COALA GIMNAZIAL MIHAIL SADOVEANU, BACU

GRADINITA CU P.P. NR. 29, BACU

2014 - 2015

CUPRINS
1
1

1. Structura anului colar 2014 -2015

2. Orarul grupei
3. Colectivul didactic al grupei
4. Responsabiliti ale prinilor
5. Prescolari cu CES
6. Obiectivele activitii educative
7. Sarcinile educatoarei
8. Comitetul de prini
9. Model de proces verbal
10.Chestionare pentru parinti
11.Metodologia sedintelor cu parintii la clasele preprimare
12.Extras din regulamentul de organizare i funcionare al colilor
13.Proiecte de parteneriat cu alte uniti colare (local, judetean, interjudeean)
14.Proiecte educationale la nivel local
15.Fi de observaie ale prescolarului
16. Model proiect didactic tipizat
17.Model curriculum vitae
18. PORTOFOLIU PERSONAL PENTRU DEZVOLTARE PROFESIONAL

19.Anexe
Precizri din noul doom
Cteva reflecii :
nva de la toate
Copacul fericirii
Mic ghid al educatorului
Momente n via
Decalogul tcerii
Interviu cu dumnezeu de oct. Paler
Concluzii

1. STRUCTURA ANULUI SCOLAR 2014 - 2015

Semestrul I
Cursuri luni, 15 septembrie 2014 vineri, 19 decembrie 2014

In perioada 1 - 9 noiembrie 2014, clasele din invatamantul primar si grupele din invatamantul prescolar
sunt in vacanta.

Vacanta de iarna sambata, 20 decembrie 2014 duminica, 4 ianuarie 2015

2
2

Cursuri luni, 5 ianuarie 2015 vineri, 30 ianuarie 2015

Vacanta intersemestriala sambata, 31 ianuarie 2015 duminica, 8 februarie 2015

Semestrul al II-lea
Cursuri luni, 9 februarie 2015 vineri, 10 aprilie 2015
Vacanta de primavara sambata, 11 aprilie 2015 duminica, 19 aprilie 2015

Cursuri luni, 20 aprilie 2015 vineri, 19 iunie 2015

Vacanta de vara sambata, 20 iunie 2015 duminica, 13 septembrie 2015

In ordin se mentioneaza, de asemenea, ca in zilele libere prevazute de lege nu se organizeaza cursuri. In

plus, unitatile de invatamant si inspectoratele scolare vor marca prin manifestari specifice ziua de 5 octombrie Ziua internationala a educatiei si ziua de 5 iunie - Ziua invatatorului, conform planificarilor existente la nivelul
fiecarei unitati de invatamant preuniversitar.
Ca si in anii trecuti, si de aceasta data se va desfasura programul Scoala altfel. Mai precis, potrivit
structurii anuntate de Minister, saptamana 610 aprilie 2015 din semestrul al doilea este saptamana dedicata
activitatilor extracurriculare si extrascolare, in cadrul programului Scoala altfel: Sa stii mai multe, sa fii mai
bun!, avand un orar specific.
2. a. PLAN DE INVATAMANT
Intervalul de
vrst
3 - 5 ani

5 - 7 ani

Categorii de activiti de nvare

Activiti pe domenii experieniale
Jocuri si activiti didactice alese
Activiti de dezvoltare personal
TOTAL
Activiti pe domenii experieniale
Jocuri si activiti didactice alese
Activiti de dezvoltare personal
TOTAL

2.b. PROGRAMUL ZILNIC

Repere
Jocuri i activiti
orare
didactice alese
7,30
Jocuri i activiti
8,30
alese
8,30
9,00
9,00
11,00

Jocuri i activiti
alese

Activiti pe domenii
experieniale
-

Nr.de
activiti/sptmn
ON*
OP/OS*
7
10
5
22
10
10
6
26

+7
+5
+ 10
+ 22
+ 10
+5
+ 11
+ 26

Activiti de dezvoltare personal

Rutin: Primirea
specifice)

copiilor

(deprinderi

Rutin: Micul dejun (deprinderi specifice)

Activitate pe domenii de Rutin: ntlnirea de diminea (15 min.)

experieniale
Rutin i tranziie: Ne pregtim pentru
activiti! (deprinderi de igien individual i
colectiv, deprinderi de ordine i disciplin,
3
3

deprinderi de autoservire)

11,00
13,00

Jocuri i activiti
recreative

13,00
15,30

Activiti de relaxare,
Jocuri i activiti
alese

15,30
16,00
16,00
17,00

Jocuri de dezvoltare a
aptitudinilor
individuale

Activiti recuperatorii
pe domenii de
experieniale

Activitate opional
Rutin i tranziie: S ne relaxm !
(deprinderi igien individual i colectiv,
deprinderi de ordine i disciplin, deprinderi
de autoservire)
Rutin : Masa de prnz (deprinderi specifice)
Rutin: Ne pregtim s ne odihnim!
(deprinderi de igien individual i colectiv,
deprinderi de ordine i disciplin, deprinderi
de autoservire)
Rutin: Gustarea (deprinderi specifice)
Rutin i tranziie: Din nou la joac!
(deprinderi de igien individual i colectiv,
deprinderi de ordine i disciplin, deprinderi
de autoservire)
Activitate opional Rutin: Plecarea copiilor
acas (deprinderi specifice)

2.c. ORAR
GRUPA MIC
LUNI
Domeniul stiinte
-Cunoaterea mediul
MARI
1.Domeniul limb i comunicare
-Educarea limbajului
2.Domeniul estetic i creativ
-Educaie ertistico-plastic
MIERCURI
1.Domeniul tiine
-Activitate matematic
2.Domeniul psihomotric
4
4

-Educaie fizic
JOI
Domeniul om i societate
-Activitate practic
-Educaie pentru societate
VINERI
Domeniul estetic i creativ
-Educaie muzical

3. COLECTIVUL DIDACTIC PARTICIPANT LA ACTIVITATEA GRUPEI

NR.CRT.
1.
2.

CATEGORIA DE ACTIVITATE
ACT. INSTRUCTIV-EDUCATIV

NUMELE PROFESORULUI
1.Miroiu Lavinia Maria
2.Gabor Mihaela Alina

Opt. GIMNASTICA

4. RESPONSABILITI ALE PRINILOR

NUMELE I PRENUMELE
PARINTILOR

NR..CRT.

RESPONSABILITI

Aparaschiei Aurelia

PRESEDINTELE
COMITETULUI
MEMBRU

CASIER

Samson Irina

Vod Claudia

5
5

5 .ELEVI CU CERINE EDUCATIVE SPECIALE (CES)

Numele i prenumele

Deficiene

6. OBIECTIVELE ACTIVITII EDUCATIVE

1. Dezvoltarea respectului fa de sine i a atitudinilor pozitive fa de propria persoan
2. Dezvoltarea abilitilor interpersonale necesare n coal, n familie, n grupul de prieteni
3. Utilizarea abilitilor de management al informaiilor pentru obinerea performanei i asigurarea succesului
4.. Dezvoltarea abilitilor de management al stilului de via
OBIECTIVE CADRU
DOMENIUL LIMB I COMUNICARE

dezvoltarea capacitii de exprimare oral, de nelegere i utilizare corect a semnifica iilor structurilor
verbale;

dezvoltarea creativitii i expresivitii limbajului oral;

DOMENIUL TIINELOR

dezvoltarea operaiilor intelectuale prematematice;

stimularea curiozitii privind explicarea i nelegerea lumii nconjurtoare;

formarea i exersarea unor deprinderi de ngrijire i ocrotire a mediului nconjurtor, n vederea educrii
unei atitudini pozitive fa de acesta;
DOMENIUL OM I SOCIETATE

cunoaterea i respectarea normelor de comportare n societate; educarea abilitii de a intra n rela ie cu

ceilali;

educarea trsturilor pozitive de voin i caracter i formarea unei atitudini pozitive fa de sine i de
ceilali;
DOMENIUL ESTETIC I CREATIV
formarea unor deprinderi pentru realizarea unor desene, picturi, modelaje;
formarea capacitii de receptare a lumii sonore i a muzicii;
DOMENIUL PSIHOMOTRIC

formarea i dezvoltarea deprinderilor motrice de baz i utilitar-aplicative;

cunoaterea deprinderilor igienico-sanitare pentru meninerea strii de sntate.

OBIECTIVE DE REFERINTA
DOMENIUL LIMB I COMUNICARE
O1: S neleag i s transmit mesaje simple; s reacioneze la acestea.
O2: S-i mbogeasc vocabularul activ i pasiv pe baza experienei, activitii personale i/sau a relaiilor cu
ceilali i simultan s utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical.
O3:S participe la activitile de grup, inclusiv la activitile de joc, att n calitate de vorbitor, ct i n calitate de
auditor;
DOMENIUL TIINELOR
O1:S-i mbogeasc experiena senzorial ca baz a cunotinelor matematice referitoare la clasificarea i
constituirea de grupuri, s comunice impresii, idei, pe baza observrilor efectuate, s aplice norme de comportare
specifice asigurrii sntii;
6
6

O2: S comunice impresii, idei, pe baza observrilor efectuate;

