membrelor
afectata relativ. timp de 10 min.Supraveghez
miscrile active ale bolnavului.
5.Dificultate in a dormi si a se odihni Pacientul sa beneficieze Se va favoriza odihna din timpul Pacientul prezinta un somn
datorita durerii,anxietatii, de confort fizic si psihic zilei prin creearea unui climat de odihnitor.
pentru a se odihni. liniste.Se vor administra sedative
sressului manifestat prin la indicatia medicului.
nsomnie,oboseala.
SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE
ata 2007 Puls Resp T.A. T Diu-reza Scaun

0.04 82 19 145/95 36,6 1000 ml N
81 20 36,4
1.04 80 17 130/80 37,5 1100ml N
75 18 37,2
2.04 76 18 145/95 36,5 950 ml N
73 18 36,8
3.04 72 19 150/95 36,4 1150ml N
65 18 37
4.04 76 18 145/90 36.5 1100ml N
72 17 36,7
5.04 76 17 145/90 36.5 1200ml N
78 18 36.7
EXAMENE DE LABORATOR
Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

VSH 0,4 ml citrat de VSH=10/23 VSH=1-10/h
Na3,8%,1,6 ml sange
VSH=7-15/2h
Leucocite Inteparea pulpei L=8800 L=4200-8000mmc
degetului,2ml sange pe
Hemoglobina cristale de EDTA Hgb=14g% Hgb=14-16g/ml
Hematocrit Htc=45% Htc=40-45%

Fibrinogen 0,5ml citrat de Na F=180MG% F=200-400mg%
3,8%,4,5 ml sange
Glicemie 2ml sange pe 4 mg florura G=110mg% G=80-120 mg%
de Na
Uree 5-10 ml sange prin punctie U=27mg% U=20-40MG%
venoasa
Acid uric A.U=2,67mg% A.U.=2-6mg%
Creatinina C=0,92mg% C=0,6-1.2mg%
Enzime 5-10
ven.ml sange prin punctie GOT=52 GOT=2-20 UI
GPT=31,3 GPT=2-16
REGIMUL ALIMENTAR

Primele 24-48 ore Regim strict hidric:suvuri de fructe,ceaiuri 1000-1500ml Alimente hipersodice si
hipercalo-
rice
Prima sapt. Regim cu 800-1000 calorii,supe,creme,pireuri de legume,iaurt,budinci,lapte Fainoase in cantitati
mari,NaCl
A doua sapt. Regim normosau hiposodat,hipolipidic,hipoprotidic,normoglu- Vor fi evitate elimentele care
produv gaze sau intarzie
cidic compus din pireuri de legume cu lapte,carne tocata fiarta,legume cu ulei tranzitul intestinal
A treia sapt. Regim practic care trebuie respectat tot timpul,format din Grasimi,prajeli,varza
55%glucide,15%proteine si30% lipide proportional cu varsta,sexul,gradul de
activitate.
INVESTIGATII PARACLINICE
Data 2007 Examene curente Pregatirea pt.examen Ingrijiri dupa examen

10.04 EKG Se explica bolnavului Nu necesita ingrijiri
modul de desfasurare a speciale.
RTG toracic examinarii.Se cere
bolnavului sa stea
relaxat,examinarea se
face in camere linistite la
20 C,bolnav in repaus 20
min.
11-15.04 EKG
RTGtoracic
TRATAMET MEDICAMENTOS
Data 2007 Medicamente Mod de administrare

10.04 Glucoza 5% 500 ml iv
Xilina 200mg iv
Heparina 140u/h iv
Propranolol 1mg iv
Fortral 30mg iv
11.04 Aspirina 1-1-2 0-1/2-0 tb
Diazepam 0-0-1 tb seara
Propranolol 1mg iv
Trombostop ½-1/2-o tb
12.04 Acelasi tratament Aceeasi doza
13.04 Nifedipin 0-1-1 Tb
Propranolol 1mg iv
Aspirina 3*1/zi
Dipiridamol
PLAN DE INGRIJIRE 3
Culegerea datelor
Nume:A
Prenume:S
Sex:M
Varsta:75 ani
Domiciliu:loc Bucuresti,str.Ghe.Doja,nr 124.
Profesia:pensionar
Anamneza :
Antecedente heredo-colaterale -mama decedata,Cardiopatie

