Sunteți pe pagina 1din 241

Metodica abilitilor practice

Cuprins curs Cap.1. Familiarizarea cu terminologia i tematica specific acestei discipline; Utilizarea documentelor curriculare specifice abilitilor practice; Proiectarea unor activiti eficiente pentru dezvoltarea capacitilor la nivel preprimar i primar. Cap.2. A nva prin joc. Jocul i jucria la vrsta precolar i colar mic; Cap.3. Tipuri de categorii ce se dezvolt n semantica psihologic a copilului mic clase (de obiecte, de proprieti, de relaii); Cap.4. Proprieti (ale obiectelor, claselor, relaiilor); relaii (ntre obiecte, clase, relaii) i formarea de abiliti utile; Cap.5. Locul abilitilor practice n aria curricular tehnologii Cap.6. Obiectivele cadru i de referin pentru activitile practice nivel preprimar i primar; Cap.7. Documente curriculare utile i creativitatea educatorului; Curriculum opional i CD; Cap.8. Cunoaterea factorilor de personalitate i a aptitudinilor OP; Cap.9. Importana acestui tip de activiti pentru dezvoltarea copilului Cap.10. Legtura abilitilor practice cu educaia plastic, tehnologii i celelalte discipline;

CURS Metodica abilitilor practice


Lector.unin.dr.Turcu Vasile

Cap.1. Familiarizarea cu terminologia i tematica specific acestei discipline


Caracteristici ale practicilor educaionale Paradigma modern a actului didactic s-a nscut odat cu herbartianismul. De fapt, teoria herbartian a leciei i ndeosebi prelungirea ei n practica colar constituie miezul acestei paradigme. Raionalizarea extrem, organizarea i planificarea riguroas a demersului didactic, dar mai ales utilizarea aceluiai demers i aceleiai scheme didactice n orice situaie constituie caracteristicile dominante a leciei herbartiene. n ciuda unor dezvoltri importante i a unor noi fundamentri teoretice, lecia actual pstreaz nc n bun msur, unele dintre aceste caracteristici. Evident nu organizarea i raionalizarea actului didactic sunt de criticat (dei excesele trebuie evitate), ci mai ales rigiditatea, schematismul i absena elevului din acest demers. Didactica actual ignor n multe privine, faptul c n coal exist nu doar situaii ce pot fi supuse planificrii i organizrii riguroase.1 n spaiul didactic exist cel puin dou tipuri de situaii: a)Situaii repetitive i ritualizate, pentru care profesorul dispune n repertoriul su profesional de competene necesare pentru a le aborda i soluiona rapid i eficient; b)Situaii noi, neobinuite, pentru care se impun abordri noi, nespecifice, nonconvenionale i creative. Aceasta din urm categorie de situaii este parial ignorat de didactica actual, extrem de instrumentalizat. Unele dintre ameliorrile actuale continu aceast perspectiv. Este cazul pedagogiei prin obiective cvasistandardizate, a structurii leciei ca o succesiune de evenimente a proiectrii n perspectiva unei relaii determinist-mecanice ntre obiective i activitile din cadrul leciei, birocratizarea i standardizarea leciei, dar mai ales a relaiei pedagogice bazate pe autoritatea i dominarea cadrului didactic asupra elevului. 1.Domin nc o concepie reducionist cu privire la organizarea activitii didactice considerat doar ca un act al transmiterii sistematice a cunoaterii, eludnd funciile sale formativeducaionale. Spaiul actului didactic este aproape epurat de valorile sale educaionale i de socializare, care sunt ignorate sau marginalizate.2

1 2

Emil Pun, Dan Potolea, Pedagogie. Fundamentri teoretice i demersuri aplicative, Editura Polirom, 2002, p.17 Ibidem.