O3: S recunoasc, s denumeasc, forma geometric cerc, ptrat, triunghi, dreptunghi n jocuri.
O4: S manifeste interes n a participa la aciuni de ngrijire i protejare a mediului, aplicnd cunotinele
dobndite.
O5: S aplice norme de comportare specifice asigurrii sntii i proteciei omului i naturii.
DOMENIUL OM I SOCIETATE
O1: S-i adapteze comportamentul propriu la cerinele grupului n care triete (familie, grdini, grupul de
joac)
O2: S triasc n relaiile cu cei din jur stri afective pozitive, s manifeste prietenie, toleran, armonie,
concomitent cu nvarea autocontrolului.
O3: S cunoasc i s utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activiti practice.
O4: S dobndeasc comportamente i atitudini igienice corecte fa de propria persoan i fa de alte fiine i
obiecte.
O5: S capete abilitatea de a intra n relaie cu cei din jur, respectnd norme de comportament corect i util
celorlali.
O6: S se comporte adecvat n diferite contexte sociale.
DOMENIUL ESTETIC I CREATIV
O1: S redea teme plastice specifice desenului.
O2: S exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului n redarea unor teme plastice.
O3: S compun n mod original i personal spaiul plastic.
O4: S interpreteze liber, creativ lucrri plastice exprimnd sentimente estetice.
O5: S priveasc i s recunoasc creaii artistice corespunztoare specificului de vrst al copilului precolar i
preocuprilor acestuia (portrete de copii, jocuri ale copiilor, scene de familie, peisaje, activiti cotidiene ale
oamenilor)
O5: S descopere lumea nconjurtoare cu ajutorul auzului.
O6: S cnte acompaniai de educatoare
O7: S asocieze micrile sugerate de textul cntecului cu ritmul acestuia
O8: S exprime prin micare starea sufleteasc creat de muzica audiat.
DOMENIUL PSHIHOMOTRIC
O1: S cunoasc i s aplice regulile de igien referitoare la igiena echipamentului.
O2: S-i formeze o inut corporal corect (n poziia stnd, eznd i n deplasare).
O3: S fie apt s utilizeze deprinderile nsuite n diferite contexte.
O4: S manifeste n timpul activitii atitudini de cooperare, spirit de echip, de competiie, fair-play.
7. SARCINILE EDUCATORULUI
- organizeaz, conduce i desfoar activiti educative cu clasa la care a fost numit;
- urmrete cum se asigur ordinea, curenia i atmosfera general n sala de clas ce
i-a fost repartizat;
- se preocup de cunoaterea elevilor i a clasei;
- consiliaz elevii i prinii acestora n probleme de nvare, de via, de integrare social;
- reprezint elevii n colectivul didactic i ine legtura cu profesorii care predau la clas n vederea optimizrii
eforturilor acestora;
- ine legtura cu prinii elevilor, comunic periodic familiei situaia la nvtur i disciplin, prin edinele
lunare sau prin caietul de coresponden ori scrisori informative.
- supune situaia disciplinar dezbaterii consiliului profesoral;
- completeaz, n condiii grafice corespunztoare, catalogul grupei;

7
7

TEMATICA EDINELOR CU
PRINII
Nr.
crt.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

Tema
edinei
Aspecte privind
nceperea grdiniei de
ctre precolarul mic
( 3 ani )
Probleme organizatorice
Chestionar
Referat: Cum trebuie
s fie un
printe?
Exemplul prinilor n
educarea copiilor
Referat:
Recompense pentru
copilul dumneavoastr?

Concluzii asupra
adaptrii i muncii
copiilor la grdini
Referat: Cum s
alegem jucria
potrivit?
Regimul zilnic al
activitilor copiilor
n ntmpinarea lui
Mo Crciun
Referat: Putem
scpa de cuvintele NU
sau NU VREAU ?
Analiza muncii
copiilor
Referat: Ce se afl
ntre mine i copilul
meu?
Activitatea
independent a
copiilor
Referat: Violena n
familie

Perioada

Septembri
e

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

Ianuarie

Februarie

Obiective

Resurse

- s neleag importana
frecventrii cursurilor;
grdiniei n viaa copilului
- s contientizeze calitate
unui printe responsabil.

Chestionar
Referat

- s motiveze importana
exemplului prinilor n
educarea copiilor;
- s contientizeze
importana unui bun
exemplu;
- s neleag importana
folosirii recompenselor.
- s cunoasc succesele i
insuccesele micuilor;
- s cunoasc eficiena unei
jucrii potrivite.

- s cunoasc i s
contientizeze regimul zilnic
al activitii pe care o
desfoar proprii copii.
- s contientizeze
rezultatele i evoluia
copiilor n funcie de munca
depus;
- s neleag beneficiile
unei bune comunicri n
familie.
- s contientizeze
importana stabilirii unui
program adecvat vrstei
lor;
- s contientizeze
beneficiile unui climat
familial potrivit pentru
creterea sntoas a
copilului.

Chestionar
Referat

Referat

Referat

Referat

Referat

7.

8.

9.
10.

Atitudinea n colectiv
a copiilor
Referat: Prini v
cunoatei copii ?
Analiza muncii
copiilor
Consiliere:
Prinii ntreab
Educatoarea rspunde
Educaia sanitar
sntatea este cea mai
bun avuie
S ne recrem
mpreun!
Uite ce mari ne-am
fcut!

Martie

Aprilie

Mai
Iunie

- s identifice caracteristici
ale colectivului;
- s analizeze ct de bine i
cunosc copiii.
- s cunoasc aspectele
pozitive i negative ale
autoritii prinilor;
- s cunoasc noi aspecte
privind propriul copil.
- s neleag necesitatea
respectrii regulilor de
igien.
- s neleag importana
recrerii copiilor alturi de
prini;
- s analizeze evoluia
propriului copil.

8. COMITETUL DE PARINTI AL GRUPEI ESTE FORMAT DIN:

PRESEDINTE: Aparaschiei Aurelia
MEMBRU:Vod Claudia
MEMBRU-CASIER: Samson Irina

Fise
Referat

Chestionare

Discuie
liber

Chestionar

9. MODEL,
PROCES VERBAL,
ncheiat astzin ......................................................................
Ordinea de zi:.............................................................
...............................................................
..............................................................
Desfurarea (constatri ):

Msuri (propuneri)............................................................................
...............................................................
...............................................................

................................................................................................................................
................................................................
Drept care s-a ncheiat prezentul proces- verbal.

Nume

Semnturi

10.CHESTIONAR PENTRU PRINI

1. Spunei cel puin un lucru pe care l-ai descoperit de curnd la copilul dvs.?
....................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................
3. Ct timp petrecei zilnic cu copilul/copiii dvs.?
....................................................................................................................................................................................
4. Care sunt cele mai frecvente cauze ale discuiilor n contradictoriu cu copilul/copiii dvs.?
a. vestimentaie
d. timp liber
g. altele. Care?....................
b. limbaj
e. gradinita.
c. anturaj (prieteni)
f. bani
5. Cum procedai atunci cnd copilul/copiii dvs. ncalc regulile?
..................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................

6. Enumerai cteva recomandri pe care le-ai fcut copilului/copiilor dvs. n legtura cu un stil de via
sntos?
..................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................
7.a. Ce-i place copilului dvs. s fac n timpul liber?
...................................................................................................................................................................................
7.b. Alegei una dintre preocuprile de mai sus pe care ai ncuraja-o.
....................................................................................................................................................................................
8. Care sunt activitile familiale pe care ai dori s le fac mai bine copilul/copiii dvs.?
....................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................
edinele cu parinii nu se fac la ntmplare. Ele trebuie susinute periodic i ori de cte ori este nevoie,
dup un plan riguros ntocmit.
Evidena lor se ine ntr-un dosar special. Acesta va conine toate materialele ntlnirilor cu prinii. El
este unul dintre documentele care atest legtura cadrului didactic cu prinii prescolarilor.
Lectoratele cu prinii se fac tot cu aceast ocazie, iar tema referatelor prezentate trebuie s fie astfel
aleas nct s rspund cerinei de educare a prinilor, nu numai a elevilor. Subiectele pot fi unele de interes
major (de exemplu, anul trecut am discutat i despre gripa aviar!), de educaie pentru sntatea familiei i a
copilului, n special, ct i subiecte legate de psihologia copilului, de pregtirea acestuia pentru coal, lecii, etc.
Materialele prezentate la lectoratul cu prinii pot fi susinute i de alte persoane abilitate invitate de
cadrul didactic (psihologi, medici,etc).
Dosarul va conine:
- pagina de titlu a dosarului;
- extras din Regulamentul de organizare i funcionare a nvmntului preuniversitar (vezi modelul);
- planificarea edinelor cu prinii (vezi modelul). Aici sunt trecute toate ntlnirile cu prinii, chiar i
serbrile colare la care sunt invitai ori excursiile la care sunt participani.
Pentru fiecare edin este nevoie de urmtoarele documente:
- ntiinare pentru fiecare printe;
- planul edinei (rmne la dosar);
- proces verbal semnat de fiecare printe participant (este documentul care atest prezena prinilor la
edin);
- copie dup referatul prezentat la lectoratul cu prinii;
- alte materiale prezentate la edin;
- eventuale fotografii fcute cu aceast ocazie

