UNIVERSITATEA ,,CONSTANTIN BRÂNCUŞI” DIN TÂRGU-JIU

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAŢIEI, DREPT ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
DISCIPLINA: ȘTIINȚA ȘI DIDACTICA DOMENIULUI ȘTIINȚE
CONF. UNIV. DR. NICA-BADEA DELIA

SUPORT DE CURS ONLINE/DATĂ PROGRAMATĂ ÎN ORAR

CURS NR. 11
PROIECTAREA ACTIVITĂŢII LA ŞTIINŢE(2)

I. Obiective:
1. Proiectarea anuală
2. Proiectarea semestrială
3. Planificarea zilnică/săptămânală
4. Proiectul didactic

II. Bibliografie
I. Obiective:

1. Proiectarea anuală
Aceasta este o proiectare eşalonată, reprezentând perspectiva întregului în ce priveşte
predarea/învăţarea disciplinelor/categoriilor de activităţi şi presupune asigurarea unei corelaţii optime între
planul-cadru de învăţământ şi programa şcolară.
Se materializează în planificarea proiectelor tematice pentru cele 6 teme anuale de studiu şi a
conţinuturilor ce vor fi asociate acestora. La nivelul 3-5 ani se pot atinge minimum 4 teme anuale, deci
minimum 4 proiecte tematice. Numărul maxim de proiecte tematice poate fi de 7 cu o durată de maximum 5
săptămâni/proiect, sau un număr mai mare de proiecte tematice de mai mică amploare, variind între 1-3
săptămâni. Pot exista şi săptămâni în care copiii nu sunt implicaţi în nici un proiect, dar în care sunt stabilite
teme săptămânale de interes pentru copii.
Proiectarea anuală implică stabilirea bazei de plecare, altfel spus, a nivelului general de dezvoltare
intelectuală a copiilor din grupă. Pentru aceasta educatoarea proiectează şi aplică, în primele două săptămâni
ale anului şcolar, evaluările iniţiale, pentru fiecare categorie de activitate. Probele de evaluare se stabilesc
prin raportarea la obiectivele terminale ale unor capitole abordate în anul şcolar anterior şi se concretizează
în desfăşurarea unor activităţi, jocuri sau aplicarea unor teste, fişe de lucru. Rezultatele obţinute cu acest
prilej se consemnează într-un tabel, urmând a fi analizate şi interpretate, în scopul determinării mediului
adecvat de predare-învăţare al noilor conţinuturi, al adoptării unor măsuri de sprijinire/recuperare pentru
anumiţi copii, precum şi al stabilirii obiectivelor, conţinuturilor şi a mijloacelor de realizare pentru extinderi
şi activităţi opţionale;
Exemplu:
 PLANIFICARE ANUALĂ A PROIECTELOR ÎN CADRUL TEMELOR DE STUDIU

Cine sunt/suntem? Cand/cum şi de ce se Cum este/a fost şi Cine şi cum Cu ce şi cum Ce şi cum vreau sa fiu?
întâmplă? va fi pe pamânt? planifică/organizează o exprimămceea ce
activitate? simţim?
Proiect: Proiect: Proiect Proiect: Proiect: Proiect: Proiect:

PERIOADA PERIOADA PERIOADA PERIOADA PERIOADA PERIOADA PERIOADA

NOTĂ: Pentruproiectultranssemestrialnu se poatestabiliperioada; el se vaderula de-a lungulanuluişcolar (vezidatele din

planificareacalendaristică). De asemenea, pentruperioadeleîn care nu se deruleazăproiecte, temelesăptămânalevoraborda fie aspecte
legate de proiectultranssemestrial, fie aspecte care ţin de interesele de moment ale grupului de copii
Exemplu pentru fiecare grupă:
planificarea temelor pe săptămâni-grupa mică

nr TEMA Nr. de Din care, pentru

săptămânialocatetemei Proiecte conform Alte sub teme
metodei proiectelor
1 Cine sunt/suntem? 10 3 7
2 Cand/cum şi de ce se întâmplă? 10 4 6
3 Cum este/a fost şi va fi pe pamânt? 0 0 0
4 Cine şi cum planifică/organizează o activitate? 0 0 0
5 Cu ce şi cum exprimămceea ce simţim? 8 1 7
6 Ce şi cum vreau sa fiu? 6 2 4

