PRECIZĂRI METODICE

PRIVIND APLICAREA CURRICULUM-ULUI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL

PREŞCOLAR
Noiembrie 2010

Argument
“ Lasati copilul sa vada, sa auda, sa descopere, sa cada, sa se ridice si sa se
insele. Nu folositi cuvinte cand actiunea, faptul insusi, sunt posibile.”
Pestalozzi

Noul Curriculum pentru educaţie timpurie a copiilor cu vàrste între

între 3 şi 6/7 ani a fost aprobat prin Ordinul MECT nr.5233 din 1
sept.2008. Astfel, pentru că în acest an şcolar ne vom preocupa mai
mult de studierea şi aplicarea la grupă a noii programe pentru
învăţământul preşcolar, o mare provocare pentru noi, pentru că vrem
să o facem responsabil şi cu competenţă, revenim cu unele precizări
care să ne facă să înţelegem că tot ceea ce facem este spre binele
copiilor şi al grădiniţei ca instituţie.

Aşadar:
- noul curriculum se aplică în toate grădiniţele din judeţul Bistriţa - Năsăud;
- putem incerca, cu curaj, sa abordam teme indraznete de proiecte, sa desfasuram
activitati integrate, asa cum intelegem acum, sa facem o planificare chiar mai putin
coerenta, dar gandita de noi, asa cum am inteles noi programa si sa discutam cu celelalte
colege etc.
- chiar daca vom gresi ceva, nimeni nu ne sanctioneaza anul acesta;
- nu mai avem orar, avem doar programul zilnic de activitate care se regăseşte atăt
în programa afişată pe site-ul MECT cât şi în Metodologia de aplicare a planului de
învăţământ prezentată în caietul educatoarei;
- nu completam partea de inceput cu obiective de referinta (pe care le putem trece
si codificat daca nu avem suficient loc, dar avand grija sa le avem printate, la indemana
in planificare), materialele pentru centre, ce stim si ce vrem sa aflam decat atunci cand
avem un proiect. Pentru temele independente completam doar partea de tabel cu
activitatile de invatare si semnatura si casetele cu munca metodica aferente.
- nu evaluam pe baza de calificative. Cautati ultima scrisoare metodica a MECT
din anul scolar trecut si recititi-o cu atentie . In plus, copiii trebuie implicati in procesul
de evaluare (fie stabilesc ei impreuna cu educatoarea care pot fi criteriile, fie construiesc
impreuna cu ea o fisa si se evalueaza reciproc, fie se autoevaluaeaza, asa cum sugeram pe
ultimele fise transmise ca exemplu etc.).

Cand întocmim planificarea, sunt trei paşi importanti:

 1. - se aduna colectivul gradinitei,
2. - se citeste cu atentie continutul (descriptivul) temelor mari de studiu din
programa si se stabilesc astfel temele de proiecte (cu durata fiecaruia, continutul,
pe fiecare nivel de varsta in parte);
3. - pentru saptamanile ramase fara proiect, se stabilesc teme independente, in
functie de ceea ce constatam ca mi -a ramas neacoperit (ca si continut al
curriculumului, adica din ce stiu eu ca se abordeaza la aceasta varsta cu
prescolarii si nu mi-a intrat in temele proiectelor), orientandu-ma si dupa perioada
din an in care se afla saptamanile respective, ce evenimente ar fi, ce proiect este
inainte si ce proiect urmeaza etc
Lucrand astfel, colegele vor avea posibilitatea de a-si transmite una alteia, de la un an
la altul, materialele folosite, ideile pe care le-au avut in cadrul proiectelor, experienta
acumulata..