11. Metodologia sedintelor cu parintii la clasele preprimare

La clasele preprimare, poate mai mult decat la ciclurile de invatamant situate mai sus pe axa
timpului, este necesara o relatie sustinuta a gradinitei cu familia.
Micii prescolari sunt extrem de tare ancorati in mediul familial iar noi trebuie sa-l continuam la
gradinita, facand - acolo unde este necesar - corecturile deprinderilor gresite aduse de aici, trebuie sa
facem mediul precolar cat mai placut copiilor, fara stres emotional si afectiv. Totodata, trebuie sa-i aratam
micului prescolar diferenta de loc, de situatii, de cerinte fata de cele ale familiei.
Toate aceste continuturi ale vietii copilului de acasa si de la gradinita trebuie facute cunoscute
parintilor deoarece numai impreuna cu ei putem conlucra la obtinerea rezultatelor pozitive in procesul de
invatamant.
Din aceasta cauza intalnirile cu parintii, cate unul, sau cu toti impreuna sunt necesare.
Pentru o conlucrare fructuoasa cu familia copilului este necesara o planificare a sedintelor cu
parintii. Potrivit Regulamentului prescolar intalnirile cu parintii trebuie sa aiba loc lunar sau ori de cate
ori este nevoie. Este bine sa se aduca la cunostinta parintilor ca ei sunt obligati a lua legatura cu gradinita,
chiar daca aceasta nu ii solicita.
Planificarea sedintelor cu parintii trebuie sa concretizeze continutul fiecarei sedinte, perioada cand
aceasta va avea loc si, eventual, materialele care vor fi prelucrate in sedinte.
Continutul primei sedinte cu parintii la inceperea anului scolar trebuie sa includa, obligatoriu,
alegerea Comitetului de parinti pe grupa, care va fi compus din 3 persoane adica, presedinte si 2
membrii, cat si prezentarea atributiile acestui comitet. De asemenea, se va prelucra Regulamentul
prescolar si se va face o dare de seama asupra activitatii grupei din anul precedent, planficarea activitatilor
din anul scolar in curs.
Fiecare sedinta cu parintii va contine si prezentarea unui material educativ pregatit de educatoare.
Acest material va avea continutul axat pe relatiile parintilor cu gradinita, observatii psiho-pedagogice
asupra elevilor, indrumari in educatia copiilor, in pastrarea sanatatii lor fizice si mintale, emotionale.
Pe parcursul sedintelor cu parintii cadrul didactic va face observatii generale, nu va numi
prescolarul in context negativ, va evidentia insa aspectele pozitive, nominal. Nu avem nici un interes sa
jignim parintii, observatiile negative se vor face in particular, dupa sedinta, sau cu alta ocazie.
Nu se va folosi ocazia Sedintei cu parintii pentru a se cere bani, indiferent pentru care destinatie.
Sumele pot fi cerute doar de Comitetul de parinti, daca se crede de cuviinta, si aceasta doar pentru dotarea
grupei sau a gradinitei sau pentru oricare motiv instructiv-educativ legat de prescolarii nostri, scop
consimtit de catre toti parintii (exemplu organizarea unei excursii, donatii pentru ajutorarea unui
batran, etc).
Pentru o mai buna desfasurare a sedintelor cu parintii este nevoie ca evidenta acestora sa se faca
intr-un dosar separat. Acest dosar va contine : planificarea sedintelor cu parintii, materialele prezentate in
fiecare sedinta, procesele verbale ale sedintelor. Este recomandabil ca inaintea fiecarei intalniri cu parintii
sa ne facem un plan de continut, pe puncte, si sa incercam sa-l urmarim in timpul desfasurarii sedintei. Si

aceasta deoarece pe parcursul sedintelor discutiile pot divaga de la ideea de plecare, fiecare parinte se mai
abate de la ideea in discutie si uitam de unde am pornit si ceea ce urmarim.
Sa incercam, pe cat posibil, ca in timpul sedintelor sa lasam sa vorbeasca mai mult parintii, pe baza
ideilor prezentate de noi. Aflam lucruri noi si interesante despre prescolarii nostri, despre relatia lor cu
familia cat si despre relatiile lor si ale familiei lor cu ceilalti copii din clasa si cu familiile acestora. Noutatile
aflate ne pot ghida in mai buna cunoastere a elevilor nostri si duc, implicit, la cai mai bune de rentabilizare
a procesului instructiv-educativ al caror subiect sunt micii scolari.
Titluri posibile de comunicari-referate la sedintele cu parintii :
- Violenta :
- Psihologie, Educatie : Rolul jocului in dezvoltarea emotionala si intelectuala a copilului , Cei sapte
ani de acasa , Cele mai rele sapte lucruri pe care le poti spune copilului tau , Cum descopera copilul
prietenia

12. REGULAMENTUL
DE ORGANIZARE I FUNCIONARE
A UNITILOR DE NVMNT PREUNIVERSITAR
CAPITOLUL V
PRINII
Seciunea 1
Dispoziii generale
Art.45. (1) Prinii/tutorii legali au dreptul i obligaia de a colabora cu unitatea de nvmnt, n
vederea realizrii obiectivelor educaionale.
(2) Prinii/tutorii legali au obligaia ca, cel puin o dat pe lun, s ia legtura cu
nvtorul/dirigintele pentru a cunoate evoluia copilului lor.
(3) Printele, tutorele legal instituit sau susintorul legal sunt obligai, conform legii, s asigure
frecvena colar a elevului n nvmntul obligatoriu.
Seciunea a 2-a
Comitetul de prini al clasei
Art.46. (1) Comitetul de prini al clasei se alege n fiecare an n adunarea general a prinilor
elevilor clasei, convocat de nvtor/ diriginte, care prezideaz edina.
(2) Convocarea adunrii generale pentru alegerea comitetului de prini al clasei are loc n primele
30 zile de la nceperea cursurilor anului colar.
(3) Comitetul de prini al clasei se compune din trei persoane: un preedinte i doi membri;
(4) Dirigintele/nvtorul clasei convoac adunarea general a prinilor la nceputul fiecrui semestru i la
ncheierea anului colar. De asemenea, dirigintele/ nvtorul sau preedintele comitetului de prini al clasei pot
convoca adunarea general a prinilor ori de cte ori este necesar.
(5) Comitetul de prini al clasei reprezint interesele prinilor elevilor clasei n adunarea general a
prinilor la nivelul colii, n consiliul reprezentativ al prinilor, n consiliul profesoral i n consiliul clasei.
Art.47. Comitetul de prini al clasei are urmtoarele atribuii:
a) ajut nvtorii/diriginii n activitatea de cuprindere n nvmntul obligatoriu a tuturor
copiilor de vrst colar i de mbuntire a frecvenei acestora;
b) sprijin unitatea de nvmnt i dirigintele n activitatea de consiliere i de orientare socioprofesional sau de integrare social a absolvenilor;
c) sprijin dirigintele/nvtorul n organizarea i desfurarea unor activiti extracolare;
d) are iniiative i se implic n mbuntirea condiiilor de studiu pentru elevii clasei;
e) atrage persoane fizice sau juridice care, prin contribuii financiare sau materiale, susin programe de
modernizare a activitii educative i a bazei materiale din clas i din coal.
f) sprijin conducerea unitii de nvmnt i dirigintele/nvtorul n ntreinerea, dezvoltarea i
modernizarea bazei materiale a clasei i a unitii de nvmnt.
Art.48. (1) Comitetul de prini al clasei ine legtura cu unitatea de nvmnt, prin dirigintele/
nvtorul clasei.
(2) Comitetul de prini al clasei poate propune, n adunarea general, dac se consider necesar, o
sum minim prin care prinii elevilor clasei s contribuie la ntreinerea, dezvoltarea i modernizarea
bazei materiale a clasei sau a unitii de nvmnt.
(3) Contribuia prevzut la alin. (2) nu este obligatorie, iar neachitarea acesteia nu poate limita , n
nici un caz, exercitarea de ctre elevi a drepturilor prevzute de prezentul regulament i de prevederile
legale n vigoare. Informarea celor implicai cu privire la coninutul acestui articol este obligatorie.
(4) Contribuia prevzut la alin. (2) se colecteaz i se administreaz numai de ctre comitetul de prini,
fr implicarea cadrelor didactice.

(5) Este interzis implicarea elevilor n strngerea fondurilor.

(6) Dirigintelui/nvtorului i este interzis s opereze cu aceste fonduri.
(7) Fondurile bneti ale comitetului de prini se cheltuiesc la iniiativa acestuia sau ca urmare a
propunerii dirigintelui/ nvtorului sau a directorului, nsuite de ctre comitet.
(8) Sponsorizarea clasei sau a unitii de nvmnt nu atrage dup sine drepturi n plus pentru
anumii elevi.
(9) Se interzice iniierea, de ctre coal sau de ctre prini, a oricrei discuii cu elevii n vederea
colectrii i administrrii fondurilor comitetului de prini.

13. PARTENERIATE CU COMUNITATEA LOCALA, PROIECTE SI PARTENERIATE

EDUCATIONALE LA GRUPA
DATA
23
SEPTEMBRIE

CALENDARUL EVENIMENTELOR
ZIUA
SEMNIFICATIA
ZIUA MONDIALA A
CURATENIEI

Indreptarea atentiei catre

un mediu curat, unde viata
pare mai frumoasa si mai
sanatoasa.
Obisnuirea copiilor cu
curatenia mediului
inconjurator.

PROPUNERI DE
ACTIVITATE
-activitati gospodaresti in sala
de grupa, curtea si
imprejurimile gradinitei;
-experimente pentru a
demonstra poluarea;
-identificarea persoanelor care
dauneaza prin actiunile lor;

SEPTEMBRIE PERIOADA
OCTOMBRIE
RECOLTEI

04
OCTOMBRIE

ZIUA MONDIALA A
ANIMALELOR

16
OCTOMBRIE

ZIUA
INTERNATIONALA A
ALIMENTATIEI

1
DECEMBRIE

ZIUA NATIONALA A
ROMANIEI

DECEMBRIE

SARBATORILE DE
IARNA

01
IANUARIE

ANUL NOU

-activitati cu parintii:
incurajarea parintilor sa
initieze activitati comune cu
copiii in mentinerea curateniei
in casa, curte, imprejurimi;
Adunarea recoltei este un
Participarea copiilor la actiuni
lucru important al
de strangere a recoltelor, de
existentei umane.
prepararea salatei si a sucului
Multe traditii sunt legate de de fructe si legume;
culesul viilor.
-jocuri de creatie:La piata,
La culesul viilor, Ziua
recoltei
-organizam: Balul fructelor,
Balul strugurilor
Fiecare animal este parte
-acumularea cunostintelor
importanta si utila a naturii, despre animale prin vizionare
de aceea trebuie sa invatam de filme documentare;
sa le ocrotim.
-imagini(enciclopedii)cu
Dupa cercetari se pot face
animale;
dezbateri impreuna cu
-joc de creatie: Cautarea
copiii pentru a invata ce
hranei;
influente au pierderile unor -joc didactic: Cauta puiul;
specii pentru mediul
-povesti, cantace, poezii,
nostru.
zicatori despre animale;
-desen,modelaj;
Cunoasterea produselor
-actiuni despre alimentatia
ecologice, naturale si a
sanatoasa a copiilor
celor care dauneaza
ex:Vitaminele contribuie la
organismului uman si care mentinerea sanatatii.
nu trebuie sa se regaseasca
in alimentatia copiilor, cum
ar fi dulciu-rile in exces
sau alimen
tele care contin E-uri.
Importanta cunoasterii
-confectionarea drapelului
sarbatorilor nationale ale
tricolor;
tarii noastre, tricolorului si -sa facem cunostinta cu harta
structurii geografice a
tarii, folclorul si traditia
Romaniei.
romaneasca;
-auditie muzicala:Tezaur
folcloric.
-vizita la Muzeul Judetean;
-depunere de coroane;
Cunoasterea spiritului si
-colinde, poezii , scenete;
traditiilor Craciunului, a
-actiuni de binefacere;
datinilor si obiceiurilor de
-diverse activitati desfasurate
iarna, precum si placerea
parteneriat:
de a oferi si primi cadouri .
Anul Nou, prilej de
-confectionare:Roata anului
cunoastere a traditiilor
-cunoasterea lunilor;
specifice din diferite zone
-expuneri despre perceptia

ale tarii.

