UNIVERSITATEA “ CONSTANTIN BRÂNCUŞI” DIN TG-JIU

FACULTATEA DE STIINŢE ALE EDUCAŢIEI , DREPT SI ADMINISTRATIE

PUBLICA
SPECIALIZAREA PEDAGOGIA ÎNVAŢĂMANTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR
ANUL UNIVERSITAR 2020-2021, SEMESTRUL II

DISCIPLINA: DIDACTICA EDUCAȚIEI TEHNOLOGICE

TEMA REFERATULUI:MANAGEMENTUL
CURRICULUM-ULUI LA DECIZIA
ŞCOLII

STUDENT:TABACU LILIANA
ANUL:III
GRUPA:335
 MANAGEMENTUL CURRICULUM-ULUI LA DECIZIA ŞCOLII

Tipologia Curriculum-ului Naţional operant în cadrul sistemului de învăţământ din

România împarte curriculumul în două categorii:

- curriculum-nucleu –reprezintă aproximativ 65-70 % din Curriculum-ul Naţional

- curriculum la decizia şcolii –reprezintă aproximativ 30-35 % din Curriculum-ul
Naţional. Acesta este format din :
- curriculum extins;
- curriculum nucleu aprofundat;
- curriculum elaborat în şcoală.

Curriculumul la decizia școlii a apărut, pentru prima dată, în anul 1998, odată cu
primele variante de planuri-cadru.
"La nivelul învăţământului obligatoriu, componenta CDŞ a fost inclusă în categoria
opţionalelor precum şi în plaja orară (numărul minim de ore al plajei reprezentând alocarea
trunchiului comun, iar ceea ce depăşea - în limitele plajei - această valoare, constituia o
decizie de luat la nivelul şcolii, în funcţie de nevoile elevilor)." (Institutul de Științe ale
Educației, 2010, pag. 7)

Inițial, conceptul de curriculum la decizia școlii reprezenta:

- o formă de democratizare a şcolii, care are un cuvânt de spus în configurarea
parcursurilor de învăţare ale elevilor;
- o formă de ameliorare a prestaţiei şcolii care intră în competiţie pe o piaţă a
ofertelor care să-i atragă pe elevi;
- o formă de eficientizare a activităţii profesorului, care încearcă să construiască
programe adecvate intereselor şi nevoilor elevilor săi.
"Curriculum la decizia şcolii (CDŞ) constituie ansamblul proceselor educative şi al
experienţelor de învăţare pe care fiecare şcoala le propune în mod direct elevilor săi în cadrul
ofertei curriculare proprii. La nivelul planurilor de învăţământ, CDŞ reprezintă numărul de
ore alocate şcolii pentru construirea propriului proiect curricular." (Institutul de Științe ale
Educației, 2010, pag. 5)

Curriculumul la decizia şcolii (CDS) reprezintă oferta educaţională propusă de şcoală,

în concordanţă cu:

 nevoile şi interesele de învăţare ale elevilor,

 specificul şcolii,
  nevoile şi tradiţiile comunităţii locale.

La nivelul planurilor-cadru de învăţământ, curriculumul la decizia şcolii se exprimă

prin numărul de ore alocate şcolii pentru construirea propriului proiect curricular.
Structura CDS este la fel ca cea din oferta centrală și cuprinde:
 notă de prezentare (aproximativ o pagină),
 obiective-cadru (aproximativ o pagină),
 obiective de referinţă,
 conţinuturile învăţării (aproximativ o pagină),
 exemple de activităţi de învăţare (aproximativ 3-4 pagini).

,,CDȘ este rezultatul unui proces real și transparent de consultare și negociere cu elevii și
părinții acestora, cu alți actori la nivel comunitar și valorifică oprtunități și nevoi
specifice” (OMENCȘ 3590 / 05.04.2016)
Stabilirea, la nivel de şcoală, a curriculumului la decizia şcolii este reglementată de art. 12
din Metodologia privind elaborarea şi aprobarea curriculumului şcolar – planuri-cadru de
învăţământ şi programe şcolare
Curriculum-ul la decizia şcolii oferă sistemului de învățământ românesc posibilitate de
a-şi configura propria ofertă educaţională, care să reflecte scopurile proprii, filozofia educaţională
specifică, prin propunerile de programe adaptate mediului de învăţare.

