Sunteți pe pagina 1din 4

5.2.

Transportul catre receptor

Dupa alegerea bunurilor pentru transport si impachetarea lor , urmatorul pas este planificarea
transportului lor catre beneficiar. Transportul este de regula efectuat de un al 3 lea furnizor
logistic. Structura distributiei rezultate din planificarea locatiilor de stocare determina distanta
rutelor si alegerea modurilor de transport.

Planificarea si programarea transportului implica gasirea solutiilor in 3 arii


problematice: selectarea modului de transport, alegerea rutelor si programarea si
optimizarea spatiului de incarcare.

Fair si Williams definesc o serie de obiective care trebuiesc atinse prin planificarea transportului
si programare. Cel mai important obiectiv este continuitatea fluxului de bunuri in reteaua de
distributie, selectarea modului de transport optim, minimizarea numarului de vehicule,
standardizarea ajutoarelor de incarcare ( containere etc) si maximizarea capacitatii de utilizare
(capital, echipament, personal).
Figura 5.5 arata interactiunile si influentele reciproce dintre cele trei obiective ale transportului.

Figura 5.5.
Tipul incarcaturii determina selectia modului de transport.Substantele neambalate in forma
solida,lichida,sau gazoasa au nevoie de alt mod de transport spre deosebire de incarcaturile
standard cum ar fi containerele, pachetele, etc. Natura bunurilor de distributie scoate in evidenta
nevoi speciale: bunurile pot fi fragile, inflamabile, explozivile, sensibile sau predispuse
micsorarii.
Modurile posibile de transport sunt autovehiculele, trenul, vapor si avion. Lantul de transport
poate include vehicule detinute de companii (cum ar fi camioanele) si transportul public. Pentru
produsele vrac, sunt posibile sisteme tip conducta. Bowersox scoate in evidenta 6 criterii care
influenteaza decizia privind modul de transport: viteza, folosirea celui mai mic numar de moduri
diferite de transport in cadrul unnui singur canal de distributie, dependenta, capacitatea de
transport (nu toate bunurile pot fi transportate via toate modurile de transport), frecventa
transportului si costurile.
Pentru livrarea unei comenzi, lantul de transport poate sa fie format dintr-o combinatie de
modalitati de transport. Exista curse directe (fara intrerupere de la furnizor la beneficiar), „pre”
curse (de la furnizor la punctul de tranzit), „post” curse (de la punctul de tranzit la beneficiar) si
curse principale (de la punct de tranzit la punct de tranzit). Avatajele modurilor individuale de
transport pot fi utilizate pentru diferite segmente ale transportului. Datorita flexibilitatii lor,
camioanele sunt adesea utilizate pentru cursele fara intrerupere de la furnizor la beneficiar si
de la furnizor la punctul de tranzit, in timp ce pentru cursele principale pe distante mari se alege
transportul pe apa sau prin aer. Figura 5.6. exemplifica cateva moduri de transport. In momentul
schimbarii scopului transportului se modifica si modalitatea de transport si bunurile trebuie
transferate.
În timp ce transferul de bunuri poate fi simplificat prin folosirea unor echipamente de încărcare
standardizate precum containere sau plaleti, transferul de bunuri atrage după sine manipularea
specială a echipamentelor (macara fixată, manivelă, platformă de ridicare, glisieră, etc), a
timpului şi personalului, şi a costurilor asociate. Transportul combinat câştigă importanţă.
Obiectivul este transportarea bunurilor folosind două moduri de tranport combinate, precum cale
ferată/şosea (transportul cu remorca pe maşină – TOFC - este acelaşi cu transportul combinat
cale ferată/şosea) în cel mai bun mod posibil, astfel încât să utilizeze avantajele oferite de
fiecare. Acest lucru se realizează prin utilizarea unităţilor de transport intermodale (containere,
semi-remorci, autovehicule cu motoare bune). Transportul TOFC (maşină cu remorcă) este un
transport pe şosea care se muta în parte pe şină. Semi-remorcile sau întregi trenuri
rutiere(combinaţii remorcă cu bară de tracţiune) sunt încărcate în trenuri. Marea majoritate a
călătoriei este pe cale ferată; partea finală a livrării către client se face pe şosea.

Cursă directa
Furnizor Destinatar

Punct de
„Pre” cursă „Post” cursă
Furnizor transbordare Destinatar

“Pre” cursă Cursă pp. “Post cursă”


