INSTRUIREA BAZATĂ PE

INVESTIGAŢIE ŞTIINŢIFICĂ
(IBSE)
- Suport de curs -
 Obiectivele disciplinei

• Obiectivul general:
• Formarea unor competenţe cognitive şi
funcţionale specifice profesiei didactice,
prin raportare la specificul activităţilor de
predare în domeniul educaţional.
 Obiective specifice:
• familiarizarea şi utilizarea adecvată a conceptelor şi teoriilor
moderne din domeniul ştiinţelor educaţiei;
• familiarizarea cu principiile şi terminologia specifică modelului IBSE
şi valorificarea acestora în procesul de proiectare/realizare a
lecţiilor din domeniul Ştiinţe;
• formarea deprinderilor de utilizare a metodologiei specifică IBSE în
cadrul lecţiilor din domeniul Ştiinţe;
• formarea capacităţii de prelucrare a datelor în implementarea IBSE;
• creşterea gradului de conştientizare a cadrelor didactice cu privire la
rolul culturii ştiinţifice şi tehnologice în formarea competenţelor
ştiinţifice ale elevilor;
• formarea atitudinii pozitive şi reflective faţă de profesia didactică;
• formarea unei conduite didactice eficiente.
 Competenţe generale:
• proiectarea şi realizarea demersului instrucţional bazat
pe investigaţie ştiinţifică (IBSE);
• utilizarea metodelor şi strategiilor de predare adecvate
particularităţilor individuale/de grup;
• aplicarea conceptelor şi teoriilor moderne privind
formarea capacităţilor de cunoaştere (teoria
inteligenţelor multiple, metacogniţia, strategia învăţării
prin cooperare şi a învăţării centrate pe probleme etc.).
 IBSE - CONTEXT
• Trăim într-o lume aflată în continuă schimbare, în care
știința și tehnologia avansează cu o rapiditate amețitoare.
La nivel mondial, în ultimele decenii asistăm chiar la un
adevărat asalt al ultimelor descoperiri într-o serie de
domenii ale științei de avangardă: nanoștiințele,
nanotehnologiile, energiile regenerabile etc.
• În mod corelativ, se poate constata faptul că, dat fiind
caracterul conservator al sistemelor de educație /
învățământ, curriculumul formal pentru domeniul
Științelor rămâne - în mare parte - unul cantonat într-o
paradigmă rigidă, tradiționalistă, atât în ceea ce privește
finalitățile specifice, cât și conținuturile științifice abordate. Ca
atare, zona educației non-formale dar chiar și cea informală
încearcă să își afirme tot mai mult rolul compensator și să
acopere zonele în care educaţia formală înregistrează, în mod
evident, un deficit.
 IBSE - CONTEXT
• În ultimii ani, numeroase studii au evidenţiat o scădere a
interesului tinerilor pentru studiul Ştiinţelor, şi în ciuda
numeroaselor proiecte şi acţiuni destinate promovării şi
orientării elevilor către acest domeniu, semnele de
ameliorare sunt încă slabe.
• Dacă nu se vor lua măsuri eficiente pentru stoparea
acestei tendinţe, capacitatea Europei, pe termen lung,
de a inova, precum şi calitatea activităţilor de cercetare
vor fi, de asemenea, în declin. În plus, dobândirea de
competenţe ştiinţifice de către cetăţenii europeni, care
trăiesc într-o societate tot mai dependentă de utilizarea
cunoştinţelor ştiinţifice, este şi va fi afectată.
 IBSE - CONTEXT
• Comisia Europeană a însărcinat un grup de experţi
pentru a găsi o strategie de predare care ar putea aduce
o schimbare radicală în interesul tinerilor pentru
dobândirea cunoştinţelor ştiinţifice. Analizele efectuate
de acest grup de experţi (Raportul Comisiei Europene:
Science education now: A renewed pedagogy for the
future of Europe, 2007) au pus în evidenţă faptul că
strategiile de predare bazate pe investigare sunt mai
eficiente, însă realitatea practică din clasă arată că în
majoritatea ţărilor europene aceste strategii nu sunt, pur
şi simplu, folosite.
 IBSE - CONTEXT
• Experţii au constatat că, deşi în multe state europene
numărul de tineri care intră în universităţi este în
creştere, aceştia aleg să studieze alte domenii decât
domeniul Ştiinţelor şi, în consecinţă, numărul de tineri
care studiază ştiinţele fundamentale este în scădere.