"Pornind de la nevoile de instruire şi de la interesele fiecărei clase de elevi, se pot lua cele
mai bune decizii cu privire la natura acestor oferte şi se creează un capital de proiectare şi de
adaptare (inovare) metodologică care va constitui un capital de experienţă profesională şi de bune
practici relevante pentru atingerea calităţii actului educativ la nivelul unităţii şcolare." (Institutul
de științe ale educației, 2010, pag. 19)

"Deciziile privind stabilirea, proiectarea, implementarea și evaluarea curriculumului la

decizia școlii vor fi luate la nivelul unității școlare (catedre, comisii metodice) și avizate de staff-
ul managerial al școlii și de către inspectoratul școlar." (Bunăiașu, 2011, pag. 55)
"Consultarea părinților, elevilor, a factorilor comunității locale, analiza nevoilor
de educație, implicarea factorilor menționați în demersurile curriculare reprezintă condiții
esențiale ale eficienței, eficacității și calității procesului instructiv-educatic desfășurat prin
curriculumul la decizia școlii." (Bunăiașu, 2011, pag. 55)

Proiectarea și implementarea curriculumului reprezintă un proces sistematic, continuu, de

durată, care trebuie atent coordonat, urmărit şi ameliorat.
 Opţionalul ca temă integratoare se proiectează asemănător curriculumului nucleu, cu
diferenţa că unităţile de conţinut vor cuprinde informaţii din mai multe domenii/discipline, iar
competenţele vizate vor fi competenţe de integrare şi transfer.
Proiectarea curriculară se realizează la diferite niveluri: (Bunăiașu, 2011, pag. 113)
- La nivel macrostructural, prin factorii decidenți care proiectează
politicile curriculare, strategiile, metodologiile și schemele curriculare de
punere în practică;
- La nivel intermediar – prin factorii responsabili la nivel zonal;
- La nivel procesual, al acțiunilor proiective realizate la nivelul unității școlare.

Din categoria produselor proiectării curriculumului la nivelul școlii și al clasei de elevi fac
parte următoarele documente:
 Proiectul curricular al școlii;
 Programe curriculare pentru disciplinele opționale;
 Planificarea calendaristică a procesului de predare-învățare-evaluare;
 Proiectul unității de învățare;
 Proiecte ale activității didactice;
 Proiecte ale activității extracurriculare.

Pentru o structurare corectă a unui opţional la nivelul disciplinei este necesar ca programa
să menţioneze:
- obiectivul cadru/competenţa generală ;
- obiectivul de referinţă/competenţa specifică;
- activităţile de învătare;
- modalităţile de evalaure;
- o listă minimală de conţinuturi.
Pentru opţionalul la nivelul ariei curriculare, trebuiesc specificate următoarele
aspecte:
 obiectivul pe arie curriculară;
 obiectivul cadru ale disciplinelor implicate;
 obiectivele de referinţă/competenţele specifice vizate;
 activităţile de învăţare,
 modalităţile de evaluare.
"Cât despre opţionalul la nivelul mai multor arii curriculare, programa va fi astfel
structurată încât să reiasă nu numai obiectivele cadru ale disciplinelor implicate, ci şi
obiectivul transdisciplinar. Celelalte rubrici sunt identice cu cele care apar în formatul
menţionat anterior, adică obiective de referinţă/competenţe specifice; activităţi de învăţare şi
modalităţi de evaluare." (Institutul de științe ale educației, 2015, pag. 34)
"În proiectarea şi evaluarea unei oferte la decizia şcolii, este necesar să se aibă în
vedere următoarele aspecte prioritare:

 elaborarea unor structuri individualizate pe tipuri, astfel încât să se evite încadrarea