Furnizor Punct de Punct de Destinatar
transbordare transbordare

Fig.5.6 Lanţul transportului de la furnizor la destinatar

Ruta si programarea determina ordinea in care scopurile transportului vor atinge statii
individuale (client, statii de transport, depozite, etc). Obiectivul este transportul marfii tuturor
clientilor dintr-o anumita arie la costuri minime. Ruta strategica de optimizare este absolut
necesara. Intoarcerea vehiculelor goale trebuie de asemenea planuita (intoarcere directa pe o
anumita comanda, incarcarea de marfa, minimizarea spatiului gol). Ruta si programarea sunt
probleme complexe de optimizare care trebuiesc rezolvate luand in considerare si anumite
restrictii, cum ar fi respectarea legii privind greutatea si volumul maxim de marfa transportat,
distantele parcurse si multe altele. Intotdeauna se implementeaza algoritmi de cercetare
operationala. O anumita ruta este programata si apoi optimizata utilizand metoda “imbunatatirea
euristica”.
Optimizarea spatiului utilizat pentru incarcarea marfii este indeaproape conectat cu cele doua
probleme subliniate mai sus. Selectarea scopurilor transportului si programarea rutei rezulta din
organizarea diferitelor marfuri, fiecare avand scop si ruta diferita. Urmatoarea problema este
incarcarea bunurilor intr-un mod optim de utilizare a spatiului de depozitare a marfii, lasand cat
mai putin spatiu neutilizat. Se pot folosi de asemenea, algoritmi de imbunatatire euristica pentru
a obtine optimizarea spatiului de depozitare.
Programarea transportului produce o comanda de transport care la randul ei produce
transportul fizic al bunurilor.
Comanda transportului specificat impune si locul de colectare pentru o anumita
cantitate de bunuri si timpul si locul unde vor fi transportate.

O comanda poate contine incarcarea unui singur produs, mai multe produse transportate in
acelasi loc sau in mod optimizat, comenzi combinate pentru mai multe destinatii.
Consolidarea se refera la colete ce trebuiesc transportate de la furnizori la un
terminal si sunt sortate si apoi combinate cu transporturi asemanatoare de la alti
furnizori pentru a ajunge la destinatia finala.

Pentru furnizori, avantajul acestui transfer-transport este transportarea zilnica a unei variatii de
produse in cat mai multe destinatii. Acest lucru este de asemenea si un avantaj important
pentru client. In schimb, acest avantaj trebuie evaluat cum trebuie in raport cu costurile.Ruta si
programarea prin consolidare este de obicei treaba companiilor de transport, de orice natura.
Cele mai simple cazuri de consolidare sunt acelea numite “varsatul laptelui” sau rutele obisnuite
de transport al mai multor bunuri pentru mai multi furnizori.
Controlul transportului constă în monitorizarea circulaţiei unităţii căilor de
transport,monitărizării condiţiei traficului şi a întârzierilor şi înregistrarea şi evaluarea
turbulenţelor.

Controlul transportului sistemelor externe este de obicei gestionat prin intermediul unui centru
de control care controlează, monitorizează şi coordonează transporturi, în dependenţă de
condiţiile reale şi neprevăzute.Astăzi conducătorii, pot comunica cu centrul de control prin
intermediul, telefoanelor mobile şi a faxurilor.
Internetul wireless permite utilizarea unor mici dispozitive portabile pentru legătura cu centrul
de control şi accesarea informaţiilor despre trafic şi vreme.Unele vehicule sunt de asemenea
echipate cu sisteme de navigaţie prin satelit, cum ar fi sistemul poziţionării globale(GPS) care
calculează localizarea vehiculelor în timp real şi permite urmăriea de către centrul de control.
În timp ce nota de livrare obişnuia să fie suficientă pentru justificarea marfii , astăzi fluxul de
mărfuri este de obicei administrat in întregime pe cale electronică.
Aceasta face ca standardizarea in comunicare sa fie esentiala, astfel încât monitorizarea
uniformă este posibila în lanţurile de transport intermodal.
• prin scanarea codului de bare de pe bunuri, „trecerea juridică a riscului”care se produce
la transportare este documentată.
• EDIFACT(schimbul de date electronice pentru administrare, comerţ şi transport) este
unul din standardele de format care au fost create pentru a sprijini tehnologia informaţiei
controlului transportului.
• localizarea şi urmărirea pachetelor de livrare este oferită acum de către mulţi furnizori
de servicii de transport. Utilizarea World wide web prin intermediul internetului,oferă
clienţilor posibilitatea de a vizualiza informaţii cu privire la transferurile lor (indetificate de
transportatori, de exemplu).
Companiile trebuie de asemenea să ia în considerare exteriorizarea sarcinilor de logistică
pentru companiile specializate de distribuiţie.(individual sau a furnizorilor de logistică).Datorita
Competenţei de bază a acestora şi a efectelor de consolidare,rezultatul poate fi o reducere
semnificativă a costurilor precum şi îmbunătaţirea eficienţei, serviciilor şi flexibilităţii.
Companiile pot profita de aceste avantaje deoarece stau sub presiune tot mai mare incercand
sa mentina costurile mici şi în acelaşi timp pentru a satisface cererile mari din partea
clienţilor.Serviciile de curierat şi operatorii de transport expres sunt mulţi şi devin părţi ale
lanţurilor logistice special pentru asi îndeplini sarcinile.
Concluzii:
Controlul distributiei cuprinde sarcinile de logistica implicate in distribuirea de produse finite
catre client.Odata ce structura distributiei a fost aleasa, sarcinile includ culegerea de informatii,
ambalarea, precum si transportul pana la client.Culegerea poate urma strategii diferite si poate
fi ordonata sau orientata. Ambalajul serveşte o serie de funcţii, cum ar fi: de protecţie,
distribuţie, de informare şi promovare, utilizarea, precum şi de vanzare.Pentru transportul catre
client trebuie gasite solutii optime a modului de transport, de dirijare si planificare, precum si de
optimizare a spatiului .