Mai mult decât atât, în anumite domenii cheie, cum ar fi
matematica, fizica şi chimia - Ştiinţe care sunt în centrul
dezvoltării socio-economice - chiar şi numărul absolut
de studenţi este în scădere în majoritatea ţărilor
europene, unele universităţi din Europa raportând o
reducere drastică a numărului de studenţi înscrişi la
fizică începând cu anul 1995. Problema devine chiar
mai gravă dacă se observă că, în general, fetele sunt
mai puţin interesate de ştiinţă decât băieţii.
 IBSE - CONTEXT
• Există însă un consens în ceea ce priveşte
importanţa Ştiinţelor în dezvoltarea economică a
societăţii în care trăim. Potrivit unui Eurobarometru din
2005, peste 80% dintre europeni consideră că
„interesul tinerilor pentru ştiinţă este esenţial pentru
prosperitatea noastră viitoare”. Astfel, devine cu atât
mai surprinzător faptul că, în ciuda opiniei existente, din
ce în ce mai puţini tineri acced la studii în domeniul
Ştiinţelor.
 IBSE - CONTEXT
• Această lipsă de interes manifestată de tineri pentru
învăţarea ştiinţelor fundamentale este cu adevărat o
problemă de mare importanţă, deoarece educaţia
ştiinţifică este vitală pentru a asigura tuturor cetăţenilor
noţiuni ştiinţifice de bază, cât şi o atitudine pozitivă faţă
de ştiinţă şi a garanta faptul că Europa este pregătită
pentru formarea şi păstrarea unui număr suficient de
oameni de ştiinţă şi ingineri de înalt nivel, resurse umane
atât de necesare pentru viitoarea dezvoltare economică
şi tehnologică.
 IBSE - CONTEXT
• Cercetarea realizată în 2006, a arătat că România s-a
clasat pe un loc modest (47 - din 57 de ţări
participante), cu un scor la testul PISA de 418 puncte, în
condiţiile în care media în ţările participante a fost de
500 de puncte.
• Testul PISA a evaluat cunoștinţele generale ale elevilor
la chimie, fizică, știinţe naturale, ştiinţe economice, și
felul în care tinerii pot aplica cunoștinţele în viaţa de zi cu
zi.
• Acest gen de test indică cât de bine stăpânesc elevii
capacitatea de a observa, de a înţelege și conexa
informaţiile știinţifice, cum pot prelucra aceste informaţii
pentru a oferi răspunsuri practice la situaţii de viaţă..
 IBSE - CONTEXT
• Există, evident, o nevoie de a pregăti tinerii pentru un
viitor care va necesita un bun nivel de cunoştinţe
ştiinţifice şi o înţelegere adecvată a tehnologiei.
• Dobândirea unor cunoştinţe de bază din aria Ştiinţelor
este importantă pentru a activa în domeniul mediului
înconjurător, medical, economic şi altele, specifice
societăţii moderne, care se bazează pe progresele
tehnologice şi ştiinţifice.
• Mai mult, punctul cheie este înzestrarea fiecărui
cetăţean cu abilităţile necesare pentru a trăi şi lucra
în societatea bazată pe cunoaştere, oferindu-i
oportunitatea de a-şi dezvolta gândirea critică şi
argumentarea ştiinţifică, aptitudini care îi vor permite
să facă alegeri corecte.
 IBSE - CONTEXT
• Educaţia ştiinţifică ajută la evitarea raţionamentelor
greşite şi la consolidarea culturii noastre comune care
este bazată pe gândirea raţională.
• Oamenii de ştiinţă cu înaltă calificare şi experţii în
tehnologie reprezintă un factor-cheie pentru importul
de tehnologie şi folosirea cu succes a industriei
high-tech în Uniunea Europeană.
• Europa trebuie să fie în măsură să anticipeze şi să
aleagă drumul spre o economie bazată pe cunoaştere.
În plus, legătura între capacitatea locală de forţă de
muncă, având înaltă calificare, şi investiţii este evidentă.
 IBSE - CONTEXT
• Această situaţie, în care ştiinţele fundamentale au o
utilitate majoritar recunoscută, ceea ce face ca aceia
care se specializează în acest domeniu să aibă
posibilitatea de a se angaja mai uşor, este în
contradicţie cu apetitul scăzut al tinerilor pentru
asimilarea cunoştinţelor specifice Ştiinţelor.