incorecă a ofertei în raport cu tipul de CDŞ;
 proiectarea unor instrumente de colectare şi analiză a opiniilor participanţilor la
CDŞ;
 valorificarea feed-back-ului obţinut de la elevii care au participat la CDŞ şi de la
părinţii acestora nu se realizează de obicei în şcoli.
 reluarea CDŞ-urilor considerate de succes, realizate în anii precedenţi, prin
adaptarea metodologică la noul grup.
 realizarea CDŞ-rilor de către profesori să devină un criteriu cu o pondere însemnată
(în acest moment, evaluarea cadrelor didactice se realizează în mod indirect, prin
intermediul performanţelor obţinute de către elevi : medie generală, teze unice,
BAC, concursuri şcolare etc.).
 reglarea sistemului de evaluare astfel încât alegerea CDŞ să nu se mai facă pe
criterii exterioare (de exemplu, accesibilitatea mai mare a unor domenii în
comparaţie cu altele, gradul de exigenţă al profesorului etc.). " (Institutul de științe
ale educației, 2010, pag. 31)
Implementarea CDS se poate face pe două niveluri:
- la nivelul sistemului de învățământ;
- la nivelul procesului de predare-învățare-evaluare.
"Primul nivel necesită o strategie naţională a implementării, compusă din resurse,
strategii şi mecanisme de asigurare a controlului calităţii procesului; cel de-al doilea nivel –
unitatea şcolară angajează procese de evaluare, control şi îndrumare realizate de managerii
şcolari, şi de asemenea, spiritul de responsabilitate al personalului didactic în raport cu
realizarea curriculumului naţional şi a curriculumului la decizia şcolii/a curriculumului în
dezvoltare locală." ((Institutul de științe ale educației, 2015, pag. 37)
Elementele suport ce susțin cele două procese vizează domenii de activitate și intervenție,
dar și nivelurile de implementare și pot lua forma unor:

- strategii;
- programe;
- măsuri;
- instrumente cu aplicabilitate imediată;
- instrumente ce necesită intervale mai mari de timp pentru a fi aplicate.
Implementarea CDS se bazează pe anumite principii și norme ale proiectării, care
vizează:
- asumarea procesului de schimbare şi adecvarea la contextul actual;
- valorificarea rezultatelor de cercetare, inclusiv a bunelor practici existente în plan
naţional şi internaţional;
- valori împărtăşite - curriculumul ca bun public.
- modelul centrat pe învăţarea activă şi interactivă;

Pentru implementarea CDȘ în școală, sunt necesare următoarele instrumente:

1. Fişa de avizare a proiectului de programă pentru opţional
2. Chestionar pentru elevi
3. Chestionar pentru părinţi
4. Chestionar pentru cadre didactice
5. Planificarea anuală
6. Proiectarea unităţilor de învăţare
 BIBLIOGRAFIE

1. Bunăiașu Marian Claudiu, Teoria și metodologia curriculumului, Edi

Universitaria, Craiova, 2011
2. Cristea Sorin, Dicționar enciclopedic de pedagogie, volumul I, Editura
Didactica Publishing House, București, 2015
3. Institutul de Științe ale Educației, Repere pentru proiectarea și actualizarea
Curriculumului Național, document de politici educaționale, 2015
 P
roiectdidactic

ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂŢI PRACTICE

CLASA: I A
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT:

ARIA CURRICULARĂ: Tehnologii

DISCIPLINA: Arte vizuale și abilităţi practice
UNITATEA TEMATICĂ: „Primăvara însorită”
SUBIECTUL LECȚIEI: Castelul
MIJLOC DE REALIZARE: tăiere, lipire - tehnica tangram
TIPUL LECȚIEI: formare de priceperi şi deprinderi
DISCIPLINE IMPLICATE ÎN LECŢIE: Arte vizuale şi abilităţi practice
Matematică şi explorarea mediului
Comunicare în limba română
Muzică şi mişcare

COMPETENTE GENERALE :

1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte

familiare
2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale şi tehnici elementare
diverse

COMPETENȚE SPECIFICE:
 Arte vizuale și abilităţi practice
 2.1. Identificarea unor caracteristici/ proprietăţi ale materialelor întâlnite în
mediul cunoscut
 2.3. Realizarea de obiecte/construcţii/folosind materiale uşor de prelucrat şi
tehnici accesibile
 2.4. Transformarea unui material folosind o tehnică simplă
 2.5. Explorarea de utilizări în contexte variate a obiectelor/ lucrărilor realizate
prin efort propriu

COMPETENȚE INTEGRATE:
 Comunicare în limba română
 1.3 Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate
 2.1 Formularea unor enunţuri proprii în diferite situaţii de comunicare

 Matematică și explorarea mediului

  1.3. Ordonarea numerelor in concentrul 0-100, folosind poziţionarea pe axa
numerelor, estimări, aproximări
 2.2. Recunoaşterea unor figuri şi corpuri geometriceîn mediul apopiat şi în
reprezentăriplane accesibile( incluzând desene, reproduceri de artă, reprezentări
schematice)