Exemplu grupa mare

nr TEMA Nr. de Din care, pentru
săptămâni proiecte Alte sub teme
1 Cine sunt/suntem? 5 3 2
2 Cand/cum şi de ce se întâmplă? 8 5 3
3 Cum este/a fost şi va fi pe pamânt? 5 2 3
4 Cine şi cum planifică/organizează 5 1 4
o activitate?
5 Cu ce şi cum exprimămceea ce 5 2 3
simţim?
6 Ce şi cum vreau sa fiu? 6 3 3

2.Proiectarea semestrială este etapa când se repartizează pe săptămâni proiectele tematice şi temele săptămânale
în cadrul temelor anuale.Două forme de proiectare alternează pe durata unui an şcolar: proiectarea tematică pe bază
de proiect şi proiectarea pe o temă săptămânală, ponderea numerică şi temporală mai mare fiind deţinută de
proiectarea tematică, pe bază de proiect.
Deosebirea dintre aceste forme constă în faptul că proiectarea tematică, pe proiect , este un demers mult mai
elaborat, care necesită o pregătire a cadrului didactic în ce priveşte utilizarea conceptelor şi conţinuturilor ştiinţifice
şi că activităţile desfăşurate în cadrul proiectului necesită antrenarea părinţilor, specialiştilor, membrilor
comunităţii sau a altor factori.
Proiectarea pe o temă săptămânală recomandat doar în intervalele dintre un proiect şi altul, nu este o
activitate mai puţin importantă sau mai puţin elaborată: se realizează pe baza unor obiective bine stabilite, a unor
resurse şi strategii adecvate, dar nu are o asemenea amploare, fiindcă nu obligă la deschideri comparabile cu cele
generate de lucru pe proiecte tematice.
În cazul proiectării tematice pe baza de proiect tematic se va avea în vedere:
 Realizarea hărţii proiectului
 Realizarea pe parcursul derulării proiectului a portofoliului acestuia care va conţine harta acestuia
lucrări sugestive-modele , albume, înregistrări, materiale create la evenimentul final
Toate proiectele tematice derulate pe parcursul anului şcolar vor face parte din mapagrupei, alături de
caietul educatoarei şi de celelalte documente: fişele de observaţii asupra copiilor, evaluarea copiilor , caietul
profesional.
Temele anuale de învăţare şi temele proiectelor sau temele săptămânale nu se parcurg neapărat în ordinea
dată de Curriculum, ci în funcţie de copiii din grupă, de perioada de an sau alte variabile pe care fiecare educatoare
le gestionează.
La orice tip de proiectare ne referim, trebuie să ţinem seama de necesitatea selectării obiectivelor pentru
întreaga perioadă a derulării proiectului tematic sau pentru săptămâna în care se desfăşoară activităţi pe o temă
(corelate cu tema săptămânii). Succesul activităţii didactice este condiţionat de claritatea şi ordonarea obiectivelor
pe care le urmăreşte, procesul de învăţământ fiind orientat spre realizarea unor obiective, spre producerea unor
schimbări controlate şi dirijate, fiind caracterizat prin intenţionalitate.
Exemplu:Planificaresemestrială model
Semestrul I:
Sapt. Perioada Tema de studiu/anuala Subtema
1. 14 sept.-18 sept. Evaluare Evaluareinitiala
2. 21 sept.-25 sept. Evaluare Evaluareinitiala
3. 28 sept.-2 oct. Cine sunt/suntem? Eusuntunic
4. 5 oct.-9 oct. Cine sunt/suntem? Eusifamilia mea