I. Programul anual de studiu se va organiza în jurul a şase mari teme. Vă

prezentăm mai jos temele de studiu anuale şi câteva conţinuturi care se pot
aborda în cadrul lor, pe fiecare domeniu experienţial

A. Cine sunt/ suntem?

- o explorare a naturii, a convingerilor şi valorilor noastre ,a corpului uman, a stării de

sănătate proprii, a familiilor şi prietenilor nostri, a comunităţilor şi culturilor
spirituale, a drepturilor şi responsabilităţilor noastre de om;

LIMBĂŞI COMUNICARE
 numele şi prenumele
 membrii familiei
 comunitate (prieteni, vecini,colegi de grădiniţă, personalul grădiniţei)
 casa familiei, camera personală, grădiniţa, sală de clasă, alte spaţii familiare
 responsabilităţi proprii în familie/la grădiniţă

ŞTIINŢĂ:
- diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (mare, mic, mijlociu), culoare (2-3
culori), lungime (lung, scurt)
- apreciere globala a cantităţii si apreciere prin punere in perechi in limitele 1-5 (multe,
puţine, mai mult decât..., mai puţin decât..., tot atâtea)
- forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi)
- poziţii spaţiale: sus, jos, deasupra etc.
- numărat in intervalul 1-5.
- corpul omenesc
- familia în diferite ipostaze (la masa, in parc, in excursie, in livada sau pe ogor etc.)
- diferenţe de gen, rasă, cultură, limbă

OM ŞI SOCIETATE:
- copilul în diferite ipostaze (la masa, la joaca, la plimbare, in vizita, in excursie etc.)
- domiciliul
- numele ţării de origine
- prieteni, vecini
- responsabilităţi proprii în familie/la grădiniţă
- norme de convieţuire socială (norme de conduita, norme de circulaţie, norme igienice
etc.)
- diferenţe individuale / diferenţe determinate de etnie, mediu, religie etc.
- drepturile copilului
- valori individuale
- valori naţionale
- valori internaţionale
- responsabilităţi proprii în familie/la grădiniţă
- denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie
glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, suitaş, ac, aţă, foarfece vesela, tacâmuri,
şerveţel etc.

PSIHOMOTRIC:
- denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare (braţe, picioare, spate, cap, gât,
genunchi, palme, coate etc.)
- deprinderi motrice de bază: mers, alergare, săritura,
- deprinderi utilitar - aplicative: târâre pe palme şi genunchi, mers în echilibru între
două linii trasate pe sol
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor:
„Ştiu cine sunt?”, „Tu şi eu”, Cele cinci simţuri”, „Am nevoie de o familie”, „Noi
credem că…”, „Sănătoşi şi fericiţi”, „O minune de copil…”, „Eu sunt unic…”, „Eu pot,
eu vreau, eu trebuie”, „Eu şi lumea mea”.

B. Când, cum şi de ce se întâmplă?

-- o explorare a lumii fizice şi materiale, a universului apropiat sau indepărtat, a
fenomenelor naturale sau produse de om, a anotimpurilor, a domeniului ştiinţei şi
tehnologiei;

LIMBĂ ŞI COMUNICARE:
- vieţuitoare (prin comparaţie: lupul şi vulpea, câinele şi pisica, cocoşul şi găina, oaia şi
capra etc.)
- plante (prin comparaţie: ghiocelul şi zambila, laleaua şi narcisa, crizantema şi
tufănica)
- legume şi fructe (prin comparaţie: mărul şi para, cireşele şi vişinele, nuca şi alunele,
roşia şi ardeiul, cartoful şi morcovul, ceapa şi usturoiul etc.)
- materiale şi produse
- materie vie, materie moartă, universul
- combustibili mijloace de locomoţie
- fenomene ale naturii
- experimente

ŞTIINŢE:
- diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (3-5 dimensiuni), culoare (3-5 culori),
lungime, lăţime (3-5 dimensiuni
- utilizarea ceasului (orele fixe, jumătatea, sfertul de oră);
- forme geometrice: pătrat, triunghi, dreptunghi, romb
- recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10;
- numărat in intervalul 1-20;
- operaţii de adunare cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10.

OM ŞI SOCIETATE:
- denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie
glasată, hărtie creponată, lipici, sârmă, suitaş, ac,aţă, foarfece vesela, tacâmuri,
şerveţel etc.