Relaia educaional este, adesea, considerat ca o relaie de comunicare, cercetndu-se cele mai adecvate tehnici pentru a spori performana elevilor n asimilarea cunotinelor. Prezena real a elevilor n actul didactic este episodic. Iniierea secvenelor de activitate n lecie, controlul i dirijarea acestora aparin ntr-o proporie covritoare cadrelor didactice. Momenrele n care elevii au iniiativ i autonomie sunt rare, n rest ele sunt iniiate, programate i dirijate de profesor. O mare parte a subiectivitii elevilor cum nva, cum gndesc, ce simt constituie, n mare msur, o cutie neagr pentru foarte multe cadre didactice.3 Didactica actual nu intr n gndurile elevului subliniaz unul dintre cei mai importani psihologi contemporani.4 Logica didactic este n mare msur o logic a controlului i implic o dominare a profesorului n relaia cu elevul. Profesorul stabilete i impune elevilor modul de lucru, supravegheaz, dirijeaz i evalueaz ceea ce realizeaz elevii. Acestora li se cere docilitate, rapiditate i performan. n ciuda tuturor nutilor introduse n educaia nou i diverse alte curente psihologice contemporane (constructivismul piagetian, nvmntul strategic, nvarea difereniat etc.) trebuie s constatm c situaia organizaional care plaseaz profesorul n inima aciunii rmne modelul didactic dominant5 coala i cere elevului s nvee pentru a reui, dar elevul i construiete o strategie de tipul a nva s reueti. Elevul nva s fie evaluat, se adapteaz la specificul actului de evaluare, dezvolt o serie de tertipuri colare pentru a fi evaluat favorabil. Uneori performanele colare superioare ale unor elevi sunt n mare msur datorate faptului c acetia tiu s se prienteze i s se adapteze mai bine la cerinele exprimate ale diferiilor profesori. Dac adugm i spiritul coercitiv i reducionist al unei asemenea evaluri, ne dm seama de ce exist o distan suficient de evident ntre performana colar a elevilor astfel obinut i gradul de obiectivare a acesteia n competene de folosire a cunotinelor n diferite situaii i contexte reale noncolare. Prea multe din ameliorrile i amendrile aduse rmn n plan teoretic, ptrund cu dificultate n practica colar i nu o modific n mod substanial. Muli analiti ai culturii modernitii, conside c coala, prin modul ei de a nclca valori de supunere i de disciplin ntr-o manier mai mult sau mai puin autoritar face parte din categoria instituiilor totale (E.Goffman) sau a celor de tip azilar i carcelar (Foucault). Cadrele didactice i exercit mai mult puterea dect autoritatea sa, altfel spus, i ntemeiaz autoritatea pe puterea pe care le-o confer statutul lor socioprofesional. Aceti autori consider c coala modernitii i supune pe elevi unor norme standardizate, unor reguli impersonale i generale, unui sistem de pedepse i recompense. Pe scurt, coala este nc n mare msur o organizaie birocratic.
3 4

Ibidem J.Bruner, Leducation entree dans la culture, Retz, Paris, 1996, p.76. 5 M.Tardif i Cl.Lessard, op. cit., p.62

Postmodernismul postmodernitatea - o soluie n educaie? Postmodernitatea cel puin n plan teoretic, exercit o mare atracie pentru domeniul educaional. Paradigma postmodern O posibil abordare, Interdisciplinaritatea, n procesul de predare-nvare Actuala program colar a fost elaborat din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare curricular centrat pe obiective la modelul centrat pe competene. Competenele cheie sunt definite ca fiind ansambluri de cunotine, deprinderi i atitudini care trebuie dobndite, respectiv formate elevilor n cadrul acestui proces i de care fiecare elev are nevoie pentru mplinirea i dezvoltarea personal, pentru cetenia activ, pentru incluziune social i pentru angajare pe piaa muncii. Structurarea acestor competene cheie vizeaz att unele domenii tiinifice, precum i aspecte interdisciplinare i transdisciplinare, realizabile prin efortul mai multor arii curriculare. Asfel, interdisciplinaritatea, n condiiile actuale ale desfurrii procesului de nvmnt, se impune ca o direcie principal a "renovrii" activitii profesorilor (nvtor, educator), att n ceea ce privete coninutul leciilor, ct i metodele i strategiile de lucru. Promovarea interdisciplinaritii constituie un element definitoriu al progresului cunoaterii. n lucrarea Programe de nvmnt i educaie permanent L.D Hainault aprecia c: Se acord mai mult importan omului care merge dect drumului pe care l urmeaz. Astzi disciplinele sunt invadate de un gigantism care le nbu, le abate de la rolul lor simplificator i le inchide n impasul hiperspecializrii. Inconvenientele tot mai evidente ale compartimentrii, necesitatea din ce n ce mai manifest a unor perspective globale i contestarea unui devotament fa de obiect care face ca omul s fie uitat, au dus treptat la conceperea i la promovarea aceea ce s-a numit interdisciplinaritate. Problema interdisciplinaritii a preocupat filosofii i pedagogii nc din cele mai vechi timpuri: sofitii greci, Plinius, Comenius i Leibnitz, iar la noi Spiru Haret, Iosif Gabrea, G. Gvnescu i, dintre numeroii pedagogi ai perioadei contemporane amintim pe G. Videanu. n opinia lui G. Videanu, interdisciplinaritatea implic un anumit grad de integrare ntre diferitele domenii ale cunoaterii i ntre diferite abordri, ca i utilizarea unui limbaj comun permind schimburi de ordin conceptual i metodologic . Interdisciplinaritatea este o form de cooperare ntre discipline tiinifice diferite, care se realizeaz n principal respectnd logica tiinelor respective, adaptate particularitilor legii didactice i-l ajut pe