ischemica
-tata decedat ulcer gastric
Antecedente personale-apendicectomie 1965
Diagnostic: IMA anterior,HTA
Istoricul bolii: Pacientul in varsta de 75 ani,fara antecedente cardiace se

prezinta de urgenta la clinica acuzand durere precordiala cu caracter
constrictiv cu iraduere in membrul superior stang insotita de dispnee
paroxistica,transpiratii reci,adinamie,ameteli.
Motivele internarii -durere precordiala cu caracter constrictiv cu

iradiere in membrul superior stg
-dispnee paroxistica
-transpiratii reci
-adinamie
Problemele pacientului
-riscul alterarii circulatiei si respiratiei
-proces inflamator
-anxietate
-disconfort
-dificultate in a se odihni
Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii Evaluare

1.Riscul alterarii circulatiei si respiratiei din Pacientul sa fie echilibrat Supraveghez temperatura,T.A. Pacientul este echilibra
cauza complicatilor bolii manifestata prin circulator si respirator. circulator si respirator.
dispnee paroxistica,hipotensiune arteriala. respiratia,pulsul la intervale egale
de timp.Efectuez EKG,asigur
pozitia semisezanda pt favorizarea
respiratiei.
2.Anxietate,senzatie de "moarte iminenta" din Pacientul sa prezinte o Port discutii linistitoare si Starea generala
cauza lipsei de cunoastere a bolii manifestata stare generala buna. incurajatoare cu bolnavul.il educ bolnavului s-a imbuna-
prin agitatie si teama. cu privire la mentinerea unui mod
de viata sanatos. tatit.
3.Proces inflamator datorita focarului de Pacientul sa prezinte o Administrez antipiretice: Pacientul nu prezin
necroza manifestat prin sufebrilitate. temperatura in parametri modifica-ri ale curb
normali. paracetamol termice.
4.Disconfort din cauza alterarii muschilui cardiac Sa se amelioreze durerile Asigur repausul fizic si psihic al Durerile se amelioreaz
manifestat prin dureri precordiale cu caracter in 2-3 ore de la admini- pacientului in perioada la admini-
constrictiv. dureroasa.Ad-
strarea trat. de urgenta strarea medica-
ministrez medicatia indicata de
medic.Efectuez EKG. Tiei.
5.Dificultatea in a se odihni din cauza Bolnavul sa declare ca La indicatia medicului se vor Pacientul prezinta u
durerii,anxietatii,manifestat prin ore de odihna are un somn odihnitor administra sedative si somn odihnitor,lini
nsuficiente. dupa 2-3 zile. somnifere,se va diminua dupa 2 zile.
anxietatea prin discutii
incurajatoare.se va asigura
confortul de noapte.
SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE
Data 2007 T.A Puls Resp T Diureza Scaun

05.04 130/90 70 20 36,6 1000 N
75 18 36,8
06.04 130/95 60 18 36,9 1200 N
65 19 37
3
07.04 140/95 60 17 36,9 1400 N
68 17 37,1
08.04 145/95 65 17 37,2 1450 N
73 18 37,4
09.04 150/90 75 18 36,9 1500 N
76 19 37
EXAMENUL DE LABORATOR
Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

VSH 0,4 ml citrat de Na3,8%,pe 6/14 1/10mm/h
1,6 ml sange
7-15mm/2h
Leucocite Inteparea pulpei L=9700mmc L=4200-8000mmc
degetului.se recolteaza 2
Hemoglobina ml sange pe cristale de Hgb=13g% Hgb=14-16g%
EDTA
Hematocrit Htc=39,4% Htc=40-45%

Fibrinogen 0,5 ml citrat de Na3,8%,pe F=170mg% F=200-400mg%
4,5 ml sange
Glicemie 2ml sange pe 4 mg florura G=115mg% G=80-120mg%
de Na.
Uree 5-10 ml sange prin punctie U=26mg% U=20-40mg%
venoasa
Creatinina C=2,4mg% C=0,6-1,2mg%
Acid uric A.U=7,94mg% A.U.=2-6mg%

Colesterol 5-10 ml sange punctie 260mg% C=180-280mg%
venoasa
Sumar de urina Recipient curat Densitate 1017 Densitate 1015-1025
Enzime 5-10 ml sange punctie TGO=25U/L TGO=2-20 UI
venoasa
TGO23,5U/L TGP=2-16 UI

05.04 Ceaiuri,compoturi,supe Alimente care contin NaCl,calor
ca consistenta
Lapte,sucuri de fructe,oua moi,pireuri de castane.
09-12.04 Paine cu unt,lactate,lapte dulce sau acru,cascaval branza Grasimi,prajeli,varza,fainoase
topita,mezeluri necondimentate:parizer,sunca,carne slaba mare,alimente hipersodate si hiper
pasare,vita,peste,fructe si legume proaspete
ALIMENTATIA BOLNAVULUI
INVESTGATII PARACLINICE.
Data 2007 Examene curente Pregatirea pt examen Ingrijiri dupa ex.