ESTETIC ŞI CREATIV:
- sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, chitară, pian, trompetă,
fluier etc.)
- sunetul vorbit si sunetul cântat
- cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text si cant, audiţii adecvate vârstei şi temei de
studiu.
- denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor: negru,
alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile
- denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensula, acuarele, planşă, şevalet, plastilina,
lut, planşetă etc.
- elemente decorative (combinaţii, alternanţe)
- opere de artă adecvate vârstei şi temei de studiu

PSIHOMOTRIC:
- denumirea unor părţi ale corpului implicate in mişcare (braţe, picioare, spate, cap, gat,
genunchi, palme, coate etc.)
- deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers, alergare şi variante de alergare,
săritură în lungime, săritură în adâncime
- deprinderi utilitar - aplicative: transport de greutăţi, căţărare, tragere şi împingere
- mini-fotbal, mini-basket
- dansuri tematice, euritmice.
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor:
„Materiale”, „Esentele vietii”, „Lumini si umbre”, „Cum traieste...?”,”Cum se
misca...?”, „Forme de viata”, „La ce si cum se foloseste?”, „Cine a facut...?”, „Forme
si culori” etc.

C. Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?

– o explorare a sistemului solar, a evoluţiei vieţii pe pământ, a factorilor care întreţin
viaţa, a problemelor lumii contemporane: poluarea ,incălzirea globală,
suprapopularea. O exporare a istoriilor noastre personale, a istoriei şi geografiei
naţionale şi locale,

LIMBĂ ŞI COMUNICARE:
 mediul apropiat (casa/grupa, grădiniţa/şcoala, planeta/universul nostru);
 obiceiuri şi tradiţii locale/naţionale;
 însemne naţionale (stema, steagul);
 război/pace; dezastru/înflorire a unei localităţi/naţiuni;
 evoluţia universului/evoluţia omului
 evenimente (istorice, personale etc.);
 materie şi materiale;
 transformări ale materialelor în procesul muncii;
 mijloace de transport (trecut, prezent şi viitor).

ŞTIINŢĂ
- diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (3-5 dimensiuni), culoare (3-5 culori),
lungime, lăţime (3-5 dimensiuni)
- apreciere globala a cantităţii si apreciere prin punere in perechi in limitele 1-10
(multe, puţine, mai mult decât..., mai puţin decât..., tot atâtea)
- forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi)
- repere cronologice: acum, atunci, mai târziu, mai devreme, zi, noapte etc.;
- recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10;
- numărat in intervalul 1-10;
- operaţii de adunare cu 1 unitate în intervalul 1-10.

OM ŞI SOCIETATE:
- obiceiuri şi tradiţii locale/naţionale;
- evenimente (istorice, personale etc.)
- cum reacţionăm la schimbare, la întâlnirea cu o altă formă de viaţă
- denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: ac, aţă,
foarfece, hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, suitaş, vesela, tacâmuri,
şerveţel, etc.

ESTETIC ŞI CREATIV:
- sunete din natură, sunete ale obiectelor din mediul apropiat
- sunete produse de diferite obiecte sonore
- sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, chitară, pian, trompetă,
fluier etc.)
- sunetul vorbit si sunetul cântat
- diferenţieri de sunete după: înălţime (înalte, joase), durata (lungi, scurte), intensitate
(tare, încet)
- cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text si cant, audiţii adecvate vârstei şi temei de
studiu.
- denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensula, acuarele, planşă, şevalet, plastilina,
lut, planşetă etc.
- denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor: negru,
alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile
- opere de artă adecvate vârstei şi temei de studiu.

PSIHOMOTRIC:
- denumirea unor părţi ale corpului implicate in mişcare (braţe, picioare, spate, cap, gat,
genunchi, palme, coate etc.)
- deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers, alergare şi variante de alergare,
săritură în lungime, săritură în adâncime
- deprinderi utilitar - aplicative: târâre pe coate şi abdomen, mers in echilibru pe o
suprafaţă înclinată şi pe o linie trasată pe sol, căţărare;
- dansuri tematice, euritmice;
- mini-fotbal, mini-basket.
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor:
„Anotimpuri şi tradiţii”, „Hainele/casele de-a lungul vremurilor”, „O istorie
personală”, „Lumea…mereu în mişcare”, „Ce idee!”, „Exploratorii”, „A fost
odată…!”, „Tot ce e în jurul nostru…”,”Munţii - un miracol”, „Acasă”, „Mândru sunt
că sunt român!”.