elev

formarea

unei

imagini

unitare

realitii,

dezvolt

gndire

integratoare. Interdisciplinaritatea se impune ca o exigen a lumii contemporane supus schimbrilor, acumulrilor cognitive n diferite domenii ale cunoaterii. contemporan reforma coninuturilor transformri la nivelul nvmntului ntre romnesc a creat care se distinge n perioada cadrul unor perspectiva

curriculumului,

interdisciplinar. Interdisciplinaritatea se refer i la transferul metodelor dintr-o disciplin ntr-alta, transfer cu grade diferite de implicare / finalizare. Interdisciplinaritatea reprezint o modalitate de organizare a coninuturilor nvrii, cu implicaii asupra ntregii strategii de proiectare a curriculumului, care ofer o imagine unitar asupra fenomenelor i proceselor studiate n cadrul diferitelor discipline de nvmnt i care faciliteaz contextualizarea i aplicarea cunotinelor dobndite. n procesul de nvmnt se regsesc demersuri interdisciplinare la nivelul corelaiilor minimale obligatorii, sugerate chiar de planul de nvmnt sau de programele disciplinelor sau ariilor curriculare. n nfptuirea unui nvmnt modern, formativ, considerm predarea nvarea interdisciplinar o condiie important. Corelarea cunotinelor de la diferitele obiecte de nvmnt contribuie substanial la realizarea educaiei elevilor, la formarea i dezvoltarea flexibilitii gndirii, a capacitaii lor de a aplica cunotinele n practic; corelarea cunotinelor fixeaz i sistematizeaz mai bine cunotinele, o disciplin o ajut pe cealalt s fie mai bine nsuit. Posibilitile de corelare a cunotinelor dintre diferitele obiecte de nvmnt sunt nelimitate. Important este ca predarea nvarea s fie vzut ca o modalitate modern de realizare a eficienei leciilor, iar nvtorul, pentru a-i atinge obiectivele propuse trebuie s se pregteasc din timp i s apeleze la capacitatea sa creatoare. Predarea nvarea prin corelarea obiectelor de studiu reprezint noul n lecii, care activeaz pe elevi, le stimuleaz creativitatea i contribuie la unitatea procesului instructiv educativ, la formarea unui om cu o cultur vast. Legtura dintre discipline se poate realiza la nivelul coninuturilor, obiectivelor, dar se creeaz i un mediu propice pentru ca fiecare elev s se exprime liber, s-i dea fru liber sentimentelor, s lucreze n echip, individual. O analiz a obiectivelor cadru din programa clasei a III-a evideniaz un prim punct comun al disciplinelor colare i anume dezvoltarea capacitii de comunicare, de colaborare n realizarea unor produse. La fiecare disciplin acest obiectiv este formulat astfel: Limba romn: dezvoltarea capacitii de exprimare oral Matematic: formarea capacitii de a comunica utiliznd limbajul matematic.