trecerii timpului;

Femeile ocupa un loc

important in societate.
Putem prezenta activitatile
traditionale ale femeilor si
activitatile de zi cu zi.
Formarea conceptiei despre
sarcinile femeilor.
Importanta radiatiilor
solare asupra organismului
uman

-vizitarea locurilor de munca a

parintilor;
-vizitarea muzeelor cu
tematica Mestesuguri vechi;
-vizionare si convorbire despre
poze cu famila;

08
MARTIE

ZIUA
INTERNATIONALA A
FEMEILOR

21
MARTIE

ZIUA MONDIALA
SOARE - PAMANT

22
MARTIE

ZIUA MONDIALA A
APEI

Importanta apei pentru

viata; cunoasterea
proprietatilor apei si rolul
ei pe pamant; ocrotirea
tuturor organismelor vii si
stoparea poluarii apei.

17
APRILIE

ZIUA MONDIALA A
SANATATII

APRILIE

SARBATOAREA
PASTELUI

Sa mentinem sanatatea este

un lucru foarte important.
Cheia menti
nerii sanatatii este sa
ducem o viata sanatoasa,
pentru care bazele se pun
de la o varsta frageda.
Sarbatorile Pascale:
Invierea si simbolul
reinnoiri. Traditii de Paste
si Incondeierea Oului de
Paste.

18
APRILIE

ZIUA MONDIALA A
OCROTIRII
MONUMENTELOR
ISTORICE

22
APRILIE

ZIUA PAMANTULUI

-comunicari
-ateliere de lucru
-observatii astronomice si
concursuri tematice
-concurs de desen :Apa-izvor
de viata si bucurii;
-stiinta:Utilizarile apei;
Circuitul apei in natura;
Cum sa economisim apa?;
-experimente privind poluarea
apei, efectele apelor poluate,
starea fizica a apei;
-dramatizare :Izvorul;
-observarea apei (paraurilor)in
imprejurimi si mentinerea
curateniei;
-intalnire cu cadre medicale;
-plimbari, drumetii;
-prepararea salatelor din
fructe, legume;

-conversatie despre viata lui

Isus;
-intmplari ,povesti, cantece
despre iepuras;
-activitai practice: Ornamente
pentru masa de Paste;
-incondeierea oualelor cu
diferite tehnici;
Cladirile vechi intaresc
-vizitarea orasului;
identitatile culturale. Putem -excursii;
indrepta atentia copiilor
-legende;
spre protejarea si
-ocrotirea monumentelor
conservarea constructii
istorice;
lor vechi si a
monumentelor
Multi factori daunatori
-observari realizate prin
influenteaza sanatatea
plimbari, excursii;
mediului.Este important sa -discutii privind impiedicarea

cunoastem acesti factori

pentru a-i putea preveni.

10
MAI

ZIUA PASARILOR SI A
ARBORILOR

31 MAI

ZIUA MONDIALA
IMPOTRIVA
FUMATULUI

01 IUNIE

ZIUA
INTERNATIONALA A
COPIILOR

05 IUNIE

ZIUA MONDIALA A
MEDIULUI

factorilor daunatori ai planetei

si a mediului inconjurator;
-excursii si picnic-uri
organizate cu parintii, fara
omiterea curatarii locurilor
dupa plecare;
Mediul viu inconjurator are -observari ,cercetari in urma
un rol hotarator pentru a
plimbarilor; excursiilor in
mentine viata. Pentru
parc, in padure, pe langa lac,
ocrotirea lui e nevoie sa-l
etc
cunoastem.
-poezii, cantece, povesti,
Un semnal pentru cei care
jocuri de miscare cu continut
ucid in masa arbori fara sa tematic;
planteze in schimb nimic:
-jocuri dramatice;
Padurea este plamanul
-antrenarea in activitati de
verde al omenirii, pe care
sadire de puietii achizitionati
trebuie sa-l lasam
de la pepiniera si urmarirea
mostenire urmasilor
indeaproape in viitor a
nostri.
dezvoltarii copaceilor;
Fumatul dauneza grav
-realizarea unor afise si
sanatatii si totusi in acelasi expunerea lor la vedere;
timp numarul fumatorilor
-consultarea cadrelor
creste. Formarea copiilor in medicale;
a se opune viciilor, fapt
care le va influenta pozitiv
viitorul
-intreceri sportive
-efectuarea desenelor pe asfalt;
-confectionarea unui album cu
copiii lumii;
-expozitie de desen;
-concurs de poezii consacrate
copilariei fericite;
Importanta protejarii
-confectionarea afiselor cu
zonelor aride care acopera
continut tematic;
mai mult de 40% din
-vizionare de filme cu continut
suprafata Terrei.
tematic: Cocoselul
neascultator;
-colectarea deseurilor din
materiale reciclabile ;

14. PROIECTE EDUCATIONALE LA NIVEL LOCAL

AVIZ DIRECTOR
(MODEL)
TITLUL PROIECTULUI
PARTENERIAT N EDUCAIE : GRADINITA FAMILIE COMUNITATE
Motto: Spune-mi i o s uit. Arat-mi i poate n-o
s-mi amintesc. Implic-m i o s neleg
(proverb american)
Argument
Totul educ : oamenii, lucrurile, fenomenele, dar n primul rnd i n cea mai mare msur, oamenii.
Intre acetia primul loc l ocup prinii si educatorii
A.S.Makarenko, Cartea pentru prini.
ntlnirile tipice cu prinii nu abordeaz ntotdeauna problemele, oferind prinilor puine anse de a
cunoate profesorii elevilor i problemele colii. De aceea, trebuie pus accent pe activiti de cunoatere
interpersonal pentru a crea un cadru de siguran i pe strategii de desfurare a acestora ct mai variat i
accesibil.
Ca urmare, acest proiect, si propune s dezvolte competene de lucru cu familia elevului i s rspund
nevoilor de comunicare, relaionare, construire de echipe, cooperare, motivare i implicare.
Scopul proiectului
- Optimizarea relaiei coal-familie-comunitate, n aa fel nct elevii s obin singuri succesul.

Obiective
Realizarea unor cercetri pentru dignosticarea relaiei coal-familie;
Identificarea instrumentelor de comunicare coal-familie;
Antrenarea prinilor n activiti de informare i formare educaional;
Diversificarea modalitilor de colaborare cu familia;
Crearea unui cadru de motivare i implicare a partenerilor;
ncurajarea voluntariatului ; atragerea prinilor ctre activiti din lumea colii.
Realizarea unei reviste educative pentru prini
o Grupul int
prinii grupei
prescolarii grupei
-educatoarele
o Locul i perioada de desfurare

Colaboratori
Director, prof. profesor psiholog , poliia de proximitate, preot (prof. de religie) educatoarele grupei ,
prini.
- Mod de realizare

Activiti

Forma

Respons
abil

C
-

1.Prinii se ntorc lagradinita

Alctuirea Comitetului de Prini
2.Ce pot face prinii la gradinita?

-Dezbatere

educatoa
re

1.Discuii informale asupra

Regulamentului de ordine
interioar i a documentelor
precolare
2.Ce pot face prinii acas?
3. Copilul ,copia prinilor
1.Elaborarea unui chestionar
pentru prini privind colaborarea
gradinita-familie
2.Rugciune sau cum i vd
copiii pe prini
3. Interactiunea prini-copii
1.Aplicarea chestionarului i
interpretarea rezultatelor
2.Cum, ce, ct tiu copiii notri?
3. Naterea Domnului colinde,
poezii

-Informare
-edin cu prinii
-Lectorat

director
educatoa
re

-atelier de lucru

prof.
psiholog

-dezbatere

-Chestionar
-activitate deschis
-Serbare

prof.
psihoped
.
educatoa
re
director
prof.
psiholog.
educatoa
re
preot
educatoa
re
elevi ,
printi
poliist
de
proximit
ate
preot
prini
copii
educatoa
re

Consilierea prinilor n cazul

apariiei unor crize n familie care
pot influiena progresul colar al
prescolarului

prini
elevi
educatoa
re
invitai

prof.
psiholog
prini.

-Lectorat

1.Violena n gradinita i n familie

2. Nu violenei n familie;
povestiri ale copiilor despre
anumite aspecte care influeneaz
viaa copilului
3.Sfaturi pentru o viata fr de

1.Activitate de voluntariat: Mn
de la mn
2.Amenajarea unei minibiblioteci
n sala de grupa
3.Consiliere
individual,prini,elevi, proiect
4. Copilul este copia parintilor sai

-dezbatere
-seminar-dezbatere

pcate
-

1.Sala de grupa miniexpoziie de

lucrri ale prescolarilor i nu
numai
2.Ziua portilor deschise
3.De ziua mamei - scenete,cntece,
poezii
1.A fi printe e uor, dar nu e
simplu
2. Profesia de printe -O zi din

- aciune de
recondiionare i
colectare de cri
pentru lectura
suplimentar
- studiul de caz

- expoziie de
lucrri
-activitate
comuna*
parinti/copii
-serbare
-dezbatere
-mprirea de
pliante

Per
ioa
da

Materiale
chestionare
referate (lectorate)
materiale informative (Regulament colar, brouri, pliante, afie etc.)
program calculator pentru tema Violena n coal i n famile
alte materiale de pe internet
o Finanarea activitilor
Comitetul de prini
Sponsori
o Popularizarea proiectului
pliante pentru prini, elevi i profesori
-

FINALITATEA

Antrenarea prinilor n activiti de informare i formare educaional;

Diversificarea modalitilor de colaborare cu familia;
Crearea unui cadru de motivare i implicare a partenerilor;
ncurajarea voluntariatului ;
Atragerea prinilor ctre activiti din lumea gradinitei
Realizarea unei reviste educative pentru prini.