D. Cum planificăm/ organizăm o activitate?

– o explorare a modului în care o comunitate sau un individ îşi planifică şi

organizează o activitate, a produsului muncii şi a drumului pe care acesta îl
parcurg

LIMBĂ ŞI COMUNICARE:
- munca fizică/ munca intelectuală;
- proces şi planificare (pasi într-un proces de planificare);
- organizare/haos;
- comunitate/individ;
- rezultate ale activităţii;
- reguli şi comportamente;
- răsplata muncii;
- sentimentul de împlinire de după finalizarea unei activităţi cu succes

ŞTIINŢE:
- înserieri ale obiectelor după formă, mărime, lungime, lăţime, grosime, înălţime (mai
multe dimensiuni), culoare (mai multe culori)
- forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi, romb, oval)
- poziţii spaţiale
- recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10;
- numărat in intervalul 1-20;
- operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10.
ESTETIC ŞI CREATIV:
- sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, chitară, pian, trompetă,
fluier etc.)
- sunetul vorbit si sunetul cântat
- cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text si cant, audiţii adecvate vârstei şi temei de
studiu.
- denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensula, acuarele, planşă, şevalet, plastilina,
lut, planşetă etc.
- denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor: negru,
alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile
- elemente decorative (combinaţii, alternanţe)
- opere de artă adecvate vârstei şi temei de stud

PSIHOMOTRIC:
- denumirea unor părţi ale corpului implicate in mişcare (braţe, picioare, spate, cap, gat,
genunchi, palme, coate etc.)
- deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers, alergare şi variante de alergare,
săritură în lungime, săritură în adâncime
- deprinderi utilitar - aplicative: transport de greutăţi, căţărare, tragere şi împingere
- mini-fotbal, mini-basket
- dansuri tematice, euritmice.
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor:
„La piaţă”, „În grădiniţa noastră…”, „Haideţi în excursie!”, „Cine face asta?”,
„Arhitectura oraşului/parcului nostru”, „Cum se construiesc casele?”, „De pe câmp, pe
masa noastră”, „Artişti populari şi meşteri făurari” etc.

E. Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?

– o exprimare a felurilor în care ne descoperim, ne exprimă sentimentele, convingerile

şi valorile, în special prin limbaj şi prin arte, o incursiune în lumea patrimoniului
cultural şi spiritual

LIMBĂ ŞI COMUNICARE:
 sentimente
 comportamente
 modul de exprimare al sentimentelor, gândurilor, ideilor
 modalităţi artistice de exprimare a sentimentelor, gândurilor, ideilor
 valori umane-valori artistice

ŞTIINŢĂ:
- diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (3-5 dimensiuni), culoare (3-5 culori),
lungime, lăţime (3-5 dimensiuni)
- forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi)
- recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10;
- numărat in intervalul 1-10;
- operaţii de adunare cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10.
- modul de exprimare a sentimentelor, gândurilor, ideilor (observare);
- decoruri şi costumaţie, regie (la teatru şi la film);
- despre mimi şi mimă;
- despre euritmie.

OM ŞI SOCIETATE:
- modul de exprimare a sentimentelor, gândurilor, ideilor;
- valori umane-valori artistice;
- comportamente adecvate/inadecvate în raport cu exprimarea unui sentiment.
- denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie
glasată, hărtie creponată, lipici, sârmă, suitaş, ac,aţă, foarfece vesela, tacâmuri,
şerveţel etc

ESTETIC ŞI CREATIV:
- sunete din natură, sunete ale obiectelor din mediul apropiat
- sunete produse de diferite obiecte sonore
- sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, chitară, pian, trompetă,
fluier etc.)
- sunetul vorbit şi sunetul cântat
- diferenţieri de sunete după: înălţime (înalte, joase), intensitate (tare, încet), durată
(lungi-scurte)
- cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text si cânt, audiţii adecvate varstei si temei de
studi
- denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensula, acuarele, planşă, şevalet, plastilina,
lut, planşetă etc.
- denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor: negru,
alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile
- opere de arta adecvate varstei si temei de studiu.