tiine: nelegerea i utilizarea n comunicare a unor termeni i concepte specifice tiinelor naturii. Educaie civic: dezvoltarea i manifestarea unor atitudini favorabile lurii deciziilor i exprim rii opiniilor personale n cadrul grupului. Educaie plastic: realizarea unor compoziii libere i a unora dup model. Educaie muzical: dezvoltarea capacitii de receptare a mesajului muzical. Abiliti practice: dezvoltarea capacitii de cooperare n scopul realizrii unui produs. Educaie fizic: dezvoltarea spiritului de echip, a colaborrii, n funcie de reguli acceptate. Adncirea analizei programei colare relev un num r mai mare de obiective de referin i activitii de nvare ce permit abordarea interdisciplinar, ns cele mai interesante conexiuni pentru copii se realizeaz la nivelul coninuturilor. Un coninut colar structurat n chip interdisciplinar este mai adecvat realitii descrise i asigur o percepere unitar, coerent fenomenelor (Exemplu Datinile i srbtorile neamului romnesc invit la cutri i conexiuni ntre diferitele domenii de cunoatere). Avantajele interdisciplinaritii sunt: permite elevului s acumuleze informaii despre obiecte procese, fenomene care vor fi aprofundate n anii urm tori ai colaritii; clarific mai bine o tem fcnd apel la mai multe discipline; creeaz ocazii de a corela limbajele disciplinelor colare; permite aplicarea cunotinelor n diferite domenii; constituie o abordare economic din punct de vedere al raportului dintre cantitatea de cunotine i volumul de nvare. Predarea interdisciplinar pune accentul simultan pe aspectele multiple ale dezvoltrii copilului: intelectual, emoional, social, fizic i estetic. Interdisciplinaritatea asigur formarea sistematic i progresiv a unei culturi comunicative necesar elevului n nvare, pentru interrelaionarea cu semenii, pentru parcurgerea cu succes a treptelor urmtoare n nvare, pentru nvarea permanent. Elevul viitorului va fi un explorator spune Marshall McLuhan. Pentru aceasta el trebuie s fie contientizat de importana nvrii prin cercetare, prin descoperire, de importana realizrii conexiunilor ntre diferitele discipline.

Bibliografie Plan, Toader; Crocnan, Daniel Ovidiu; Huanu, Elena - Interdisciplinaritatea i integrare o nou abordare a tiinelor n nvmntul preuniversitar, n Revista Formarea continu a C.N.F.P. din nvmntul preuniversitar, Bucureti, 2003

Stanciu, Mihai Reforma coninuturilor nvmntului, Iai, Polirom, 1999 Videanu, George Interdisciplinarite, U.N.E.S.C.O. , 1975 Marilena Chi, Cadrul didactic-didactica disciplinelor , 2009 Utilizarea documentelor curriculare specifice abilitilor practice n pedagogie se folosesc conceptele de materiale didactice i mijloace didactice (de nvmnt). Material didactic (dup latinescul materialis) semnific materiale, bunuri, produse, documente, instrumente etc. ce se pot folosi pentru realizarea unor obiective anumite. Materialele didactice reprezint ansamblul de obiecte, produse, documente i instrumente naturale i de substituie folosite n actul predrii-nvrii pentru ndeplinirea unor obiective instructiv-formativ-educative.6 Mijloace de nvmnt (dup latinescul medius locus) semnific ceea ce mijlocete (mediaz) realizarea unui scop, valorificarea unor coninuturi (activiti) prin intermediul unor instrumente diverse. Mijloacele de nvmnt reprezint ansamblul de aparate sau sisteme tehnice care mijlocesc (mediaz) folosirea materialelor didactice n scopuri introductiv-educative.7 Folosirea n practic a sistemelor i mijloacelor didactice se face prin mbinarea mijloacelor intuitive cu instrumentul logico-matematic i aciunea. n demersul tiinific ele au calitatea de a evidenia date i informaii variate i specifice privind aspectele fizice i ideatice, structura, funcionalitatea, utilitatea etc. obiectelor, fenomenelor i proceselor studiate, uurnd n acelai timp nelegerea i asimilarea cunotiinelor. n activitatea didactic tradiional s-a operat mult timp i se mai opereaz i astzi cu conceptul de material didactic, care se refer ndeosebi la materiale didactice intuitive, ceea ce denumete baza didactic tehnico-material, obiectual. Conceptul de mijloace de nvmnt este relativ nou, avnd o sfer de semnificaii mai mare. Pe lng materialele didactice intuitive, el cuprinde i elemente acionale, experimental-aplicative, precum i instrumentul logico-matematic i cel informatic. Acest concept a nlocuit n mare msur conceptul materialelor didactice intuitive. Desigur ntre materialele i mijloacele didactice de nvmnt exist interrelaii i interaciuni. Avndu-se n vedere sensul mai larg al conceptului de mijloace de nvmnt, pentru simplificare, unificarea i modernizarea terminologiei pedagogice se accept folosirea conceptului de mijloace de nvmnt, concept cu care se opereaz tot mai mult n pedagogia contemporan.