15. a. MODEL DE GRIL DE OBSERVARE A COMPORTAMENTULUI

b. MODEL DE FI INDIVIDUALDE OBSERVAIi CURENTE

Gradinita
Educatoare:
Copilul..............
Grupa...........
-

- GRIL DE OBSERVARE A COMPORTAMENTULUI

-

ASPECTE DE CONDUIT

Ii impune punctul de vedere

Prefer s-i exprime prerea

oral

Caut grupul

Vorbete tare i mult

D dispoziii, nu sugestii

Se manifest extrovertit

Are iniiativ n activitile de

nvare i de joc

Refuz observaiile

Im

Li

X
-

X
-

X
-

de

At

X
23

Se revolt cnd pierde

Comenteaz aspectele
impuse, care contravin

intereselor sale
-

Se opune manevrrii (de ctre

Ignor membrii grupului care

X
-

Caut compania copiilor

activi

Face totul pentru a ctiga

Plnge la eecul echipei din

Manifest agresivitate verbal
colegii care nu sunt de acord

Organizeaz eficient

X
-

X
-

X
X

X
X

X
-

X
-

X
-

X
-

X
-

activitatea grupului din care

face parte

cu el

fa de
-

care face parte

-

nu particip efectiv la
activitile comune

X
-

alii) prin argumentare

-

24

X
-

X
-

X
X

X
-

X
-

X
-

X
-

X
-

FIA INDIVIDUAL DE OBSERVAII CURENTE

NUMELE I PRENUMELE COPILULUI: __________________________________________________________

GRUPA:
AN COLAR:

25

Dat
a

Fapte i atitudini ale copilului

Cauze presupuse/ cauze

reale

Recomandri/ msuri

16. PROIECT DIDACTIC TIPIZAT

I . PARTEA INTRODUCTIV - model
Grdinia: Grdinia cu Program Prelungit Nr. 29, Bacu
Grupa: Mare
Domeniul:Limb i Comunicare
Disciplina: Educarea limbajului
Unitatea de nvatare: Analiza fonetic a cuvantului ( sunete: consoane)
Subiectul: Unde-i [d] de la doctor?
Tipul activitii: Formare de priceperi i deprinderi;
Obiectiv cadru: Formarea capacitilor: de a recepta i de a produce un mesaj oral;

26

Obiectivul fundamental (de referinta): familiarizarea cu noiunile de sunet, formarea capacitii de analiz a cuvintelor
pn la nivelul sunetului, izolarea sunetului[d] din cuvinte i sesizarea caracteristicilor acestuia.
- Obiective operaionale:
A. Cognitive
- Pe parcursul i la sfritul leciei, copiii vor fi capabili:
- OC.I - (OBIECTIV DE IDENTIFICARE)
- s identifice ntr-un lan fonic sunetul care prezint alte particulariti dect o vocal;
- NIVEL:-Minimal: reproduce linia melodic dup modelul educatoarei;
-Mediu: discriminez sunetul din lanul fonic prin care s-a redat
melodia;
- Maximal: sesizarea particularitilor sunetului nou, n raport cu o vocal;
- OC.2 (OBIECTIV DE INIIERE)
- s fac corespondena ntre reprezentarea grafic i imaginea din primul rnd;
- NIVEL:- Minimal: stabilirea numrului de silabe al cuvntului sugerat de imaginea dat;
- Mediu:
discriminarea sunetului [d] in structura fonetic a cuvntului;
- Maximal: corelarea ntregului sistem de simboluri cu imaginea de deasupra acestora;
- OC.3 ( OBIECTIV DE EXERSARE)
- - s utilizeze simbolul nvat pentru consoane, pentru imaginea din dreapta;
- NIVEL: - Minimal: stabilirea numrului de silabe pentru cuvntul sugerat de imagine;
- Mediu: identificarea silabei care conine sunetul [d];
- Maximal: notarea sunetului [d] sub segmentul identificat, prin simbolul nvat;
- OC.4 (OBIECTIV DE PERFORMAN)
- - s s stabileasc structura fonetic a cuvintelor sugerate de imaginile din rndul al doilea, asciind simbolul sunetului [d];
- NIVEL: Minimal: stabilirea numrului de silabe pentru fiecare cuvnt;
Mediu: identificarea silabei care contine sunetul [d]
Maximal: corelarea structurii grafice rezultate cu imaginea, verbaliznd operaia de analiz;
- OC5. (OBIECTIV DE PERFORMANTA SI EVALUARE)
sa gaseasca cuvantul potrivit schemei grafice pentru a il folosi in caseta indicata (selectat din setul de cartonase);
NIVEL:Minimal: identificarea unui cuvant care sa aiba sunetul [d] in pozitie initiala;
Mediu: sa gaseasca un cuvant format din doua silabe;
Maximal: sa argumenteze ce a lipit in spatiul dat conform schemei grafice date;
- OC.6. (OBIECTIV DE EVALUARE)
s argumenteze folosirea simbolurilor utilizate n rndul al treilea;
NIVEL: - Minimal: recunoaterea simbolului grafic cu care se noteaz sunetul [d] ;
- Mediu: stabilirea relaiei cuvnt-silab-sunet i exemplificarea cu cuvinte care ncep cu sunetul [d] ;
- Maximal: exemplificri de cuvinte cu structur fonetic adecvat schemei date;
- B. Motrice:
-

27

- La sfritul leciei, precolarii vor deveni capabili:

- OM. 1 - s-i coordoneze micrile pentru a foileta n condiii de igien si securitate materialul primit;
- OM. 2 - s-i dirijeze efortul oculomotor ctre centrul de interes vizat de educatoare;
- OM. 3 - s i reprime tendina de a executa micri inutile n timpul activitii;
- C.Afective:
- Precolarii:
A. 1- vor tri satisfacia intelectual de corelare dintre: imagine, cuvnt, silab, sunetul nvat i simbolul folosit pentru scriere;(+)
A. 2 - vor dori s lucreze ngrijit pe foi;(+)
A. 3 - vor lua atitudine fa de nclcarea normelor de exprimare corect(-).
- Resurse:
- Bibliografice:
Curriculum pentru nvmntul precolar,3-6/7 ani, 2008
Ioan Dnil, Ioan Surdu Preabecedar, Bucureti, Editura Egal, 2001,
pedagogice: Didactica
metodico-didactice: Ioan Dnil, Fonetic i fonologie, Bacu, Editura Egal, 2001,
- Metodologice - Strategii didactice
a. strategia didactic: inductiv-explicativ
b. metode i procedee: metoda fonetic analitico-sintetic, explicaia, conversaia euristic, exerciiul, lucrul cu manualul;
c. forme de organizare: frontal, individual
d. mijloace didactice: manualul, instrumente de scris, creioane colorate, 6 cartonae reprezentand: un ardei, un pod, un delfin, o lebada,
un dinte, un dulap matrial aflat pentru educatoare pe un flanelograf si pentru copii aceleasi cartonase dar mai mici, intr-un
plic (cartonasele copiilor au pe spate o banda adeziva dubla si protejata care-i va ajuta sa lipeasca cartonasul ales ) ;
- Temporale: 30 - 35 minute;
- Umane: grupa de 20 precolari;
- Suportul informativ: - Consoana [d] : consoan oclusiv- exploziv, dental, sonor i nesonant;

II. DESFURAREA LECIEI (vezi tabelul).

III. FIA DE MUNC INDEPENDENT (DE LUCRU) n special pentru leciile bazate pe nvare prin descoperire, problematizare,
observaie independent i experiment de laborator .
IV. FIA DE EVALUARE - cu itemi corespunztori obiectivelor operaionale propuse.
II. DESFURAREA LECIEI

28

Obiectivele
operaionale

( corespunztoare
Competenelor
specifice)
O1

O2
O3
etc.
-

Etapele
(evenimentele)
leciei*
corespunztoare
tipului i variantei de
lecie* de exemplu,
pentru lecia de
asimilare de noi
cunotine, ar putea fi
etapele de mai jos,
ordinea lor fiind
subordonat logicii
desfurrii leciei

-momentul
organizatoric
1 (2)-captarea ateniei
pentru lecia nou
2 (1)-reactualizarea
noiunilor necesare
trecerii la lecia nou
3-enunarea
obiectivelor
(facultativ, nu se
recomand in leciile
de nvare prin
descoperire)
4-prezentarea optim
a coninutului
5-dirijarea nvrii
(verbal sau cu ajutorul
unei fie de lucru)
6-conexiunea invers
(feed-back-ul),
preferabil n scris
7-evaluarea

Activitatea
profesorul
ui

Activit

Evaluarea**

(evaluarea
atingerii
obiectivelor
urmrite,
modalitile de
evaluare)

Activit
atea
elevilo
r

(cu
accent
pe
descri
erea
activit
ilor
de
nvar
e)

Item 1
Item 2
Item 3
etc.
** rubrica se
completeaza cu
fia de evaluare
care poate fi
prezentat
separat

29

8-fixarea
9-transferul de
cunotine/ aplicarea
in practic, acolo
unde este posibil
-tema pentru acas
-lecia se finalizeaz cu
precizarea a ceea ce
au de pregtit elevii
pentru lecia urmtoare

Profesorii debutani sunt obligai s realizeze schie de proiect pentru fiecare lecie predat n primii trei ani de activitate
- SCHI DE LECIE
DATE INTRODUCTIVE
Data.
coala,
Clasa.
Disciplina.
Subiectul leciei.,
Durata de desfurare a leciei.
Obiectivul central (scopul) leciei.
Competene specifice vizate (se trec cu nr. de ordine din programa colar)
Obiectivele operaionale.
Tipul i varianta de lecie.
30

 Resurse procedurale (metode didactice).