• Explicaţia care se poate oferi în acest context, este
aceea a modului defectuos în care Ştiinţele sunt
prezentate elevilor. Motivele pentru care tinerii nu-şi
dezvoltă interesul pentru ştiinţă sunt complexe; cu toate
acestea, există dovezi ferme care indică o conexiune
între atitudinile faţă de ştiinţă şi modul în care ştiinţa
este predată.
 IBSE - CONTEXT
• Astfel, un studiu Eurobarometru din 2005, privind
„Europenii, Ştiinţa şi Tehnologia”, arată că numai
15% dintre europeni sunt mulţumiţi de modul în care
sunt predate Ştiinţele în şcoală.
• Într-un sondaj din 2001, în cadrul căruia populaţia
eşantion a fost intervievată cu privire la cauzele ce au
dus la scăderea interesului pentru studii şi cariere
ştiinţifice, s-a clasat pe primul loc opinia conform
căreia „orele de ştiinţă la şcoală nu sunt suficient de
atrăgătoare” (59,5%). În acelaşi sondaj, 60,3% dintre
europeni afirmă că „autorităţile ar trebui să ia măsuri
pentru a rezolva această situaţie”.
 IBSE - CONCEPT
• În prezent, abordarea Știinţelor trebuie făcută printr-o
diversitate de practici, cum ar fi: lucru în echipă, activităţi
practice, activităţi transdisciplinare etc.
• Derularea experimentelor cu materiale simple, din
mediul înconjurător, stimulează ideea că știinţele naturii
sunt un domeniu accesibil tuturor, încă de le vârste
fragede.
• În contextul prezentat, a fost propus un concept
inovativ de predare a Ştiinţelor - conceptul IBSE
(Inquiry-Based Science Education - Instruirea bazată
pe investigaţie ştiinţifică), care şi-a dovedit până acum
eficacitatea, mai ales, la nivel gimnazial şi liceal, în
ceea ce priveşte creşterea interesului elevilor pentru
Ştiinţe - creştere care a determinat, în acelaşi timp, şi o
stimulare a motivaţiei cadrelor didactice.
 IBSE - CONCEPT
• IBSE este „eficace” cu toţi elevii, atât cu cei care au
un nivel mai scăzut de pregătire, cât şi cu cei
performanţi, şi este pe deplin compatibil cu dorinţa lor de
autodepăşire.
• Mai mult decât atât, IBSE este benefic pentru a
promova interesul elevelor pentru participarea la
activităţi ştiinţifice.
• Abordările tradiţionale deductive şi IBSE nu se
exclud reciproc, şi trebuie să fie combinate în orice sală
de clasă în care se predau ştiinţe fundamentale, în
funcţie de nivelul elevilor şi de preferinţele acestora.
 IBSE - CONCEPT
• Prin definiţie, investigaţia este un proces
intenţionat de diagnosticare, de efectuare de
experimente pe marginea cărora să se poată
discuta, de distingere de alternative, de
elaborare a unui plan de acţiune, de
cercetare de ipoteze, căutare de informaţii,
construire de modele, dezbatere cu colegii şi
„construire” de argumente coerente (Linn,
Davis şi Bell, 2004).
 IBSE - CONCEPT
• În timp ce majoritatea profesorilor este de acord că la
nivelul educaţiei ştiinţifice practicile bazate pe
investigaţia ştiinţifică sunt mai eficiente, realitatea
practică din clasă arată că predarea Ştiinţelor nu
urmează această abordare.
• Din contră, predarea Ştiinţelor foloseşte metode, în
esenţă, deductive.
• Prezentarea conceptelor şi rezolvarea de probleme sunt
pe primul loc, fiind urmate de identificarea unor
consecinţe operaţionale, în timp ce experimentele sunt
utilizate, în principal, cu rol ilustrativ.
 IBSE - CONCEPT
• Totuși, în ultima perioadă de timp, se constată la nivel
internațional, un proces activ de restructurare sau
reformare a curriculum-ului (în mod special, cel
dedicat dedicat Științelor - fizică, chimie și biologie),
proces care are drept obiective prioritare: instruirea
bazată pe demersuri investigative, abordarea unor
probleme de natură socio-științifică, realizarea
conexiunilor interdisciplinare, precum și a acelora
dintre Științe și viața cotidiană etc.
• Mai mult, în contextul societății contemporane bazate pe
cunoaștere, paradigma cercetării responsabile și
inovării reprezintă un concept din ce în ce mai frecvent
vehiculat, care acoperă o problematică vastă, necesară
a fi abordată la nivel social, politic și științific.