 Muzică şi mişcare
 2.1. Cântarea individuală sau în grup, asociind mişcarea sugerată de text şi de
ritm
 3.2. Executarea unui dans cu mişcare repetată, pe un cântec simplu sau pe audiţie

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
 COGNITIVE
O1 – să așeze numerele date în ordine crescătoare
O2 - să decupeze corect pe contur figurile geometrice
O3 – să lipească elementele constitutive ale lucrării
O4 - să realizeze tema propusă respectând tehnica de lucru şi instrucţiunile primite
 PSIHO-MOTRICE
O1 - să execute corect exerciţiile de încălzire a muşchilor fini ai mâinii
O2 - să mânuiască atent şi corect instrumentele folosite
O3 – să execute corect etapele elaborării lucrărilor
 AFECTIVE
O1 - să manifeste interes pentru lecţie
O2 - să relaţioneze pozitiv cu membrii grupului de apartenenţă (grupul şcolar)

RESURSE:
I. Metodologice
Strategii didactice:
a) Metode şi procedee: conversaţia, observația, explicaţia, exerciţiul, demonstrația,
turul galeriei
b) Mijloace de învăţământ: lucrare model, planșe cu alte figuri realizate prin aceeași
tehnică, pătrate împărțite în cele șapte figuri, role hartie, foarfece, lipici, creioane grafice,
hârtie glasată
c) Forme de organizare: frontală, individuală, pe grupe
II. Temporale - 35 minute + 10 minute activități recreative
III. Umane - clasa are un număr de 33 elevi.
IV. Bibliografice:
● ştiinţifice:
1. Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea competenţelor cheie la
şcolarii mici – program de formare de tip „blended learning” pentru cadrele didactice din
învăţământul primar, suport de curs METCS, 2012
2.Faliboga Violeta, Ghergu Virginia, Abilitǎţi practice- clasele I - IV. Ghid metodic , Editura
Axxa, 2001
● oficiale:
1. *** Programa şcolară pentru clasa I, aprobată prin ordin al ministrului nr. 3418/19.03.2013
 CONŢINUTUL LECȚIEI STRATEGII DIDACTICE
ETAPELE
C.S. Activitatea Metode şi Material Forme de EVALUARE
LECŢIEI Activitatea Învăţătoarei
elevilor procedee didactic organizare
1. Moment Se asigură condiţiile necesare Se pregătesc Conversaţia Frontal
organizatoric desfăşurării în condiţii optime a pentru activitate
orei de Arte vizuale și abilităţi
practice
- aerisirea sălii de clasă
- amenajarea spaţiului de
desfăşurare a activităţii
- pregătirea materialului didactic
2. Captarea CLR Haiduc mai are pentru voi o Elevii ascultă Frontal Observarea
1.3
atenţiei 2.1 scrisoare. Sunteti curiosi sa vedeti explicaţiile sistematică
ce contine? învăţătoarei. Conversaţia
In plic se afla 7 biletele. Pe fiecare Dupa ce elevii
biletel este trecuta o litera insotita aranjeaza Individual
de un numar. Cerinta exercitiului crescator Explicaţia
este aceea de a aranja in ordine numerele observa
crescatoare numerele pentru a ca au descoperit
descoperi mesajul trimis. cuvantul
TANGRAM.
Un pătrat compus
din şapte piese
Ce este un TANGRAM? – numite tanuri,
(ANEXA 1) născut demult în
China. Mai este
numit şi jocul
celor şapte figuri,
cu ajutorul cărora
se pot obţine
imagini care
înfăţişează
oameni, animale,
lucruri, litere,
 cifre.