PSIHOMOTRIC:
- denumirea unor părţi ale corpului implicate in mişcare (braţe, picioare, spate, cap, gat,
genunchi, palme, coate etc.)
- deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers, alergare şi variante de alergare,
săritură în lungime, săritură în adâncime
- deprinderi utilitar - aplicative: târâre pe coate şi abdomen, mers in echilibru pe o
suprafaţă înclinată şi pe o linie trasată pe sol, tragere şi împingere
- mini-fotbal, mini-basket
- dansuri populare, dansuri tematice, euritmice.
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor:
„Spune ce simti”, „In pasi de dans, prin lumea larga”, „Scrisuri si scrieri”, „Idei si
păreri”, „Hai la joaca!”, „In lumea povestilor/a teatrului”, „Cum transmiti...”,
„Sentimente in lumea vie” etc.

F. Ce şi cum vreau să fiu?

– o incursiune în lumea drepturilor şi a responsabilităţilor, a năzuinţelor proprii, a

meseriilor şi a lumii umane în genere. (ordinea prezentării nu are nici o legătură cu
momentul din anul şcolar când pentru o temă sau alta se pot derula cu copiii diferite
proiecte).

LIMBĂ ŞI COMUNICARE:
- grupa/casa/comunitatea noastră şi regulile ei;
- meserii/profesii;
- unelte/instrumente/aparatură specifice (însuşiri, reguli de folosire);
- munca în calitate de angajat/munca în familie sau în propria gospodărie;
- muncă şi învăţătură (delimitări, interferenţe etc.);
- patron/angajat;
- resurse naturale/resurse umane;
- responsabilităţi şi comportamente în legătură cu procesul muncii;
- responsabilităţi şi comportamente în legătură cu educaţia/dezvoltarea personală;
- educaţia pentru dezvoltare durabilă

ŞTIINŢE
- diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime, lungime, lăţime, înălţime (mai multe
dimensiuni), culoare (mai multe culori)
- forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi, romb, oval)
- recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10;
- numărat in intervalul 1-20;
- operaţii de adunare cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10.

OM ŞI SOCIETATE
- denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie
glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, suitaş, ac,aţă, foarfece vesela, tacâmuri,
şerveţel etc.

ESTETIC ŞI CREATIV
- sunete produse de diferite obiecte sonore
- sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, chitară, pian, trompetă,
fluier etc.)
- sunetul vorbit si sunetul cântat
- diferenţieri de sunete după: înălţime (înalte, joase), intensitate (tare, încet)
- cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text si cant, audiţii adecvate vârstei şi temei
studiate.
- denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensula, acuarele, planşă, şevalet, plastilina,
lut, planşetă etc.
- denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor: negru,
alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile
opere de artă adecvate vârstei şi temei studiate.

PSIHOMOTRIC
- deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers, alergare şi variante de alergare,
săritură în lungime, săritură în adâncime
- deprinderi utilitar - aplicative: trasee cu combinaţii de deprinderi
- mini-fotbal, mini-basket
- dansuri populare, dansuri tematice, euritmice.
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor:
„Pe şantier”, „La fabrica de pâine”, „Munca e brăţară de aur”, „Harnic, cinstit şi
bun”, „Vreau să fiu de folos…”, „Şi eu muncesc…”, „Patron şi angajat” etc.