Resurse materiale (mijloace de nvmnt: aparatur i material didactic).
Tipul de organizare a activitii (colectiv, pe grupe i / sau individual).
Anticiparea dificultilor.
Bibliografia (n ordinea alfabetic a autorilor, cu specificarea autorilor, titlului lucrrii, editurii, anului apariiei, paginilor)
SCHEMA TABLEI cu desene (atunci cnd este cazul) realizate n culorile convenionale.
FIA DE MUNC INDEPENDENT (DE LUCRU) n special pentru leciile bazate pe nvare prin descoperire, problematizare,
observaie independent i experiment de laborator .
FIA DE EVALUARE - cu itemi corespunztori obiectivelor operaionale propuse.

II
III
IV
-

17. CURRICULUM VITAE

- Curriculum
vitae
- Europass

Informaii
personale

Nume / Prenume

Adres(e)
- Telefon(oane)
- Fax(uri)
- E-mail(uri)
Naionalitate(-ti)
- Data naterii
-

Inserai fotografia. (rubric facultativ, vezi instruciunile)

Miroiu Lavinia-Maria
Str. Neagoe Vod, nr. 29, sc. A, ap.14
- Mobil:

0748618358

Miroiu.lavinia@yahoo.com
Romn
04.08.1992

31

Sex

Feminin

Locul de munc
vizat / Domeniul
ocupaional
- Experiena
profesional

Grdinia cu program prelungit nr. 29, Bacu

Educatoare

- Perioada
- Funcia sau postul
ocupat
- Activiti i
responsabiliti
principale
- Numele i adresa
angajatorului
- Tipul activitii sau
sectorul de activitate

01.09.2014 - prezent

Susin activiti instructiv-educative cu precolarii, n raport cu standardele

curriculare de performan;

Profesor n grdinia de copii

Educaie i
formare

- Perioada
Calificarea / diploma
obinut
- Disciplinele
principale studiate /
competene
profesionale
dobndite
- Numele i tipul
instituiei de
nvmnt /
furnizorului de
formare
Nivelul n clasificarea
naional sau
internaional

2011 - 2014
Licen n Pedagogia nvmntului primar i precolar
Psihologie, Pedagogie, Psiho-pedagogie special, T.M.C., T.M.I

Universitatea Vasile Alecsandri din Bacu

Aptitudini i
competene
personale

Limba(i)
matern(e)
Limba(i) strin(e)
-

Romn

Englez

32

cunoscut(e)
Autoevaluare

Nivel european (*)

nelegere

Asc
ultar
e

Vorbire

C
i
t
i
r
e
B2

Partic
ipare
la
conve
rsaie

Dis
cur
s
oral

A
1

Scrie
re

Expri
mare
scris

Competene i
abiliti sociale

Bune competene de comunicare n limba greac dobndite prin studierea a 3

ani de coal n Grecia.

Competene i
aptitudini de
utilizare a
calculatorului

Atestat de competene digitale utilizator avansat.

o bun cunoatere a instrumentelor Microsoft Office, Power Point, etc.

Permis(e) de
conducere

Anexe

Certificat i diplom de competen lingvistic n limba englez i atestat i

diplom de competene digitale

33

18. PORTOFOLIU PERSONAL PENTRU DEZVOLTARE PROFESIONAL

CAPITOLUL I DATE DE IDENTIFICARE
Numele i prenumele: Miroiu Lavinia-Maria
Cod Numeric Personal:2920804114090
Data i locul naterii: 04.08.1992 Or. Oelul Rou, Jud Cara-Severin
Naionalitatea: Romn

34

Domiciliul: Bacu, Str. Neagoe Vod, nr.29, sc. A, ap.14

CAPITOLUL II STUDII (formare iniial)

CAPITOLUL III - COMPETENE I CALIFICRI OBINUTE PRIN DIFERITE FORME DE PERFECIONARE (cursuri de formare, grade
didactice, studii postuniversitare, doctorat etc.)

Competene/c
alificri
obinute 3)

- Nivelul
1)
educaional
-

Perioa
da

- Actul de studiiPerioadadobndit2) -

Enumerai
aptitudinile/competenel
e dobndite

Instituia
organizatoare

Seria i
numrul

Contextul
n care au
fost
dobndite5)

Do

Actul 4)

Unitatea
de
nvmnt emitent
-

Persoane care pot

furniza referine
(date de
identificare)

CAPITOLUL IV - ALTE APTITUDINI/COMPETENE

DOBNDITE, RECUNOSCUTE SAU NU PRINTR-UN ACT
DE STUDIU

CAPITOLUL V ALTE MENIUNI6)

35

______________________________________________________________________________________________________________________________
____________
_____________________________________________________________________

SEMNTUR,

AVIZAT.
DIRECTOR,

ANEXE
-

- UN COD DE VIA:
D ATO R I I L E M E L E FA D E C O P I L
36

- Copilul este o persoan: l respect.

- Copilul se minuneaz: l ajut s caute frumosul.
- Copilul este curios: vorbesc cu el.
- Copilul caut un model: sunt pentru el un exemplu.
- Copilul i descoper corpul: i art c sntatea este o for.
- Copilul se ndoiete de el nsui: i dau ncredere n el.
- Copilul vrea s fie independent: l invit s fie responsabil.
- Copilul i afirm personalitatea: l ajut s se cunoasc.
- Copilul se gndete doar la el: l nv s descopere societatea.
- Copilul are nevoie de un ideal: l ajut s ofere un sens vieii sale.
- mi pare aa ciudat
- C avem atta vreme pentru ur,
- C viaa nu-i dect o pictur
- ntre acest moment i cellalt,
- i e neneles de trist
- C nu culegem flori,
- C nu privim la cer mai des,
- C nu iubim
- Noi, care att de repede murim.
-

Urmrete permanent idealul educaional al colii romneti:

Dezvoltarea liber, integral i armonioas a personalitii umane, formarea personalitii autonome i creative.
-

Multa vorbarie nu a fost niciodata semn de intelepciune.

- (Tales din Milet)
Mintea curat, inimile curate ale copiilor notri v stau n mn. i tot cuvntul dumneavoastr e o smn care prinde i va da rodul.
- (Alexandru Vlahu Ctr nvtori)
- Eu sunt copilul.
- Tu ii n minile tale destinul meu.
Tu determini, n cea mai mare msur, dac voi reui sau voi eua n viat! D-mi, te rog, acele lucruri care s m ndrepte spre fericire.
- Educ-m, te rog, ca s pot fi o binecuvntare pentru lume ! "
- (din Child's Appels,
- Mamie Gepe Cole)
37

(Cocteau)

38

. NOUL DOOM

1.Desprirea n silabe
se accept fie desprirea pe baz de pronunare, fie dup structur, innd seama de elementele
constitutive, n special prefixe : in-e-gal / i-ne-gal, a-nor-ga-nic / an-or-ga-nic
se respinge a doua posibilitate cnd conduce la secvene care nu sunt silabe : nevr-al-gi-e
2.Scrierea unor cuvinte i locuiuni
pronumele i adjectivele negative se scriu ntr-un cuvnt : niciunul, niciuna, niciunii, niciunele, niciun,
nicio, vreunul, vreuna
se scrie ntr-un cuvnt odat n locuiunile odat ce i odat cu
3.Articularea termenilor strini
se menine regula din DOOM 1 dup care substantivele mprumutate se articuleaz ca de obicei n limba
romn, prin alipire direct, dac partea final a cuvntului se pronun aa cum se scrie : bosul/ bossul,
brokerul/ brokerii, dealerul/ dealerii, folkul, linkul/ linkurile, weekendul/ weekendurile.
scriem cu cratim dac partea final se pronun altfel dect se scrie : cow-boy-ul, mouse-ul, service-ul,
site-ul, show-ul
4.Variante literare libere
uzul a impus n noul DOOM dublete ( variante libere ) pentru unele cuvinte cu form tip unic pn
acum : antete/ anteturi, amanete/ amaneturi, cpune/ cpuni ( fructe), cearaf/ cearceaf, ciree/ cirei
( fructe), coperte/ coperi, corigent/ corijent, filosof/ filozof, ligheane/ lighene, niveluri/ nivele, pieptn/
pieptene, sandvici/ sendvi, tobogan/ topogan, tumoare/ tumor.
statutul de variante libere le confer dreptul s circule i s fie corecte ( literare ) n egal msur
5.Forme vechi, forme noi
DOOM 2 elimin o serie de forme ieite din uz sau mai puin frecvente : anacoluturi/ anacolute,
algoritme/ algoritmuri, anghin/ angin, canaluri/ canale ( geogr.), a despera/ a dispera, fundale/
fundaluri, monoloage/ monologuri, muche/ muchie, paradoxe/ paradoxuri, pardesiuri/ pardesie.
se renun de asemenea la formele lungi de tipul dezagregheaz, pstrndu-se de regul formele scurte :
dezagreg, evapor, ignor, ndrum, perturb, secret.
au fost nlocuite unele forme vechi ( aragazuri, foarfece, magaziner, marfar, recensmnturi, ziler ) cu
formele impuse de uz : aragaze, foarfec foarfeci, magazioner, marfar, recensminte, zilier.
6.Forme i sensuri noi
vise( imagini din somn) ~visuri (aspiraii)

frecie ( masaj) ~ friciune ( frecare,

nseamn( constituie) ~nsemneaz

conflict)

pate ( de ficat) ~ pateu ( produs de

( noteaz)

emisie ( emitere) ~ emisiune(program

patiserie)
RTV)
se nregistreaz cuvintele : compleu ( costum), geac/ geci , item/ itemi/ itemuri/ iteme, elemeni, baloi,
robinti, strate, subansamble
verbul absolv ~ iart, absolv ~ termin o coal

7.Intrri noi
cele mai multe sunt achiziii recente cu precdere din engleza american : brand, broker, dealer, fitness,
font,hard, link, market, master, printare, pictorial, rating, scanare, site, topless, trend, etc.