6 7

Bonta Ioan, Pedagogie, Editura ALL, tiine Umaniste, Bucureti, 1998, p.136 Bonta Ioan, Pedagogie, Editura ALL, tiine Umaniste, Bucureti, 1998, p.136

Mijloacele de nvmnt i aduc contribuia n: -perfecionarea procesului de predare-nvare prin intermediul ilustrrii i explicrii intuitive i logico-matematice; -perfecionarea metodologiei didactice prin implicrii bazei materiale; -perfecionarea formelor i tehnicilor de evaluare prin intermediul mijlocelor tehnice; -perfecionarea predrii-nvrii prin raionalizarea, optimizarea i eficientizarea eforturilor profesorilor i elevilor; -perfecionarea aciunilor de orientare i selecie colar i profesional. Mijloacele de nvmnt, ndeplinesc o serie de funcii psihopedagogice, dintre care menionm: a)Funcia cognitiv-formativ. Mijlocele de nvmnt ofer informaii asupra realitii studiate i ajut n acelai timp la uurarea actului de cunoatere ca urmare a mbinrii realitii i imaginii acesteia cu cuvntul, a scrisului cu aciunea, sau mbinrii cunoaterii senzoriale cu cunoaterea raional i cu practica, ajutndu-i pe tineri s neleag aspectele fizice i ideatice, s le aplice rapid i mai temeinic. b)Funcia de legare a procesului de nvare cu realitatea socio-profesional. Prin intermediul mijloacelor de nvmnt se leag predarea-nvarea cu viaa, cu realitatea fenomenelor de profil, cu realitatea economico-social, fapte ce contribuie la formarea unei concepii realiste despre activitatea socio-profesional. c)Funcia de educaie estetic i moral-civic. Mijloacele de nvmnt, ndeosebi cele audio-vizuale i a mijloacelor practic-aplicative, creaz tieri complexe de natur cognitiv, estetic, profesional, afectiv i comportamental contribuind la dezvoltarea interesului, deagostei i ataamentului pentru profesie, pentru activitatea social-util de nalt productivitate, competen, creativitate, demnitate i responsabilitate socio-profesional i moral. d)Funcia de dezvoltare multidimensional i integral a personalitii. Apreciind valoarea i eficiena deosebit ale mijloacelor de nvmnt, necesitatea perfecionrii lor continue i a integrrii lor dinamice n actul instructiv-educativ, capt valoare i eficien deosebit prin spiritul de creaie i miestrie al profesorului care l d via i for instructiv-educativ. Ele nu vor putea nlocui profesorul i nici nu-i vor putea diminua rolul su conductor n procesul de nvmnt. n privina realizrii strategiei mijloacelor de nvmnt, ridicarea calitii, valorii i eficienei procesului de nvmnt, necesit respectarea unor condiii privind alegerea i folosirea acestora, putnd fi evideniate urmtoarele:

a)Dotarea corespunztoare a unitilor

de

nvmnt,

alegerea

disciplinelor

activitilor acestora cu o bogat, variat, perfecionat i adecvat gam de mijloace de nvmnt. Respectarea acestei condiii depinde de preocuparea managerilor nvmntului i a cadrelor didactice, de sprijinul nemijlocit al beneficiarilor nvmntului, care trebuie s devin sponsori al acestuia. Orice economie ru neleas n dotarea unitii de nvmnt cu mijloace didactice se va repercuta negativ asupra pregtirii tinerilor i a societii. b)Folosirea mijloacaelor de nvmnt att n activitatea frontal i n echip, ct i n activitatea de nvare independent, individual. c)Mijloacele de nvmnt pot i trebuie folosite n ntregul proces de predare-nvare, ndeplinindu-i astfel rolurile variate: ilustrativ, demonstrativ, aplicativ i chiar evaluativ. d)Mijloacele de nvmnt s fie folosite att pentru obinerea performanelor cognitivformativ-aplicative n pregtirea tinerilor, ct i pentru asigurarea accesibilitii i eficienei actului de predare-nvare. e)Strategia mijloacelor de nv mnt, pentru a duce la rezultate valoroase i eficiente, trebuie s se bazeze pe corelaia acestora cu toate componentele procesului didactic: obiective, coninuturi, principii, metode, forme de activitate ct i al raportului adecvat dintre profesor-elev (student). f)Pentru realizarea unei strategii adecvate i eficiente a mijloacelor de nvmnt, trebuie s se ia n seam date oferite de principiile didactice a intuiiei, al legrii teoriei de practic i metodelor de nvmnt, mai ales a demonstraiei intuitive, modelrii, simulrii att n situaia nvmntului bilateral profesor-elev ct i a nvmntului asiatat de calculator. g)Inteligena i spiritul de creativitate ale profesorului i acelor care nva, n strns corelaie cu concreteea actului didactic, cu particularitilor de vrst i individuale, cu gradul i profilul colii, specificul disciplinelor de nvmnt i al activitilor didactice, constituie condiii importante pentru sporirea i eficientizarea folosirii mijloacelor de nvmnt. Abilitilor practice i sunt specifice creativitatea n proiectarea documentelor Creativitatea. Cunoaterea i stimularea ei. Creativitatea este o capacitate (proprietate, dimensiune) complex i fundamental a personalitii, sprijinit pe date i experiene anterioare, produce noul, original de valoare i eficien tiinific i social util, ca rezultat a posibilitilor (calitilor) persoanei i a condiiilor mediului socio-cultural. Gndirea este procesul cognitiv cel mai important, fiind apreciat ndeosebi prin

creativitate. Gndirea, ca o capacitate de prim ordin a personalitii exist ca gndire uman numai prin creativitate.8 Care sunt elementele eseniale prin care se poate evidenia creativitatea? Creativitatea este pus n valoare prin: flexibilitate, nutate i originalitate, fluen, senzitivitate (sensibilitatea senzorial) i ingeniozitatea. n toate domeniile vieii, aproape fiecare individ trebuie s realizeze operaii noi la un moment dat, ca urmare a unor combinri, asocieri a elementelor existente cu rezultate utile i mai eficiente, ca de exemplu o inovaie cu elemente de creativitate. Creativitatea propriu-zis necesit nzestrri i capaciti intelectuale deosebite care s conduc la produse noi, originale i care s determine schimbri calitative ntr-un domeniu de activitate. Potenialul creativ i utilizarea lui. Fiecare individ considerat n limitele sale de normalitate posed o anumit capacitate de creativitate. Creativitatea, ca rezultat al stimulrii i activitii, presupune inventivitatea ideatic i practic sau altfel spus acumulri de capaciti, abiliti i posibiliti de realizare a ceva nou, original, n plan ideal-abstract i practic totodat. Copilul mic vine n lume cu o anumit nzestrare genetic, cu un anumit potenial de creativitate materializat n flexibilitate, fluen i sensibilitate a scoarei cerebrale, a sistemului nervos n general. Ulterior ns, n procesul de educaie sporete potenialul menionat n funcie de dezvoltarea i manifestarea factorilor intelectuali, aptitudinali, de mediu, dezvoltndu-se la un alt nivel creativitatea caracterizat de originalitate i inventivitate. Romnilor le este caracteristic o mare rezerv de potenial de creativitate individual i de grup, iar cel folosit n procent de doar 10-15%. n lume ri ca S.U.A, Japonia, Suedia, Germania, Frana etc. potenialul creativ uman individual i de grup este folosit i n mai mare msur. n lumea contemporan, n care resursele convenionale se micoreaz tot mai mult, n care s-au produs i se produc puternice schimbri socioeconomice etc., pentru a face fa acestora, pentru a face fa progresului uman, bunstrii materiale i spirituale a oamenilor, este nevoie de creativitate, de depistarea, stimularea i de finalizarea ei n inventivitatea ideatic i practic, n toate domeniile.9 Rezultatele creativitii, ns amintete acelai autor cost foarte mult i adugm noi, implic efort, cunoatere i mult sacrificiu pe lng mult talent i mult druire.