II. Activităţile integrate:

Literatura de specialitate ofera o serie de modele de organizare si monitorizare a
curriculum-ului integrat.
a) Modelul integrarii ramificate- elementul central al acestui model este tema
studiata, iar detalierea experientelor de invatare se face, la un prim nivel, pe
domeniile de activitate prevazute in programa. La un al doilea nivel de
proiectare sunt considerate experientele de formare, pe diversele dimensiuni
psihofizice individuale: intelectuala, afectiva, sociala, fizica. Avand in vedere
finalitatile stabilite pentru aceste 2 nivele, cadrul didactic alege continuturile ce
se inscriu in sfera temei centrale si care pot contribui la atingerea finalitatilor.
b) Modelul integrarii liniare (modelul hibridarii); in acest nivel, integrarea
curriculara se face in jurul unei finalitati de transfer, de tipul „dezvoltarea
comportamentului social”. Prin complexitatea lor si prin specificul integrat,
aceste finalitati se pot constitui ca (sub)domenii independente. Acest model al
proiectarii este aplicabil pentru finalitatile urmarite pentru perioade mai
indelulgate de timp si este foarte potrivit pentru proiectarea interventiei
educationale diferentiate si individualizate cu scopuri recuperatorii sau de
dezvoltare.
c) Modelul integrarii secventiale: in acest model, cunostintele de aceeasi sfera
ideatica sunt predate in proximitate temporala:desi adordarea lor se face distinct,
propunatorul faciliteaza transferul achizitiilor invatate de la un domenii la altul,
prin comentariile, trimiterile, intrebarile, sarcinile de lucru formulate. Priectarea
pe teme, o cerinta de actualitate in invatamantul prescolar romanesc, ilustreaza
cel mai adesea acest model de integrare curriculara.
d) Modelul curriculum-ului infuzionat: specificul acestui model consta in
studierea unor teme diverse din perspectiva unui centru de interes care poate fi
temporar (de exemplu: o finalitate complexa, precum intelegera conceptului de
transformare reversibile / ireversibile, relatia timp-transformare etc., analiza
structurilor si compararea structurilor naturale cu cele create de om) sau
permanent (de exemplu: studierea unei discipline optionale utilizand o limba
straina:educarea caracterului, continutul fiind parcurs in limba engleza.
e) Modelul integrarii in retea. Este solutia de integrare pe care o preopune metoda
proiectelor de investigare-actiune. Pornind de la subiectul proiectului, copiii
opteaza pentru o retea de teme si resurse de studiu corelate cu tema centrala.
Domeniul central si cele corelate ale proiectului sunt ele insele teme
transdisciplinare si vor fi abordate ca atare. Neajunsul acestui model este faptul
ca aplicarea lui poate crea riscul multiplicarii tematicii proiectului peste
posibilitatile de monitorizare a rezolvarii ei. Proiectarea dupa modelul integrarii
 in retea impune cel putin doua nivele de planificare: constituirea unei harti
tematice in care, pornindu-se de la tema centrala, sunt identificate subtemele ce
vor fi parcurse si desfasurarea pe categorii si tipuri de activitati a continuturilor
ce vor rezolva tema proiectului.
f) Modelul polarizarii: implica stabilirea unui nou domeniu de cunoastere
(eventual optional) in jurul caruia, pentru realizarea unor odiective specifice,
sunt polarizate segmente din alte discipline. Un exemplu in acest sens il poate
constitui tema ”Vremea povestilor” in care dezvoltarea deprinderilor de
comuncare si alte finalitati se indeplinesc prin exploatarea continutului
povestilor din perspectiva mai multor categorii de activitati prevazute in planul
de invatamant.

In codul activitatilor integrate, abordarea realitatii se face printr-un demers global,

granitele dintre categoriile si tipurile de activitati dispar, se contopesc intr-un scenariu
unitar si de cele mai multe ori ciclic, in care tema se lasa investigata cu mijloacele
diferitelor stiinte, evident, continuturile au un subiect comun, care urmeaza a fi elucidat
in urma parcurgerii acestora si atingerii obiectivelor comportamentale avute in vedere.
Activitatile integrate vor fi cele prezente in planificarea calendaristica, proiectate
conform planului de invatamant, orarului aferent nivelului de varsta, sustinute de
experienta cadrului didactic. Educatoarea organizeaza si desfasoara activitati integrate
generate de subiecte stabile planificate pentru tot timpul anului. Aceste activitati pot fi
desfasurate integrat dupa scenariu elaborat de educatoare ce incepe cu intalnirea de grup,
initiata in fiecare zi si care se poate realiza sub forma unei povestiri, a intalnirii cu un
personaj, a vizitei unei persoane adulte, prezenta unui animal, o intamplare traita sau
imaginata, un eveniment social sau eveniment special petrecut in familie.
Scenariul educatoarei ii orienteaza pe copii sa opteze pentru diverse centre care
ofera posibilitatea alegerii domeniilor de invatare si a materialelor. Varietatea acestora
incurajeaza copii sa manifeste, sa observe, sa gandeasca, sa-si exprime ideile, sa
interpreteze date, sa faca predictii.
Copiii isi asuma responsabilitati si roluri in mocrogrupul din care fac parte,
participand la jocuri de rol interesante, initiate la sugestia celor din jur sau create chiar de
ei.
La completarea scenariului ne pot fi de un real folos vizitele, plimbarile,
intalnirile cu specialisti etc. Tematica acestora este aleasa incat prin activitatile integrate
sa se inlesneasca contactul cu lumea inconjuratoare. In atentia echipei de educatoare se
afla in permanent, intreaga paleta de activitati.
Activitatea integrată din grădiniţă ne conduce la realizarea unui scenariu bine
gândit pentru o zi. Această activitate presupune o împletire de obiective care provin de la
arii curriculare diferite, apelându-se la conţinuturi din diferite domenii.
Fiecare zi poate purta un nume astfel încât copiii să fie motivaţi în activitatea de
învăţare, fiind expuse pe înţelesul lor ţintele pe care ni le dorim a fi realizate, precum şi
eforturile pe care trebuie să le facă ei. În cadrul activităţii de învăţare, activitatea integrată
deţine succesul pentru că într-un mod plăcut (joc în special) se abordează conţinuturi din
diferite domenii pentru realizarea unor obiective comune. Prin această modalitate copilul
se implică şi învaţă lucrând, fără a sesiza că această activitate este „impusă”.
Această modalitate de lucru ne demonstrează că întreg programul de lucru pe o zi
reprezintă un tot, un întreg cu o organizare şi o structurare a conţinuturilor menite să
elimine despărţirea ariilor curriculare, având ca finalitate realizarea obiectivelor propuse.
Totodata, atunci cand ne proiectam activitatea e necesar sa ne adresam unele intrebari:
Ce voi face? (precizarea obiectivelor educaţionale ale activităţii didactice)