3. Anunţarea CLR Voi anunța tema și obiectivele Elevii ascultă cu Explicaţia Frontal Observarea
2.1
temei şi a operaţionale într-un limbaj atenţie sistematică
obiectivelor accesibil. explicaţiile. Conversația
operaţionale
4. CLR Sunt prezentate lucrări realizate Explicația Lucrarea Frontal Observarea
1.3
Demonstrarea 2.1 folosind aceeași tehnică de lucru. Elevii ascultă cu model sistematică
modului de atenţie Observatia
execuție explicaţiile. Aprecieri
AVA Le prezint lucrarea model . Conversația Foarfece Individual verbale
P Se analizează lucrarea model,
2.1 precizându-se materialele şi
2.2
2.3 tehnicile folosite: Lipici
2.4
 Materiale: pătrate împărțite în Hârtie
cele șapte figuri(ANEXA 2), glasata
foarfece, lipici, Creioane
 Tehnici de lucru: decupare, grafice
lipire, colaj.
Se intuiesc materialele pe care le Observarea
au elevii pe bancă. sistematică
Demonstra- Frontal
AVA Se explică şi se demonstrează ţia Individual Aprecieri
P etapele de lucru: Pe grupe verbale
2.1
2.2 1. Se decupează tanurile
2.3 2. Se lipesc pe foaia de hârtie
2.4 3. Se înfrumusețează planșa și cu
alte elemente realizate la alegere
de către fiecare grupă.

5.Executarea Înainte de a începe realizarea Elevii decupează, Exercițiul Individual Observarea

prin activitate lucrării se fac exerciţii de decorează şi sistematică
pe grupe AVA încălzirea a muşchilor mici ai lipesc
P
 2.1 mâinii. Conversația
2.2
2.3 Pe grupe
2.4 Li se atrage atenţia asupra
curăţeniei la masa de lucru şi Explicația Aprecieri
asupra respectării etapelor de verbale
lucru.

Urmăresc modul de execuţie, dau

explicaţii suplimentare,
individuale, acord ajutorul celor
mai puţin îndemânatici, fac
observaţii asupra acurateţei
lucrării.

Activitatea se va desfăşura pe fond

muzical, astfel încât elevii să
lucreze relaxat şi cu plăcere.

6. Evaluarea AVA Lucrările se expun în ordinea Elevii ascultă şi Emoti- Analiza

P
2.1 finalizării lor. primesc Turul coane Frontal produselor
2.2 Se va face turul galeriei, se fac aprecierile. galeriei activitãţii
aprecieri asupra modului în care au
CLR Autoevaluare
1.3 lucrat, au participat la activitate,
asupra comportamentului lor, a Conversaţia a
2.1
modului în care au răspuns şi sunt Evaluarea
recompensați. colegilor
7.Activitate MM Cântec – Ecoul Elevii cântă și Cd Frontal
2.1
recreativă 3.2 execută mișcări Caseto- Individual
sugerate de textul fon
cântecului.
 ETAPELE DE LUCRU MATERIALE FOLOSITE

Decuparea figurilor geometrice -foarfecă

Asamblarea fără lipire -figurile decupate

-lipici

Lipirea figurilor conform modelului -figurile decupate

-lipici
Completarea imaginii cu elemente -foarfece
adecvate temei -lipici
ANEXA 1

TANGRAM
TANGRAM este un joc chinezesc cunoscut de mai bine de 2000 de ani. Cele 7 figuri geometrice, numite tanuri, trebuie aşezate toate,
una lângă alta, fără suprapuneri. Se obţin nenumărate figuri (geometrice şi artistice).

Tangramul stimuleaza imaginatia si logica cucerind prin simplitatea sa deopotriva copiii si adultii, pe cei pasionati de matematica si
pe cei cu inclinatii artistice. Lewis Caroll, autorul cartii „ Alice in tara minunilor”, era pur si simplu fascinat de acest joc!

Ce e un tangram?

Tangram este un patrat decupat in 7 figuri geometrice:

-cinci triunghiuri (doua triunghiuri mari, doua triunghiuri mici si unul mediu),
- un patrat
-un paralelogram.
Piesele pot fi facute din orice material tare. Exista tangram-uri de hartie, carton, lemn, ceramica, metal sau sticla.

Cum se joaca?

Tangram seamana cu jocul de puzzle. Doar ca, daca la puzzle piesele pot fi aranjate intr-un singur fel, la tangram tocmai diversitatea
imaginilor ce pot fi obtinute face jocul interesant.

Regulile sunt urmatoarele: trebuie sa folosesti toate cele 7 piese pentru a crea o imagine, avand grija ca piesele sa se atinga fara a se
suprapune.

Peste 1600 de imagini reprezentand animale, pasari, vietati marine, oameni, litere, cifre, obiecte, castele, vapoare si multe altele pot fi
create din cele 7 piese ale tangramului. Tu cate dintre ele poti descoperi?

Vă prezint câteva dintre imaginile ce se pot realiza.

SPOR LA TREABĂ!!!