 IBSE - CONCEPT
• De aceea, instituțiile de învățământ, în general, și
cadrele didactice care predau discipline școlare (mai
cu seamă din sfera Științelor), sunt tot mai mult
preocupate de proiectarea și implementarea unor
demersuri de instruire inovative, menite să dezvolte
la elevi atitudini pozitive (mai cu seamă față de
Științe), care să conducă, în timp, la formarea la elevi a
unor competențe specifice activităților de cercetare
responsabilă și inovare, conlucrând astfel la o
investiție importantă în cercetare și inovare, recunoscută
și esențială pentru viitorul european, plasată deja în
centrul Strategiei Europa 2020 pentru o creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.
 IBSE - CONCEPT
• În multe ţări europene, o schimbare legată de acest
subiect s-a produs deja, sau este pe cale să se producă.
• Aceasta rezidă în utilizarea mai consistentă a
investigaţiei ştiinţifice, dar, cu toate acestea, metodele
promovate cu precădere rămân în continuare cele
deductive, în special în tările din Europa de Est.
• Rezultatele elevilor la testul Pisa demonstrează în ultimii
ani că ţările în care metodele inductive au fost deja
introduse în predarea Ştiinţelor au înregistrat o creştere
continuă, în unele cazuri chiar spectaculoasă.
• Multe dintre iniţiativele în curs de desfăşurare în Europa
contribuie activ la reînnoirea educaţiei ştiinţifice. Însă
în unele ţări, acestea sunt adesea aplicate la scară mică
şi nu se folosesc de avantajul măsurilor europene de
sprijin pentru diseminare şi integrare.
 IBSE - CONCEPT
• Există mulţi profesori dinamici, atât în învăţământul
liceal, cât şi în cel gimnazial, care au dezvoltat mai multe
practici inovatoare de predare a Ştiinţelor.
• Aceste proiecte sunt de multe ori susţinute de
comunitatea locală: părinţi, companii, oameni de
ştiinţă, cercetători, profesori universitari sau
studenţi.
• Finanţarea, atunci când a fost disponibilă, a provenit
din surse diferite, de multe ori autorităţile locale
furnizând o mare parte din resursele necesare.
• Alţi actori semnificativi în derularea unor astfel de
proiecte provin din afara şcolilor, un rol deosebit fiind
jucat de parteneri culturali, centre de ştiinţă, muzee
de ştiinţă şi asociaţii pentru promovarea Ştiinţelor.
 IBSE - CONCEPT
• Cu toate acestea, astfel de iniţiative se bazează adesea
pe motivaţia şi bunăvoinţa câtorva persoane, depind
de presiunile bugetare, au capacitate limitată şi pun în
pericol permanenţa şi durabilitatea lor.
• În plus, din cauza constrângerilor bugetare şi de timp,
aceste iniţiative sunt de multe ori limitate, conexiunile între
iniţiative sunt foarte rare, eliminându-se posibilităţile de
difuzare de idei noi.
• Reînnoirea modului de predare a Ştiinţelor bazată pe
IBSE, datorită laturii sale practice, oferă oportunităţi
sporite pentru cooperarea între profesori şi elevi, atât
la nivel formal, cât şi nonformal şi informal, creându-se un
mediu propice pentru implicarea în procesul de învăţare a
unor firme, cercetători, cadre didactice universitare şi
actori locali, cum ar fi asociaţii orăşeneşti sau de părinţi.
 IBSE - CONCEPT
• Aplicând în cadrul lecţiilor acest concept, profesorii devin
actori-cheie în predarea ştiinţelor exacte. Mai mult,
aceştia devin parte dintr-o reţea de cadre didactice ce
utilizează acelaşi concept, reţea care poate fi folosită ca o
componentă eficientă de dezvoltare profesională, fiind
complementară formelor tradiţionale de formare a cadrelor
didactice şi având rolul de a stimula moralul şi motivaţia
profesorilor.
• Ca o constatare a celor prezentate până aici, putem spune
că o inversare a strategiei de predare a Ştiinţelor în
şcoli, din deductiv la investigativ ştiinţific, oferă
mijloacele necesare pentru a creşte interesul elevilor
în acest domeniu.