5. 12 oct.-16 oct. Cand,cum si de ce se intampla? Ploaie de frunzeruginii(fenomenesiaspectecaract.toamnei)
6. 19 oct.-23 oct. Cand,cum si de ce se intampla? Mere,pere…in panere(fructe specifice anotimpului toamna)
7. 26 oct.-30 oct. Cand,cum si de ce se intampla? CamaraToamnei(legume specificeanotimpuluitoamna)
VACANTA INTRASEMESTRIALA
8. 9 nov.-13 nov. Cand,cum si de ce se intampla? Carnavalulflorilor de toamna
9. 16 nov.-20 nov. Cand,cum si de ce se intampla? Sfarsit de toamna(evaluare sumativa)
10. 23 nov.-27 nov. Cand,cum si de ce se intampla? Familiile necuvantatoare se pregatesc pentru anotimpul rece
11. 30 nov.- 4 dec. Cine sunt/suntem?-Cum este,afostsiva fi aici,pePamant? Noisuntemromani!
12. 7 dec.-11 dec. Cum este,a fost si va fi aici,pe Pamant? Anotimpurisitraditii
13. 14 dec.-18 dec. Cu ce si cum exprimamceea ce simtim? Uite,vineMosCraciun!
VACANTA DE IARNA (CRACIUN)
14. 4 ian.- 8 ian. Cand,cum si de ce se intampla? Iarna de vis
15. 11 ian.-15 ian. Cand,cum si de ce se intampla? Bucuriileiernii
16. 18 ian.-22 ian. Cum este,a fost si va fi aici,pe Pamant?- Cine sunt/suntem? Povesti la gurasobei
17. 25 ian.-29 ian. Cand,cum si de ce se intampla? Animale mari si mici in ograda la bunici
VACANTA INTERSEMESTRIALA
Semestrul al II-lea:
18. 8 feb.-12 feb. Cand,cum si de ce se intampla? Farmeculpadurii
19. 15 feb.-19 feb. Cand,cum si de ce se intampla? Ne jucam cu Zana Iarna(evaluare sumativa)-Incheierea proiectulu
tematic”Magia Iernii”-sapt.12,13,14,15,19(5 saptamani)
20. 22 feb.-26 feb. Cine si cum planifica/organizeaza o activitate? Artisti populari si mesteri faurari
21. 1 mar.-5 mar. Cand,cum si de ce se intampla? Zvon de primavara(aspectecaracteristiceanotimpului;cauzalitati)
22. 8 mar.-12 mar. Cu ce si cum exprimamceea ce simtim? E ziuata,mamico!
23. 15 mar.-19 mar. Cand,cum si de ce se intampla? Floricele pe campii,hai sa le-adunam,copii!
24. 22 mar.-26 mar. Cand,cum si de ce se intampla? Primavara cu raze de soare si pasari calatoare
25. 29 mar.-2 apr. Cum este,a fost si va fi aici,pe Pamant? Lumina din Lumina(Sf.Sarbatori Pascale)
VACANTA DE PRIMAVARA (SF.SARBATORI PASCALE)
26. 12 apr.-16 apr. Cine si cum planifica/organizeaza o activitate? Harnicie si la deal si la campie(activitatea oamenilor in natura)
27. 19 apr.-23 apr. Cand,cum si de ce se intampla? Legumele timpurii inseamna sanatate,sa stii!
28. 26 apr.-30 apr. Cand,cum si de ce se intampla? Aglomeratie pe-o floare(insecte,gaze,fluturi)
29. 3 mai-7 mai Cand,cum si de ce se intampla? Fantezie de primavara(evaluaresumativa)
30. 10 mai-14 mai Ce si cum vreau sa fiu? Suntatateameseriiindragite de copii
31. 17 mai-21 mai Cand,cum si de ce se intampla? Pornim in calatorie(mijloacele de transport)
32. 24 mai-28 mai Cand,cum si de ce se intampla? Vara,te-asteptam sa vii cualai de bucurii!
33. 31 mai-4 iun. Cinesunt/suntem?-Cu ce si cum exprimamceea ce Proiect tematic-Toti copiii Pamantului(1 saptamana)
simtim?
34. 7 iun.-11 iun. Evaluare Anulintreg ne-am jucat,multenoi am invatatsi in vacanta am plec
(Evaluarefinala)
VACANTA DE VARA
 5. Planificareazilnică/săptămânală