Cu ce foi face? (Analiza resurselor educaţionale disponibile)

Cum voi face? (Elaborarea strategiei educaţionale)

Cum voi şti că s-a realizat ce trebuia? (Stabilirea metodologiei de evaluare).

Menţionăm că nu există o reţetă după care să se desfăşoare activitătile integrate.

Aceasta depinde de educatoare. De asemenea ea va fi cea care va hotărâ care activităţi le
integrează: Toate dintr-o zi, doar cele pe domenii experienţiale, cele pe grupuri mici şi un
ape domenii, un ape domenii si altele din categoria jocurilor şi activităţilor didactice alese
etc.
Când proiectăm o activitate didactică integrată, vom realiz un singur proiect şi
vom preciza :

Unitatea de invăţământ,
Grupa,
Educatoarea,
Tema activităţii integrate;
Scopul activităţii:
Obiective operaţionale
Strategii didactice;(metode, tehnici, material didactic)
Forme şi tehnici de evaluare:
Categoriile de activităţi de învăţare abordate: ( Activităţi pe domenii
experienţiale, Jocuri şi activităţi didactice alese, Activităţi de dezvoltare personală);
Bibliografie:

Scenariul didactic:
- se va descrie în cuvinte simple modul de desfăşurare a activităţii integrate pe
parcursul intregii zile sau a segmentului de timp ales. Cuprinde fiecare verigă a activităţii
ce se va desfăşura : întâlnirea de dimineaţă, activitatile pe grupuri mici, frontale, jocurile,
tranziţiile şi evaluarea zilei, într-o înlănţuire logică.

III. Intâlnirea de dimineaţă:

Întâlnirile de dimineaţă au o structură specială şi trebuie să înceapă o dată cu

sosirea tuturor. Aceste evenimente zilnice satisfac nevoile şcolare şi sociale ale copiilor şi
sunt esenţiale pentru succesul lor în grădiniţă. Regularitatea acestor întalniri permite
practicarea şi repetarea trăsăturilor comportamentale pe care le aşteptăm de la copii. Aşa
cum îndemânarea, modul de a citi şi de a cânta se îmbunătăţesc prin practică, tot aşa se
întâmplă şi cu comportamentul etic
Întâlnirea de dimineaţă reprezintă reunirea intregii clase cu cadrul didactic la inceputul
zilei. Aşezati intr-un cerc, pentru a se putea vedea unii pe altii, copiii işi salută colegii şi
vizitatorii cu atenţie şi respect. Urmează apoi un moment in care un copil prezintă o
experienţă personală colegilor care îi ascultă cu atentie şi participă prin comentarii şi
intrebări.
 Scopul ei este de a imprima un sentiment de unitate şi non competitivitate În
interiorul grupului. intâ1nirea de dimineaţă se incheie cu noutălile zilei, intocmite de
obicei de către cadrul didactic şi care pun accentul pe activitatea din ziua respectivă.
Cadrele didactice recunosc rolul important al intilnirii de dimineaţă din viata copiilor şi
alocă 20- 25 de minute la inceputul zilei pentru a crea o atmosferă pozitivă pe tot
parcursul zilei.
Întilnirea de dimineaţă cuprinde mai multe componente:

Salutul
Intâmpinarea tuturor celor prezenti in clasa. Elevii inteleg rolul important pe care il au
ca membri ai grupului. Copiii din grupă se aşează, impreună cucadrul didactic, în cerc.
Fiecare foloseşte numele persoanei căreia i se adresează creând o atmosferă
prietenoasă..Comportamentul adecvat include o poziţie relaxată dar atentă, un limbaj al
trupului respectuos, un ton calm şi sincer, o mimică a feţei prietenoasă şi contact vizual
Cadrul didactic poate să introducă o varietate de saluturi distractive, atrăgătoare,
respectouase şi mobilizatoare: o strângere de mână, un salut arab, o bătaie din palme, un
mesaj, un compliment etc

Împărtăşirea cu ceilalţi
Pe durata acestei componente a intâlnirii de dimineaţă, copiii se manifestă,
schimbând idei şi construiesc subiecte de discuţie, importante pentru ei. Au posibilitatea
de a se cunoaşte unii pe altii. Reprezintă un prilej de dezvoltare a competenţelor necesare
participanţilor pentru a deveni vorbitori şi ascultători increzători. lntrebările şi
comentariile primite de fiecare copil care povesteşte incurajează adresarea directă intre
acestia.
Schimbul de impresii ar trebui să pună accent mai mult pe evenimente şi informaţii şi mai
puţin pe obiecte şi lucruri personale. Jucăriile nu sunt un subiect adecvat pentru schimbul
de impresii. Cadrele didactice stabilesc cati copii vor povesti in fiecare zi, precum şi câte
intrebări şi comentarii ar trebui să primească fiecare. Pentru copiii de la gradiniţă , in
general, schimbul de impresii trebuie limitat la 1-2 pe zi.

Calendarul naturii
In faţa calendarului naturii se precizază ziua şi data din respectiva dimineaţă, se
infiripă o discuţie despre cum e timpul /vremea afară şi se aranjează simbolurile potrivite
în calendar. Această discuţie este una constatatoare şi nu evaluativă pentru copii. Dacă
eventual copiii nu pot face precizările necesare, educatoarea este cea care informează şi îi
ajută pe copii fară ca acestia să se simtă vinovaţi de neştiinţa lor.

Noutăţile zilei
Segmentul ce incheie intâlnirea de dimineaţă este reprezentat de mesajul scris şi afişat
in fiecare zi, pe hârtie sau pe tablă. Mesajul, scris de cadrul didactic sau intocmit sub
indrumarea acestuia, prezintă planificarea procesului educational din ziua respectivă.
Noutăţile zilei mai pot cuprinde indeplinirea unor sarcini precum: completarea jurnalului
zilei, analizarea listelor de sarcini. Ele fac introducerea in munca individuală sau de grup.
Fiecare activitate reprezintă o ocazie pentru copii de a invăţa şi de a pune în practică o
mulţime de aptitudini sociale, prin imbinarea competentelor sociale, emotionale şi
intelectuale ale membrilor clasei. Experienţa pozitivă repetându-se, bunătatea, inţelegerea
şi empatia sunt asimilate mai uşor (Goleman, 2001).
 Cadrele didactice sunt responsabile de implementarea intâlnirii de dimineată şi de
modelarea unor caractere democratice.

Vă rugăm să ne contactati oricând simtiti ca aveti nevoie de vreo

clarificare, va rugăm de asemenea şi să găsiţi singure solutii, să discutaţi
foarte mult intre voi pentru a afla una de la cealalta strategii,dificultati,
impliniri etc.

Inspectori de specialitate:

MIU PETRICA

IRINELA NICOLAE