S-ar putea să vă placă și

  • STD3
    STD3
    Document96 pagini
    STD3
    Tinna Condrache
    Încă nu există evaluări
  • Tema 2-1 - Proiectarea Unui Supply Chain Competitiv
    Tema 2-1 - Proiectarea Unui Supply Chain Competitiv
    Document16 pagini
    Tema 2-1 - Proiectarea Unui Supply Chain Competitiv
    Tinna Condrache
    Încă nu există evaluări
  • Cap 2 - Supply Chain Management
    Cap 2 - Supply Chain Management
    Document28 pagini
    Cap 2 - Supply Chain Management
    Daniel Tarabic
    Încă nu există evaluări
  • Curs 13-14 Probleme
    Curs 13-14 Probleme
    Document2 pagini
    Curs 13-14 Probleme
    Tinna Condrache
    Încă nu există evaluări
  • STD1
    STD1
    Document1 pagină
    STD1
    Tinna Condrache
    Încă nu există evaluări
  • Acada
    Acada
    Document6 pagini
    Acada
    Tinna Condrache
    Încă nu există evaluări
  • Curs 13-14 Probleme
    Curs 13-14 Probleme
    Document2 pagini
    Curs 13-14 Probleme
    Tinna Condrache
    Încă nu există evaluări
  • ATD2
    ATD2
    Document2 pagini
    ATD2
    Tinna Condrache
    Încă nu există evaluări
  • RTJJ
    RTJJ
    Document3 pagini
    RTJJ
    Tinna Condrache
    Încă nu există evaluări
  • HHHH
    HHHH
    Document6 pagini
    HHHH
    Tinna Condrache
    Încă nu există evaluări
  • Vvjfidjs
    Vvjfidjs
    Document10 pagini
    Vvjfidjs
    Tinna Condrache
    Încă nu există evaluări
  • FFDF
    FFDF
    Document6 pagini
    FFDF
    Tinna Condrache
    Încă nu există evaluări
  • Vvjfidjs
    Vvjfidjs
    Document10 pagini
    Vvjfidjs
    Tinna Condrache
    Încă nu există evaluări
  • Acada
    Acada
    Document6 pagini
    Acada
    Tinna Condrache
    Încă nu există evaluări
  • Strategia de Contractare
    Strategia de Contractare
    Document49 pagini
    Strategia de Contractare
    tiberiu_bacs
    Încă nu există evaluări
  • Uykuiyo
    Uykuiyo
    Document28 pagini
    Uykuiyo
    Tinna Condrache
    Încă nu există evaluări
  • Yhtjuy
    Yhtjuy
    Document14 pagini
    Yhtjuy
    Tinna Condrache
    Încă nu există evaluări
  • Rasada
    Rasada
    Document6 pagini
    Rasada
    Tinna Condrache
    Încă nu există evaluări
  • DFGTHH
    DFGTHH
    Document38 pagini
    DFGTHH
    Tinna Condrache
    Încă nu există evaluări
  • Vvjfidjs
    Vvjfidjs
    Document10 pagini
    Vvjfidjs
    Tinna Condrache
    Încă nu există evaluări
  • Tytikkpo
    Tytikkpo
    Document54 pagini
    Tytikkpo
    Tinna Condrache
    Încă nu există evaluări
  • Sjfuf
    Sjfuf
    Document4 pagini
    Sjfuf
    Tinna Condrache
    Încă nu există evaluări
  • Sjfuf
    Sjfuf
    Document4 pagini
    Sjfuf
    Tinna Condrache
    Încă nu există evaluări
  • Cursul 7
    Cursul 7
    Document31 pagini
    Cursul 7
    Bijou Bijou
    Încă nu există evaluări
  • Cursul 2 HJK
    Cursul 2 HJK
    Document43 pagini
    Cursul 2 HJK
    Tinna Condrache
    Încă nu există evaluări
  • Uykiiulio
    Uykiiulio
    Document43 pagini
    Uykiiulio
    Tinna Condrache
    Încă nu există evaluări
  • Proiect BI
    Proiect BI
    Document31 pagini
    Proiect BI
    Tinna Condrache
    Încă nu există evaluări
  • Cursul 3
    Cursul 3
    Document41 pagini
    Cursul 3
    Bijou Bijou
    Încă nu există evaluări
  • Lucrare in Business
    Lucrare in Business
    Document40 pagini
    Lucrare in Business
    Miki Stan
    Încă nu există evaluări
  • LA 2021 - Concepte de Baza in Formularea Subiectelor de Examen
    LA 2021 - Concepte de Baza in Formularea Subiectelor de Examen
    Document4 pagini
    LA 2021 - Concepte de Baza in Formularea Subiectelor de Examen
    Tinna Condrache
    Încă nu există evaluări