8.Adaptri
este vorba de adaptarea termenilor strini la sistemul limbii romne : body-guard/ bodigard, cockteil/
cocteil, derby/ derbi, penalty/ penalti, pizza/ pizz
9.Variante verbale libere
pentru infinitiv se accept variantele : a cementa/ a cimenta ( a trata dinii), datora/ datori, decofeiniza/
decafeiniza, freciona/ friciona, ncarna/ incarna, ncorpora/ incorpora, pricopsi/ procopsi,
rabata/rabate, rencarna/ reincarna, zbrli/ zburli.
pentru indicativ : biciuiete/ biciuie, biruiete/ biruie, cheltuiete/ cheltuie, chinuiete/ chinuie,
mntuiete/ mntuie, se strduiete/ se strduie, se destinuie/ se destinuiete, dibuie/ dibuiete, huiduie/
huiduiete, nvrte/ nvrtete, anticipeaz/ anticip, demarcheaz/ demarc, inventeaz/ invent, se

39

ngmfeaz/ se ngmf, nvemnteaz/ nvemnt, nvolbureaz/ nvolbur, nvie/ inviaz, reanim/

reanimeaz, chioapt/ chiopteaz.

10. Alte variante libere

acont/ aconto, bulgr/ bulgre, cartilaj/ cartilagiu, chestiune/ chestie, clovn/ claun, halo/ halou, lca/
loca, piunez/ pionez, poliloghie/ polologhie, solilocviu/ soliloc, tract/ tractus, zi/ ziu
forme de plural : cicatrice/ cicatrici, debuee/ debueuri, jersee/ jerseuri, regale/ regaluri, slogane/
sloganuri, torente/ toreni, vopsele/ vopseluri
n formele de D- G ale femininelor articulate, se introduc variante noi : mbrcmintei/ mbrcminii,
savoarei/ savorii, o form unic pentru : corabiei, igncii, rncii, feii ; fa-fae ( feii)

11.Locuiunile pronominale de politee

adjectivele posesive : ta , sa, voastr, pronumele : lui, ei, lor, din componena locuiunilor pronominale de
politee se scriu cu liter mare : Cuvioia Ta ( Sa, Voastr), Cuvioiile lor, Domnia Ta, Eminena Sa etc.

12. Prim-ministrul
primul element rmne neschimbat : prim-ministrul, prim- minitrii, prim-procurorul, prim-procurorii,
prim-secretarul, prim-secretarii
Informaii sintetizate de pe
www.didactic.ro
CUVINTE CARE PUN PROBLEME LA DESPRIREA N SILABE
ab-o-ri-gen
ab-ro-ga
ad-op-ta
ad-um-bri
an-al-fa-bet
an-or-ga-nic
ant-arc-tic
bin-o-clu
de-scri-e
de-spre
dez-a-cord
dez-ac-ti-va
dez-a-m-gi
dez-ar-ma
dez-a-van-taj
di-spe-ra
drept-unghi
dez-e-chi-li-bra
dez-in-for-ma
dez-um-fla
din-a-poi
hand-bal
ex-a-cer-ba
ex-or-bi-tant
fi-ind-c
gol-a-ve-raj
ib-i-dem
i-gno-ra
in-a-bil
in-de-scrip-ti-bil
in-e-dit

in-e-cu-a-i-e
in-e-fi-ca-ce
in-e-gal
in-e-pu-i-za-bil
in-e-vi-ta-bil
in-ex-pli-ca-bil
in-i-mi-ta-bil
in-u-til
in-o-por-tun
in-sig-ni-fi-ant
in-u-man
in-o-fen-siv
in-a-bor-da-bil
in-ac-cep-ta-bil
in-a-dec-vat
in-ad-mi-si-bil
in-apt
n-a-poi
n-a-ri-pa
n-ar-mat
jert-fa
man-o-pe-ra
m-ri-ni-mi-e
mez-a-li-an-
miz-an-trop
mon-o-clu
ne-vral-gi-e
om-o-nim
par-o-nim
pa-opt-ist
ped-i-a-tru

pen-um-br
port-ar-m
prim-or-di-al
pro-gnos-tic
prunc-u-ci-de- re
psih-a-na-list
psih-i-a-tri-e
re-sta-bi-li
re-strn-ge
re-struc-tu-ra
re-trans-mi-te
sand-vici
sin-o-nim
sin-u-ci-de-re
sub-li-ni-a
sub-or-do-na
sub-ur-ban
tot-u-na
trans-fer
tran-sil-v-nean
trans-mi-te
trans-por-ta
trif-tong
tri-unghi
vrst-nic

40

1. i pare ru c-ai plecat?

2. Vd c-i o pdure mare.
3. Zisei c-ar fi bolnav.
4. Vezi d-ta c-a fi suprat?
5. Tu ce-ai visat?
6. Cred c-or fi buni.
7. Pe cel de-al doilea l-am luat.
8. Te rugm, du-ne la film!
9. Furnica l-a ascultat.
10.Dac le-i duce i le dau.
11.M-ai rpus, leule!

12.N-ai ce-i face.

13.N-a face aa ceva...
14.Ne-a culcat pe cuptor.
15.Ne-am pierdut.
16.Aurul tu ni-l despoi!
17.N-or avea cui da.
18.-a plecat...
19.-al nostru a rcit.
20.-ale mele toate-s rele.
21.Cnd te-i trezi din somn...
22.V-ar asculta...
23.Acum vi-i vremea.
24.Da ce-a fost aici, copile?
25.Ce-i Costic?
26.Dup ce-l ascult atent...
27.Eu l-a ine i l-a crete
28.L-ai cutat?
29.M-oi face de rs.
30.N-oi fi aa bleg.
31.Dac vi-i vorba aa...
32.S-a nfuriat.
33.S-i aduc fata mpratului.
34.L-or fi auzit?
35.N-oi fi aa bleg.
36.V-oi zidi pe voi v-oi zidi de vii.
37.C d-oi sta a m mnia...
38.Mi-i foame!
39.Incepu a-i spune...
40.De-a czut, ajut-l!
41.I-a fost frig.
42.I-au udat si i-au plivit.
43.M-or face de rs.
44.P-un lac se plimbau gtele.
45.S-ar bucura btrnul.
46.i-i de ajuns!
47.Nu v-a fost dor de ara voastr?
48Vi-i frig? Vi-i geamul spart?
49.V-oi zidi pe voi,v-oi zidi de vii

. ORTOGRAME

1. Am vzut doi cai.

2. Am umblat pe multe ci.
3. Aho! car nebun, aho!
4. -un ca mare de vnzare.
5. Bea ceai de mueel.
6. Cntau doina in cor.
7. Pe deal se vede cabana.
8. S-au format dune de nisip.
9. Dup sol urmeaz la.
10.Ai patru lei?
11.Luna mai bine ai venit! Bate rufele cu un mai
12.Dulce va doini din nai
13.El ne va fi na.
14.Iarna viscol, nea, asta-i ara...
15.Eti neam cu el?
16.Fluviul Nil e mare!
17.Nici un nor vzduhul n-are.
18.Sare pe a.
19.E cu al la cap legat.
20.Era legat la ale.
21.Pupza din tei.
22.Zidarul aduce var.
23.A ruginit frunza din vii.
24.Albina cea bun zboar.
25.Puse cei trei duli de paz.
26.Eu sunt lupul cel btrn.
27.E un biat la.
28.Ce pai lai...
29.Ai obrajii moi.
30.Orae noi.
31.oricel cu ochii vii.
32.Vine mama sa.
33.Prietenilor si le spune.
34.Privete la lupta lor.
35.Vine la noi.
36.Ce e cu voi?
37.Doi oameni se certau.
38.Mii i mii de grne
39.Ai vzut tu singur!
40.Nici gnd s-l dea.
41.Ia acum carul si pornete.
42.Cinii dup ei se iau.
43.Mor de sete!
44.Pun rechea la gura scorburii.
45.Apoi sar n ograd.
46.Tu le ii pe toate.
47.Lupul se va arta.
48.S vii degrab.
49.Voi fi cinstit.

50.Cred c-am visat.

51.M-ai rpus, leule!
52.L-a aruncat n mare.
53.I-ar fi fost de ajutor.
54.S-au frecat cu zpad.
55.Da ce-a fost aici, copile?
56.Mi-au nflorit lalelele.
57.M-or face de rs.
58.N-a venit s ne ajute.
59.Ne-a culcat pe cuptor.
60.n ziua aceea se adunau fetele.
61.Plata e aceeai.
62.Altdat venea cu plcere.
63.S-mi dai caietul c altfel...
64.E mai bun dect o fat.
65.A fost demult un tat...
66.Rup numai o bucat de pine.
67.A fost odat o feti...

50.Te cam grbeti.