 Metodologia instruirii elevilor
în domeniul Ştiinţelor
• Din punct de vedere istoric, se disting două abordări pedagogice
în predarea Științelor:
• (a) abordarea deductivă - prezentă în mod tradițional, în
contextul educației formale și extrem de folosită în sistemul
educațional din România. Cadrele didactice care promovează
această abordare, prezintă conceptele, logica și implicațiile
acestora în plan practic, oferind ulterior elevilor exemple de
utilizare sau aplicare a aspectelor teoretice. Un astfel de demers
de instruire presupune o transmitere a cunoștințelor de sus în
jos, implicarea elevului fiind destul de redusă.
• (b) abordarea inductivă - oferă mai mult timp pentru observare,
experimentare și construcție a cunoștințelor de către elevi, aceştia
având sprijinul profesorului. Această abordare este una de jos în
sus, deoarece pornește de la situații concrete către teoretizare,
crescând astfel implicarea elevilor în descoperirea cunoștințelor.
 Metodologia instruirii elevilor
în domeniul Ştiinţelor
• Astfel, în cadrul problemelor “extrase” din viața reală și supuse
analizei elevilor (metoda învățării bazate pe rezolvare de
probleme), elevii sunt motivați să se implice în mod eficient în
analiza și definirea problemei, în înțelegerea naturii acesteia
sau a necesității rezolvării ei.
• Valorizând experiența lor anterioară, elevii vor încadra
problema într-un context teoretic adecvat și vor încerca să o
rezolve, sau chiar să o complice (în situația în care nu
furnizează toate soluțiile posibile sau toate strategiile de
rezolvare). Acționând astfel, demersul deductiv este abandonat
în favoarea celui inductiv, elevii descoperind prin studiu ceea ce
cadrul didactic ar fi transmis într-o formă deja prelucrată, dar cu
mici șanse să fie internalizate, inclus în propriile lor structuri
cognitive (Gorghiu et al., 2015).
 Metodologia instruirii elevilor
în domeniul Ştiinţelor
• Predarea științelor prin investigație ştiinţifică (strategia IBSE) îşi
dovedeşte eficacitatea mai ales în ceea ce privește creșterea
interesului elevilor pentru știință și tehnologie. Această
creștere a determinat, în același timp, și o schimbare de
comportament pedagogic a cadrelor didactice, care se văd
nevoite în a se perfecționa și în a-și dezvolta competențele
științifice și metodologice, astfel încât să realizeze o promovare
eficientă a instruirii orientată către reflecție, având drept scop
final îmbunătățirea culturii științifice a elevilor.
• Ca și elemente particulare ale învățării prin investigație, se
remarcă deprinderile de interacțiune socială (dezvoltate în cadrul
lucrului în grup), dar și deprinderile de comunicare (Calalb, 2017).
 Metodologia instruirii elevilor
în domeniul Ştiinţelor
• Predarea științelor prin investigație ştiinţifică (strategia IBSE) îşi
dovedeşte eficacitatea mai ales în ceea ce privește creșterea
interesului elevilor pentru știință și tehnologie. Această
creștere a determinat, în același timp, și o schimbare de
comportament pedagogic a cadrelor didactice, care se văd
nevoite în a se perfecționa și în a-și dezvolta competențele
științifice și metodologice, astfel încât să realizeze o promovare
eficientă a instruirii orientată către reflecție, având drept scop
final îmbunătățirea culturii științifice a elevilor.
• Ca și elemente particulare ale învățării prin investigație, se
remarcă deprinderile de interacțiune socială (dezvoltate în cadrul
lucrului în grup), dar și deprinderile de comunicare (Calalb, 2017).
 Metodologia instruirii elevilor
în domeniul Ştiinţelor
• Abordările tradiționale și strategia IBSE nu se exclud
reciproc, ci mai degrabă devin complementare. Ele ar trebui
să fie combinate în orice context de instruire în care se
predau științele fundamentale şi nu numai, în funcție de nivelul
de competențe al elevilor și de interesele acestora.
• Mai mult decât atât, IBSE este perfect adaptată pentru elevii
din învăţământul gimnazial. Acest lucru este un avantaj-cheie
pentru debutul predării Ştiinţelor la această categorie de
vârstă, deoarece va permite valorificarea optimă a curiozităţii
elevilor. În plus, strategiile bazate pe investigaţie furnizează
elevilor o mare gamă de competenţe complementare, cum ar fi
aceea de lucru în grup, de a scrie şi a se exprima în limbaj
ştiinţific, de a experimenta în vederea rezolvării problemelor,
precum şi alte abilităţi transdisciplinare.