Planificarea activităţilor reprezintă o activitate de bază în aplicarea

curriculumului. Ea demonstrează capacitatea cadrului didactic de a organiza
toate elementele acţiunii educaţionale într-o formă coerentă, exprimată prin
corelarea obiectivelor educaţionale cu conţinuturile, materialele şi mediul
educaţional. Planificarea activităţilor reflectă coerenţa atât pe orizontală (în
cadrul unei zile de lucru), cât şi pe verticală (pe parcursul unei săptămâni, a unei
luni) a modului în care obiectivele, conţinuturile se corelează pe o durată mai
mare de timp, asigurând un continuum al acţiunii cadrului didactic în scopul
stimulării dezvoltării copilului.
Punctul de plecare în planificarea activităţilor îl constituie obiectivele
cadru şi de referinţă, deoarece ele reprezintă finalităţile tuturor activităţilor
care se petrec în grădiniţă (aşa cum sunt ele prevăzute în planul de învăţământ).
Prin diversitatea lor, obiectivele cadru şi de referinţă vizează dezvoltarea
copilului sub toate aspectele, aşa cum sunt precizate în curriculum prin
domeniile de dezvoltare. Dezvoltarea plenară a copilului reprezintă scopul
primordial al educaţiei timpurii, de aceea prin domeniile experienţiale propuse
de curriculum, urmărim stimularea dezvoltării completă a copilului.
Planificarea activităţilor este condiţionată în cea mai mare măsură de
specificitatea grupului de copii pe care îl coordonăm. Astfel, durata atingerii
unor obiective poate varia de la o grupă la alta, cum de altfel variază în mod
firesc de la un copil la altul. Cadrul didactic este cel care decide care obiective,
cu ce conţinuturi, cu ce materiale şi care metode le va utiliza pe o anumită
perioadă de timp (zi, săptămână, lună).
O durată prea mare de timp (un an întreg) pentru a realiza o planificare
amănunţită poate suporta modificări, deoarece planificarea activităţilor este un
proces ce este puternic influenţat de progresul înregistrat de copii. De aceea
un rol foarte important îl joacă observarea şi evaluarea progresuluicopilului.
Astfel, unele obiective pentru a fi atinse de toţi copiii au nevoie de reveniri prin
planificarea altor activităţi.
Este documentul administrativ ce oferă o imagine clară şi completă a ceea
ce are de făcut educatoarea zi de zi, în scopul realizării dezideratelor curriculum-
ului.
Pentru planificarea săptămânală,
- nu completăm partea de început cu obiective de referintă (pe care le
putem trece şi codificat dacă nu avem suficient loc, dar având grijă să le am
printate, la îndemână în planificare), materialele pentru centre, ce ştim şi ce
vrem să aflăm decât atunci când avem un proiect.
-pentru temele independente completăm doar partea de tabel cu activităţile
de învăţare şi semnătura şi casetele cu munca metodică aferente.
 Noul curriculum promovează ideea activităţilor integrate, care combină
domeniile experienţiale sub cupola a 6 teme mari. Aceste teme, în funcţie de
grupa de vârstă a copiilor, sunt adaptate pentru atingerea obiectivelor specifice
grupei de vârstă 3-5 ani sau 5-7 ani. Cadrele didactice au libertatea de a propune
subteme, circumscrise celor generale, care reflectă:
- obiectivele propuse,
- interesele copiilor,
- contextul geografic, cultural al grădiniţei,
- materialele didactice de care dispun.
Activităţile integrate vor fi cele prezente în planificarea calendaristică,
proiectate conform planului de învatamant, orarului aferent nivelului de vârsta,
susţinute de experienţa cadrului didactic. Educatoarea organizează şi desfăşoară
activităţi integrate generate de subiecte stabile planificate pentru tot timpul
anului. Aceste activităţi pot fi desfăşurate integrat după scenariu elaborat de
educatoare ce începe cu întalnirea de grup, iniţiată în fiecare zi şi care se poate
realiza sub forma unei povestiri, a întâlnirii cu un personaj, a vizitei unei
persoane adulte, prezenţa unui animal, o întamplare trăită sau imaginată, un
eveniment social sau eveniment special petrecut în familie.
Scenariul educatoarei îi orientează pe copii să opteze pentru diverse centre
care oferă posibilitatea alegerii domeniilor de învăţare şi a materialelor.
Varietatea acestora încurajează copii să manifeste, să observe, să gândească, să-
şi exprime ideile, să interpreteze date, să facă predicţii.
Copiii îşi asumă responsabilităţi şi roluri în microgrupul din care fac parte,
participând la jocuri de rol interesante, iniţiate la sugestia celor din jur sau create
chiar de ei.
La completarea scenariului ne pot fi de un real folos vizitele, plimbările,
întalnirile cu specialişti etc. Tematica acestora este aleasă încât prin activităţile
integrate să se înlesnească contactul cu lumea înconjurătoare. În atenţia echipei
de educatoare se află în permanent, întreaga paletă de activităţi.
Activitatea integrată din grădiniţă ne conduce la realizarea unui
scenariu bine gândit pentru o zi. Această activitate presupune o împletire de
obiective care provin de la arii curriculare diferite, apelându-se la
conţinuturi din diferite domenii. Săptămânal se vor desfăşura minim 3
activităţi integrate la nivelul I şi 5 activităţi integrate la nivelul II.
Fiecare zi poate purta un nume astfel încât copiii să fie motivaţi în
activitatea de învăţare, fiind expuse pe înţelesul lor ţintele pe care ni le dorim a fi
realizate, precum şi eforturile pe care trebuie să le facă ei. În cadrul activităţii de
învăţare, activitatea integrată deţine succesul pentru că într-un mod plăcut (joc în
special) se abordează conţinuturi din diferite domenii pentru realizarea unor
obiective comune. Prin această modalitate copilul se implică şi învaţă lucrând,
fără a sesiza că această activitate este „impusă”.
 Această modalitate de lucru ne demonstrează că întreg programul de lucru
pe o zi reprezintă un tot, un întreg cu o organizare şi o structurare a
conţinuturilor menite să elimine despărţirea ariilor curriculare, având ca
finalitate realizarea obiectivelor propuse.
Totodată, atunci când ne proiectăm activitatea e necesar sa ne adresăm
unele întrebări:
Ce voi face? (precizarea obiectivelor educaţionale ale activităţii didactice)