51.i ce hor mai jucar.
52.Ea nu mai st la noi.
53.Eu priveam, iar el m certa.
54.O cprioar sau un cerb...
55.Cea! Joian!
56.Miau! Miau!
57.Mor, mor, mor...
58.Na! satur-te!
59.Nea, Zurzan!
60.Oamenii aceia s-au dus.
61.Aceiai copii i vd,in fiecare zi.
62.O s-i spun alt dat.
63.Avei i alt fel de cri?
64.De ct timp nu l-ai mai vzut?
65.Dar l uitasem de mult.
66.El nu mai pierde timpul...
67.Mai citi o dat povestea

nva de la toate
(din lirica norvegian)

nva de la AP s ai statornic drum,

nva de la FLCRI c toate-s numai scrum
nva de la UMBR s treci i s veghezi
nva de la STNC cum neclintit s crezi !
nva de la SOARE cum trebuie s-apui
nva de la PIATR ct trebuie s spui
nva de la VNTUL ce-adie pe poteci
Cum trebuie prin lume de linitit s treci.
nva de la TOATE, cci toate-i sunt surori,
Cum treci frumos prin via,cum poti frumos s mori.
nva de la VIERME, c nimeni nu-i uitat
nva de la NUFR, s fii mereu curat
nva de la FLCRI ce-avem de ars n noi
Inva de la APE s nu dai napoi,
nva de la UMBR s fii smerit ca ea

nva de la STNC s-nduri furtuna grea

nva de la SOARE ca vremea s-i cunoti
nva de la STELE c-n cer sunt multe oti !
nva de la GREIER, cnd singur eti, s cni
nva de la LUN s nu te nspimni
nva de la VULTURI cnd umerii i-s grei
i du-te la FURNIC s vezi povara ei !
nva de la FLOARE s fii ginga ca ea
nva de la MIEL s ai blndeea sa
nva de la PSRI s fii mereu n zbor
nva de la TOATE c totu-i trector !

 Ia seama, fiu al jertfei, prin lumea-n care treci

S-nvei din TOT CE PIERE, cum s trieti n veci .

COPACUL FERICIRII

Zmbeste tuturor
Construiete un album de familie
Numr stelele . Imit o persoana pe care o iubeti.
Sun-i amicii. Spune-i cuiva ,,Mi-e dor de tine!
Vorbete cu Dumnezeu . Redevino ....copilul de altdat
Sari coarda . Uit cuvntul ,,ranchiun. Spune ,,DA
ine-i promisiunile . Rzi! Cere ajutor , Schimb-i pieptntura
Fugi.......Cnt.........Aminteste-ti de o aniversare . Ajuta un om nevoias.
Termina un proiect . Gandeste! Iesi pentru a te distra. Ofera-te voluntar.

Daruieste-ti o baie cu spuma. Fa cuiva o favoare . Asculta cantecul greierilor.

Viseaza cu ochii deschisi . Inchide televizorul si vorbeste. Fii amabil!
Da-ti voie sa gresesti. Iarta! Multumeste-i lui Dumnezeu pentru soare.
Demonstreaza-ti fericirea. Fa un cadou. Accepta un compliment. Priveste o floare
cu atentie. Interzice-ti sa spui ,, Nu pot ! vreme de o zi. Traieste-ti clipa! Continua
o traditie a familiei . Incepe o alta zi. Azi nu iti fa griji ! Practica curajul in lucrurile mici . Ajuta un vecin
la greu. Mangaie un copil care sufera. Asculta un prieten.
Priveste fotografiile vechi. Imagineaza-ti valurile marii. Joaca-te cu jucaria ta
de plus. Da-ti voie sa fii simpatic. Saluta-ti primul noul vecin.
Fa-l pe cineva sa se simta bine-venit. Promite cuiva ca il vei ajuta.
Convinge-te ca nu esti singurul. Lauda intreit o fapta buna.
Primeste in sufletul tau si in casa ta un catel de pe strada
Hraneste-l!Vorbeste-i!Pastreaza-l!
Sterge lacrimile de pe un obraz.
Cumpara-ti o ciocolata
Imparte-o cu un
Pofticios. Fii iar
curios.Descopera
un lucru nou,
ceva frumos,
ceva interesant
Da-te in leagan
Citeste o poveste
Povesteste-o unui
copil.Scrie o poezie
Daruieste-o ,,jumatatiitale
Stai drept. Sadeste un copac
Multumeste-le dragilor tai profesori
Sadeste si tu un arbore al vietii in inima si sufletul cuiva.
MOMENTE N VIA

Sunt momente n via cna i-e att de dor de cineva nct i vine s-l scoi din visele tale i s-l
mbriezi cu adevrat.

Cnd o u se nchide, alta se deschide; dar sunt di cnd rmnem atta timp privind una
nchis nct nu putem vedea toate celelalte care sunt deschise pentru noi.

Nu te ghida doar dup aparene, te pot nela. Nu cuta bogia, inclusiv i asta dispare.

Caut acea persoan care s te fac s zmbeti, e suficient un zmbet ca s se fac lumin ntr-o
zi ntunecat.

Gsete acea persoan care s-i fac inima s zmbeti.Viseaz la ceea ce vrei s visezi.


Du te acolo unde vrei s mergi. F ceea ce vrei s fii.ai doar 1 via i 1 oportunitate pentru a
face tot ceea ce vrei i-i propui.

Sper s ai suficient fericire pentru a te face dulce ;

suficiente ncercri pentru a te face puternic ;

.suficiente necazuri pentru a rmne uman ;

suficient speran pentru a te face i a fi fericit.

Cel mai fericit nu este neaprat cel care are ce-i mai bun din toate , ci cel ce tie ce-i mai bun
din tot ceea ce-i iese n cale.

Un viitor strlucit se va baza ntotdeauna pe un trecut uitat. Nu vei putea merge nainte pn cnd
nu vei lsa n urm eecurile i suferinele trecute.

Cnd te-ai nscut, tu plngeai iar ceilali zmbeau.

Triete-i viaa astfel nct atunci cnd se va sfri tu s zmbeti.
Nu socoti anii, numr amintirile !
O zi fericit !

Pentru a conduce bine un copil, trebuie sa-l intelegi bine

H.Walton

Orice educatie trebuie sa fie autoeducatie. Adultul, educatorul trebuie sa sprijine acest proces de
desavarsire a copilului prin libera manifestare a sa .
Constantin Harly

MENIU PENTRU FIECARE ZI

Dou lingurie de rbdare, O ceac de buntate, Patru linguri de

amabilitate, Un pic de speran O doz de credin. Adugai mult

ngduin, Puin pruden, Cteva fire de simpatie,

Un mnunchi din acea plant rar care se numete umilin.

Condimentai totul cu bun-sim,

Lsai s se coac la foc mic i vei avea O ZI BUN.

DECALOGUL TACERII

1 ) . Taci , daca nu ai de spus ceva valoros .

2 ) . Taci , atunci cand ai vorbit destul .
3 ) . Taci , pana cand iti vine randul sa vorbesti .
4 ) . Taci , atunci cand esti provocat .
5 ) . Taci , cand esti nervos si iritat .
6 ) . Taci , cand intri in Biserica pentru ca Dumnezeu sa-ti poata vorbi
7 ) . Taci , cand pleci de la Biserica pentru ca Duhul Sfant sa poata imprima in mintea ta lucrurile pe care
le-ai auzit .
8 ) . Taci , cand esti ispitit sa vorbesti .
9 ) . Taci , cand esti ispitit sa critici .
10 ) . Taci , cat ai timp sa gandesti inainte de a vorbi .

Interviu cu Dumnezeu de Octavian Paler

-Ai vrea sa-mi iei un interviu? deci..zise Dumnezeu.
-Daca ai timp. am raspuns eu.
Dumnezeu a zmbit, spunnd:
-Timpul meu este eternitatea. Ce intrebari ai vrea sa-mi pui?
-Ce te surprinde cel mai mult la oameni?
Dumnezeu a raspuns:
-Faptul ca se plictisesc de copilarie, se grabesc sa creasca, apoi iarasi tnjesc sa fie copii; c si pierd
sanatatea ca sa faca bani si apoi si cheltuiesc banii ca sa-si refaca sanatatea; faptul ca se gandesc cu teama
la viitor si uita prezentul iar astfel nu traiesc nici prezentul nici viitorul; ca traiesc ca si cum nu ar muri

niciodata si mor ca si cum nu ar fi trait.

Dumnezeu mi-a luat mana si am stat tacuti un timp. Apoi am intrebat:
-Ca un parinte, care sunt cteva din lectiile de viata, pe care ai dori sa le nvete copiii Tai?
-Sa invete ca dureaza doar cateva secunde sa deschida rani profunde in inima celor pe care ii iubesc si ca
dureaza mai multi ani ca acestea sa se vindece; sa invete ca un om bogat nu este acela care are cel mai
mult ci acela care are nevoie de cel mai putin; sa invete ca exista oameni care ii iubesc dar pur si simplu
nu stiu sa-si exprime sentimentele; sa invete ca doi oamnei se pot uita la acelasi lucru si ca pot sa-l vada in
mod diferit;
sa invete ca nu este suficient sa-i ierte pe ceilalti si ca de asemenea trebuie sa se ierte pe ei insisi.
-Multumesc pentru timpul acordat... am zis umil. Ar mai fi ceva : ce ai dori ca oamenii sa stie ?
Dumnezeu m-a privit zmbind i a zis:
-Doar faptul ca sunt aici, intotdeuna

Mesaj din partea copiilor ctre cei mari

Spui c sunt viitorul: nu m terge din prezent.
Spui c sunt sperana pcii: nu m mpinge n rzboi.
Spui c sunt promisiunea binelui: nu m ncredina rului.
Spui c sunt lumina ochilor ti: nu m abandona ntunericului.
Nu atept s-mi oferi doar pinea: d-mi lumina i experiena.
Nu doresc doar afeciunea ta : te implor s m educi cu dragoste.
Nu-i cer doar jucrii: ii cer exemple i cuvinte bune.
Nu sunt un simplu ornament n drumul tu: sunt cineva,
ce bate la ua n numele lui Dumnezeu.
nva-m ce e munca, umilina, rugciunea i iertarea.
Instruiete-m, ndrum-m, ajut-m s fiu bun i drept.
Corecteaz-m cnd e nevoie... chiar dac m vezi suferind.
Ajut-m, azi, pentru ca mine s nu fie prea trziu.

n loc de concluzii :
Nu merge naintea mea , pentru c s-ar putea s nu te pot urma .
Nu merge n urma mea , pentru c s-ar putea s nu te pot ghida .
Mergi alturi de mine i fii prietenul meu .