 Metodologia instruirii elevilor
în domeniul Ştiinţelor
• Abordările tradiționale și strategia IBSE nu se exclud
reciproc, ci mai degrabă devin complementare. Ele ar trebui
să fie combinate în orice context de instruire în care se
predau științele fundamentale şi nu numai, în funcție de nivelul
de competențe al elevilor și de interesele acestora.
• Mai mult decât atât, IBSE este perfect adaptată pentru elevii
din învăţământul gimnazial. Acest lucru este un avantaj-cheie
pentru debutul predării Ştiinţelor la această categorie de
vârstă, deoarece va permite valorificarea optimă a curiozităţii
elevilor. În plus, strategiile bazate pe investigaţie furnizează
elevilor o mare gamă de competenţe complementare, cum ar fi
aceea de lucru în grup, de a scrie şi a se exprima în limbaj
ştiinţific, de a experimenta în vederea rezolvării problemelor,
precum şi alte abilităţi transdisciplinare.
 Metodologia instruirii elevilor
în domeniul Ştiinţelor
• Cu toate acestea, această abordare se confruntă cu reticenţa
mai multor cadre didactice, care o consideră de multe ori
consumatoare de timp, ducând la un conflict cu obligaţia de a
furniza integral conţinutul programei şcolare.
• Strategia IBSE este eficientă pe grupuri de elevi pentru care
metodele tradiţionale deductive sunt ineficiente.
• Folosind modelul IBSE s-a dovedit că se obţine un impact pozitiv
asupra elevilor cu niveluri mai scăzute de încredere în sine şi
a celor din medii defavorizate. Acest lucru permite educaţiei
ştiinţifice să fie incluzivă, aspect de maximă importanţă într-o
societate bazată pe cunoaştere, deoarece indivizii care nu au
cunoştinţe ştiinţifice reprezintă un cost foarte mare, atât pentru
sine, cât şi pentru societate, în general.
 Metodologia instruirii elevilor
în domeniul Ştiinţelor
• IBSE nu înseamnă, cum greşit s-ar putea înţelege, renunţarea
la ambiţia de excelenţă a unor elevi.
• Această practică poate fi utilizată pentru a crea condiţiile
favorabile şi atitudinile adecvate (interes, încredere în sine)
pentru a ajunge la niveluri profunde de cunoaştere pentru cei
mai talentaţi, creativi şi motivaţi elevi.
• Mai mult decât atât, IBSE permite dezvoltarea capacităţilor
intelectuale, în plus faţă de dobândirea de cunoştinţe, dezvoltare
ce constituie o bază pentru toate tipurile de educaţie de nivel
superior.
• Deoarece cele două abordări, cea deductivă şi cea inductivă,
nu se exclud reciproc, este recomandat să fie combinate în
orice sală de clasă în care se predau Ştiinţele pentru a se plia
pe variate tipuri de teme ştiinţifice abordate, pe mentalităţile
elevilor şi preferinţele diferitelor grupe de vârstă.
 Etapele specifice IBSE
• Strategia IBSE presupune parcurgerea următoarelor etape:
▪ (a) prezentarea unei situații intrinsec motivante, a unei situații din viața
cotidiană, care implică anumite cerințe care conduc la
identificarea/formularea unei probleme științifice;
▪ (b) lansarea unei întrebări deschise care inițiază investigația științifică;
▪ (c) obținerea de răspunsuri de la elevi sau adresarea unor întrebări la care
trebuie găsite răspunsuri, pentru a configura răspunsul la întrebarea
inițială, corelat cu efectuarea unor comentarii cu rol de
completare/clarificare de către profesor;
▪ (d) solicitarea elevilor de a se implica în proiectarea experimentelor şi/sau
a metodelor de investigare;
▪ (e) efectuarea - de către echipele formate din elevi - a unor experimente
sau colectarea de date a căror interpretare duce la rezolvarea problemelor;
▪ (f) prezentarea, de către elevi, a concluziilor, de regulă sub forma unor
prezentări orale, de tip poster sau a unei evaluări scrise.