O5.04 EKG Se explica bolnavului Nu necesita ingrijiri
modul de desfasurare a speciale.
RTG toracica examinarii.Se cere
bolnavului sa stea
relaxat,examinarea se
face in camere linistite,la
20 C,bolnav in repaus 20
min
O6-09.04 EKG
RTG toracica
TRATAMENT MEDICAMENTOS
Data 2007 Medicamente Mod de administrare

05.04 Glucoza 5% 500 ml iv
Propanolol 1mg iv
Xilina 200 mg iv
Heparina 1400 u/h iv
Diazepam 1 tb seara
Mialgin 2 ml iv
06.04 Aspirina 3*1/zi

Dipiridamol 0-0-1 tb
Propanolol 1 mg iv
NTG 0-1-1 S.L
Trombostop 1 tb/zi

08.04 Acelasi tratament fara Dipiridamol Aceeasi doza
09.04 Propanolol 1mg iv
Aspirina 3*1/zi
Trombostop Nifedipin 1tb/zi

0-1-1 SL
CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRARII
Capitolul 1 al lucrarii se refera la IMA in general,definit ca

necroza a muschiului cardiac intr-o prima faza,iar ulterior aparitia unei
scleroze cicatriciale.Deoarece este o urgenta necesita acordarea
ingrijirilor imediate in momentul spitalizarii dar in faza
prespitaldeosebit de important in evolutia bolii.
Consider ca pt o buna cunoastere a bolii asistenta trebuie sa
cunoasca simptomatologia,etiopatogenia,formele
clinice,tratamentul,complicatiile,investigatiile paraclinice si de
lab,prognosticul.
Capitolul 2 trateaza modul in care se ingrijeste un pacient cu

IMA,interventiile pe care le acorda asistenta la internare in vederea
asigurarii conditiilor de spitalizare,igienei personale,pozitia pacientului
in pat,urmarirea faciesului si a functiilor vegetative,vitale,pregatirea si
efectuarea tratamentelor,alimentatia,recoltarea probelor de lab si
investigatii paraclinice,educatia pt sanatate,profilaxia,externare.
Capitolul 3 Bolnavul T.R. in varsta de 68 ani se prezinta de

urgenta la spital acuzand:durere precordiala cu caracter constrictiv cu
iradiere in membrul superior stg,dispnee paroxistica,transpiratii
reci,adinamie.In urma efectuarii examinarilor clinice si paraclinice s-a
pus diagnosticul de IMA posteroinferior.In urma ingrijirilor specifice si
a tratamentului aplicat durerea si anxietatea se remit,parametrii
functiilor vitale si culoarea tegumentelor se normalizeaza,starea
generale a bolnavului evolueaza spre ameliorare.
Bolnavul V.A. in varsta de 60 ani,fumator ,obez prezinta

tabloul clinic al IMA complicat cu stop cardiorespirator.prin resuscitare
si masaj cardiac extern se reuseste mentinerea ritmului cardiac
spontan,iar sub tratament fibrinolitic anticoagulant si nitrati evolutia
este favorabila fara complicatii.
Bolnavul A.S in varsta 75 ani s-a internat in sectia de
Terapie intensiva cu durere violenta precordiala,cu iradiere in membrul
superior stg,prelungita cu peste 30 min care nu cedeaza la NTG
sublingual.Dupa investigatiile clinice si de lab se pune diagnosticul de
IMA anterior.
BIBLIOGRAFIE
1.Anatomia si fiziologia omului,I.C.Petricu,I.C.Voiculescu,editura

Medicala 1964
2.Urgente medico-chirurgicale,Lucretia Titirca,Editura

Medicala,Bucuresti 2002
3.Medicina interna pentru cadre medii,Corneliu Borundel,editura
All,vol,2
4.Tehnica ingrijirii bolnavului,Carol Mozes editura Medicala 2002