Cu ce foi face?(Analiza resurselor educaţionale disponibile)

Cum voi face? (Elaborarea strategiei educaţionale)

Cum voi ştică s-a realizat ce trebuia?(Stabilirea metodologiei de evaluare).

Menţionămcă nu există o reţetădupă care să se desfăşoareactivitătile

integrate. Aceastadepinde de educatoare. De asemeneaeava fi cea care vahotărâ
care activităţi le integrează: toatedintr-o zi, doarcelepedomeniiexperienţiale,
celepegrupurimicişiunapedomenii, unapedomeniisialtele din
categoriajocurilorşiactivităţilordidacticealese etc.
Când proiectăm o activitate didactică integrată, vom realiza un
singur proiect şi vom preciza :

Unitatea de invăţământ,
Grupa,
Educatoarea,
Temaactivităţii integrate;
Scopulactivităţii:
Obiectiveoperaţionale
Strategiididactice;(metode, tehnici, material didactic)
Formeşitehnici de evaluare:
Categoriile de activităţi de învăţareabordate: (
Activităţipedomeniiexperienţiale, Jocurişiactivităţididacticealese, Activităţi de
dezvoltarepersonală);
Bibliografie:

Scenariul didactic:

- se va descrie în cuvinte simple modul de desfăşurare a activităţii

integrate pe parcursul intregii zile sau a segmentului de timp ales. Cuprinde
fiecare verigă a activităţii ce se va desfăşura: întâlnirea de dimineaţă, activitatile
pe grupuri mici, frontale, jocurile, tranziţiile şi evaluarea zilei, într-o înlănţuire
logică.

Evenimentul Conţinutul ştiinţific Strategiile Evaluare

/Secvenţa didactice
didactic

4. Proiectul didacticeste „acţiunea cea mai detaliată şi concretă de

anticipare şi prefigurare a acţiunilor şi operaţiilor”, materializată într-un
document structurat în două părţi, una introductivă (în care sunt precizate
data, grupa, disciplina/categoria de activitate, tema, obiectivele de
referinţă şi operaţionale, resurse educaţionale) şi cea de-a doua, propriu-
zisă (scenariul didactic), realizat sub forma unui tabel în care sunt
înscrise: evenimentul didactic, conţinutul ştiinţific, strategii didactice,
evaluare.

II.Bibliografie

1. Programa școlară pentru disciplina ȘTIINȚE ALE NATURII CLASELE a

III-a – a IV-a. Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5003 /
02.12.2014 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE București, 2014.
2. Liliana Afrodita Boldea, Costin Radu Boldea, Elemente de didactica
domeniului Știinte. Editura: Universitaria, 2016, ISBN: 978-606-14-1014-9.
3. Marilena Mândruţ, Octavian Mândruţ, Domnica Boboc. Didactica
Disciplinelor din Învăţământul Primar Ştiinţe ale naturii şi Geografie, Vasile
Goldiş University Press Arad – 2012.
4. Liana Tăuşan. Didactica ştiinţelor: aplicaţii pentru învăţământul primar şi
preşcolar. - Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2012 ISBN 978-973-595-
436-9.
5. Cleopatra Mihailescu, Tudor Pitila, Nicolae Ploscariu. Stiinte ale naturii.
Manual pentru clasa a III-a, semestrul II ( contine CD). Editura: Art Grup
Educational, 2016. ISBN: 9786067103144.
6. Nicolae Ploscariu. Stiinte ale naturii -Manual pentru clasa a IV-a. Editura:
Art Grup Educational, 2017. ISBN: 9786063474330.
7. Marinescu Mariana. Metodica predariistiintelor naturii/geografiei in
invatamantul primar. ISBN 978-973-47-2230-3.
8. Dulamă Maria Elisa, Științe și didactica științelor pentru învățământul
primar și preșcolar, Editura Universitară Clujană, 2012, ISBN 978-973-595-377-
5.
9. Nica-Badea Delia, Noţiuni fundamentale de biofizică cu aplicabilitate
medicală, monografie, Editura Academica Brâncuşi, ISBN 978-973-144-621-9,
2014.