Etapele specifice IBSE
 Implementarea strategiei
IBSE în predarea Ştiinţelor
• În domeniul educaţiei, câteva dintre competenţele cheie care trebuie
dezvoltate elevilor, conform Programului de lucru în derulare al Comisiei
Europene, sunt „gradul de instruire în matematică şi cunoştinţele de
baza în ştiinţă şi tehnologie, TIC şi metode de învăţare (learning-to-
learn)”. În acelaşi timp, European Union Research Advisory Board -
EURAB, în Raportul din 2002, a promovat ideea unui suport susţinut pentru
educaţia în domeniile ştiinţifice, derulată la nivelul şcolii,
recomandând:
– introducerea unei educaţii inovative, instruire prin experiment (hands-on science) în
toate şcolile primare din Europa;
– introducerea unor module de predare creativă a Ştiinţelor în perioada de instruire a
tuturor profesorilor de şcoli primare;
– eforturi concertate pentru curricula de bază referitoare la ştiinţă, inginerie şi
tehnologie, pentru inovarea predării în învăţământul secundar;
– ca toate organizaţiile - ştiinţifice, inginereşti şi tehnologice, industriale, academice,
profesionale, guvernamentale - să-şi evalueze şi să-şi întărească hotărârea, la nivel
local, naţional sau european, în a susţine dezvoltarea educaţiei pentru ştiinţa,
inginerie şi tehnologie în şcoli.
 Implementarea strategiei
IBSE în predarea Ştiinţelor
• Principale direcţii pe care se dezvoltă strategia IBSE în predarea
Ştiinţelor, sunt următoarele:
– Strategia IBSE este, în esenţă, o modalitate de instruire prin
investigare / interogare / descoperire (opusă metodelor pedagogice
clasice de transmitere/ însuşire de cunoştinţe). Ea apelează la
observare, analiză, sinteză, formarea unei reprezentări personale
asupra lumii înconjurătoare. În principal, învăţarea nu se produce în
urma unui simplu transfer de cunoştinţe, ci se bazează pe
înţelegerea şi rezolvarea unei probleme reale, pe dezvoltarea unor
deprinderi de a acţiona într-o situaţie dată, în conformitate cu
informaţile deţinute anterior sau dobândite în mod intenţionat
pentru rezolvarea situaţiei respective. Practic, elevul este antrenat
să judece singur o problemă din viaţa reală, să îşi formeze o opinie
şi să găsească un răspuns, căpătând o mare flexibilitate şi capacitate
de adaptare în faţa unor noi provocări. Strategia IBSE contribuie
astfel la dezvoltarea de abilităţi de învăţare, analiză, rezolvare de
probleme.
 Implementarea strategiei
IBSE în predarea Ştiinţelor
– Strategia IBSE presupune dezvoltarea de abilităţi care ţin de
activităţile desfăşurate la locul de muncă. Elevul este instruit să îşi
structureze gândirea critică prin identificarea şi evaluarea problemei
de rezolvat. El va formula o ipoteză, va imagina un plan de acţiune şi
va realiza un experiment / model / o cercetare bibliografică prin care să
confirme sau să infirme ipoteza enunţată. Va fi învăţat să evalueze critic
rezultatele investigaţiilor sale. Elevul este coparticipant la evaluarea
critică a procesului său de învăţare, fiind pus în situaţia de a-şi asuma
eşecul şi de a învăţa din propriile greşeli.
– Strategia IBSE încurajează învăţarea independentă a elevului, care
se realizează prin valorificarea deprinderilor de explorare, a
capacităţii de înţelegere a fenomenelor şi de rezolvare a
problemelor (metoda tip problem-solving). Strategia este concepută
astfel ca sarcinile cu care se confruntă elevul să devină tot mai
complexe şi să necesite abordări integrale / multidisciplinare. Profesorul
este un mentor, un mediator, este cel care creează ambianţa / cadrul de
desfăşurare a procesului de învăţare şi care formulează problemele
sau ajută la identificarea acestora de către elevi.
 Implementarea strategiei
IBSE în predarea Ştiinţelor
– Procesul de învăţare pleacă de la experienţa anterioară a elevului, îi
permite să îşi exprime ideile personale şi îl ajută să înveţe prin
contactul direct / nemijlocit cu lumea reală. În plus, profesorul
completează această abordare şi prin provocările de natură
intelectuală, solicitând rezolvarea unor probleme, dezvoltarea unor
capacităţi şi a unui nivel de înţelegere care să îi permită individului
să acţioneze ca un exponent informat şi competent al comunităţii sale.
– Strategia IBSE pune accent pe opiniile individuale exprimate în
cadrul unui grup, pe lucrul în echipă, pe distribuirea unor sarcini
precise membrilor grupului în cadrul investigaţiei, pe dialog, pe
toleranţa faţă de opinii contrare, dar şi pe raportarea unor rezultate
comune la care s-a ajuns prin consens. Sunt încurajate dezbaterile,
dialogul, susţinerea publică a rezultatelor. Elevii asistă la
prezentarea unor opinii şi interpretări diferite vizând obiectul investigat.