Plan de Ingrijire Pacient Infarct Miocardic Acut

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Plan de Ingrijire Pacient Infarct Miocardic Acut

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7/22/2019 Plan de Ingrijire Pacient Infarct Miocardic Acut

Bul buc(Din u) M ir ela M adalina

I NGRI JI REA BOLNAVUL UI CU I NF ARCT M I OCARDI CACUT

Notiuni de anatomie si fiziologie

Prezentarea teoretica a infarctului miocardic acut

2)Asigurarea conditiilor de spitalizare

3)Asigurarea igienei generale

4)Supravegherea functiilor vitale

6)Tratamentul medicamentos al bolnavului

7)Pregatirea, asistarea si efectuarea recoltarilor de

8)Educatia pentru sanatate a bolnavului

Prezentarea planurilor de ingrijire

Analiza cazurilor de boala prezentate in lucrare

Concluzii generale asupra lucrarii

Infarctul miocardic acut este o boala a carei frecventa este

ales profilaxia IMA.Cu

Notiuni de anatomie si fiziologie a inimii

Inima este considerata ca organul central al aparatului cardiovascular,a

Inima este un organ cavitar si musculos alcatuit din patru

Inima este invelita intr-o formatiune membranoasa care poarta

Miocardul este partea cea mai groasa a peretelui cardiac si este

Endocardul sau tunica interna a inimii captuseste cavitatile inimii,

Inima primeste sangele nutritiv prin doua artere coronare:artera

Artera coronara stanga vascularizeaza prin ramurile ei cea mai

Artera coronara dreapta vascularizeaza cea mai mara parte a

Din capilarele care iriga inima se formeaza venele coronare care

Vascularizatia inimii este completata de numeroase vase limfatice si

Prezentarea teoretica a bolii

Infarct miocardic acut

In 90-95%din cazuri etiologia IMA este reprezentata de

5-6% sunt cauze nonaterosclerotice multiple,dintre cele mai

-Compresie extrinseca:tumori,anevrism de sinus Valsalva

b)Embolii coronariene : endocardita bacteriana subacuta,prolaps de

c)Traumatisme :disectie de aorta, plagi penetrante, disectie in timpul

e)Tromboze coronariene "in situ" : trombocitoza, coagulare

-Stenoza aortica, cord hipertensiv, cardiomiopatia hipertrofica

-Hipoxie,anemie,intoxicatii(cianuri,CO) de cauza pulmonara.

Pacientii cu risc crescut de a dezvolta IMA sunt cei cu angina

Factori care cresc contractilitatea miocardica-simpatomimetice.

Interventii chirurgicale la varstnici sau coronarieni cunoscuti sau in

In timpul unor afectiuni acute severe:accident vascular cerebral,

In aproximativ 50% din cazur nu se pot identifica factorii precipitanti.

Incidenta maxima a IMA s-a inregistrat dimineata intre orele 5 si 10 in

In patogenia Infarctului miocardic acut intervine procesul de ocluzie

Debutul IMA este brusc legat de anumite circumstante de aparitie

Caracterul durerii este de apasare, constrictie, strivire, arsura, iar

Durata de obicei este de peste 30 minute poate dura ore de regula

Factorii declansatori nu cedeaza la nitroglicerina sau la alti nitrati, nu

Fenomenele asociate durerii sunt anxietate,neliniste, paloare,dispnee,

Modificarile tensiunii arteriale sunt hipertensiune sau hipotensiunea

Manifestarile digestive sunt reprezentate de greturi, varsaturi(prin

Dispnee(polipnee) care este semn de disfunctie de pompa.

Palpitatii prin tahiaritmii sau bradiaritmii.

Manifestari neurologice reprezentate de sincope.

Fatigabilitatea si astenia fizica accentuata pot fi uneori singurele

Febra poate fi moderata in primele zile de la debut si se mentine 7-10

Anxietate, agitatie (in cautarea unei pozitii antialgice), paloare,

Pulsul si tensiunea arteriala pot fi normale sau modificate in functie de

La aparatul cardiovascular nu exista modificari specifice,in formele

1 .Prevenirea extinderii necrozei

2.Limitarea intinderii necrozei

3.Restabilirea fluxului coronarian

Sedarea se face cu Diazepam intravenos,Nitroglicerina sublingual la 15