IBSE include structurarea limbajului folosit şi a termenilor
ştiinţifici, ca şi urmărirea preciziei şi a lipsei de ambiguitate a
exprimării.
 Implementarea strategiei
IBSE în predarea Ştiinţelor
• Totodată, IBSE se integrează perfect în dezvoltarea profesională
continuă, putând fi evidenţiată în cadrul unui model structurat în trei
etape (Holbrook & Rannikmae, 2010):
Etapa 1 Etapa a 2-a Etapa a 3-a

Dezvoltarea de către elev

Evidenţierea unui Elevul este pus în
a învăţării bazate pe
subiect, a unei situaţii situaţia de a adopta
investigare ştiinţifică,
din viaţa reală, în scopul unele decizii socio-
demers centrat pe
motivării elevului ştiinţifice şi de a utiliza
Abordarea valorificarea conceptelor
(accentul se pune pe concepte ştiinţifice în
predării- ştiinţifice.
stimularea interesului vederea rezolvării unei
învăţării În această etapă, cadrul
elevului pentru probleme.
didactic are rolul de
motivarea acestuia în În această etapă, cadrul
facilitator, axat pe
învăţarea conceptelor didactic va ghida elevul
motivarea învăţării
ştiinţifice) în procesul decizional.
conceptelor ştiinţifice.
 Implementarea strategiei
IBSE în predarea Ştiinţelor
Etapa 1
Comunicarea deschisă
între elev şi cadrul
Dezvoltarea
didactic.
aptitudinilor
Gândirea critică aplicată
educaţionale
înaintea învăţării.
Educaţia prin ştiinţă.
Identificarea conceptelor
ştiinţifice în context.
Educaţia prin Abordarea
ştiinţe constructivistă.
Identificarea întrebărilor
cheie.
Etapa a 2-a Etapa a 3-a
Planificarea.
Etapele de abordare a
activităţii experimentale. Aptitudini dobândite.
Cunoştinţele necesare în Consolidarea conceptelor
fiecare etapa a ştiinţifice.
procesului. Argumentarea.
Concluzii. Valoarea socială.
Rezolvarea problemei Adoptarea deciziei.
abordate.
Aptitudini dobândite.
Învăţarea conceptuală.
Schema conceptuală.
Aplicarea conceptelor
Aptitudini ale învăţării
însuşite în noi contexte.
bazate pe investigaţie
ştiinţifică.
 Implementarea strategiei
IBSE în predarea Ştiinţelor
Etapa 1 Etapa a 2-a Etapa a 3-a

Stimularea interesului şi Accentuarea importanţei / Consolidarea importanţei

asigurarea relevanţei în relevanţei prin intermediul şi evidenţierea
Rolul cheie al
situaţiile abordate activităţilor desfăşurate conceptelor ştiinţifice
motivării
(aspecte motivaţionale (poces de învăţământ (valorizarea ştiinţei în
intrinseci) centrat pe elev) societate)
 Implementarea strategiei
IBSE în predarea Ştiinţelor
• Învăţarea bazată pe investigaţie ştiinţifică poate fi percepută ca o
modalitate specifică de a învăţa şi consolida concepte
ştiinţifice. Aceasta se caracterizează prin următoarele aspecte:
elevii vin în contact cu noi experienţe şi concepte, fiind activi în
dezvoltarea cunoştinţelor, făcând legături între noţiuni deja existente
şi altele noi, testând idei, reformulând altele sau apelând la ideile
altora (Harlen, 2007).
• În acelaşi timp, cadrul didactic organizează activităţi care
încurajează acest gen de abordare a învăţării, aducând elevii în
contact cu fenomene fizice, materiale, documente, permiţându-le
comunicarea propriilor idei şi participarea la discuţii.
• În figura următoare este ilustrat un model constructivist, care
poate sta la baza unui demers educaţional centrat pe strategia
IBSE.
 Implementarea strategiei
IBSE în predarea Ştiinţelor
Experienţe Idei complexe
noi sau Idei sau modificate
probleme existente

a
Investigarea
ipotezelor
b
Predicţii

Testări pentru a
investiga
predicţiile

Dovezi /
Argumente noi

Dovezile / Argumentele
NU confirmă predicţiile DA
Thank You !!