8 9

I.Kant Bonta Ioan, Pedagogie, Editura ALL, tiin e umaniste, 1989

Poporul romn este nzestrat cu mult potenial creativ, zestre ereditar incontestabil, aa cum se remarc, popular romnul s-a nscut poet, nsemnnd faptul c, nsi ceativitatea este la ea acas. Rmne o preocupatr, ca acest potenial creativ valoros al poporului nostru s fie stimulat mai mult i valorificat cu mult succes i cu mult insisten. Dup H.C.Lehman i A.F.Osborn, creativitatea se manifest n toate etapele de vrst, pe ntreg parcursul vieii, ns vrsta cea mai productiv n creativitate este cuprins ntre 25 i 40 ani. Dintre cteva exemple n acest sens, pe plan mondial, am ales, astfel: a)Performane precoce n studii: Norbert Wiener, matematician al SUA autorul lucrrii Cibernetica, a fost cel care a obinut licena la 14 ani i doctoratul la 19, pe cnd Gauss a fost admis la universitate la 11 ani. b)Precocitatea creativ, la vrste timpurii: Mozart a compus un menuet la vrsta de numai 5 ani i a dirijat opera din Milano la 14 ani, iar Eminescu publica poezie la vrsta de 14 ani. c)Vrsta este cea mai propice creativitii originale; exemplificm cu George Enescu care a compus rapsodiile la 20 i 21 ani. Henri Coand a inventat avionul cu teacie la 24 ani; Albert Enstein a descoperit teoria creativitii restrnse la 26 ani; Bell-Hraham a inventat telefonul la 29 ani etc. d)n tiin, literatur, art, creativitatea se manifest cel mai puternic i prolific la ntre 30 i 40 ani, iar n politic creaia politic se manifest ntre 50 i 70 ani. e)i la vrstele mature sau trzii sepoate manifesta creativitatea, amintind c Bell-Graham a perfecionat telefonul la 58 ani, iar la 70 ani a rezolvat problema stabilitii avionului. Alexandru Dumas tatl a scris romanele sale n jurul vrstei de 70 ani. Goethe, Verdi au creat oper si la vrste naintate. B.Franklin a scris Apelul de abolire a sclaviei la 84 ani. Octav Onicescu a creat n domeniul matematicii din tineree pn la vrsta de 90 ani, deci toat viaa. Ce sunt factorii de creativitate? Pe lng coeficientul de inteligen, un rol important n creativitate l au factorii creativitii, adic: ereditatea, capacitatea intelectual, aptitudinile, caracterul, mediul social-cultural, efortul susinut n pregtire i investigaie etc. a)Ereditatea este factorul care poate evidenia de la naterea copilului elemente poteniale de creativitate, cum ar fi: flexibilitatea, fluena, senzitivitatea cerebral, precum i calitatea analizatorilor i caracteristicile temperamentale, care au un important rol n declanarea, dezvoltarea i manifestarea creativitii, n strns legtur cu factorii de mediu i educaie. b)Capacitile intelectuale calitatea i nivelul lor: inteligena, memoria, imaginaia i gndirea ndeosebi, au un cuvnt important de spus n creativitate.

c)Aptitudinile (latinescul

aptitudo, aptus nzestrare), reprezint sistemul integrat al

elementelor senzorio-motorii, cognitive, afectiv-motivaionale i voliionale, care asigur efectuarea cu succes a unei activiti i au un cuvnt de spus n creativitate; ele pot fi transformate n aptitudini speciale: artistice, tehnice, matematice, economuce, pedagogice etc. Aptitudinile stau la baza talentelor i geniilor. Dar, talentele i geniile se realizeaz la nalt nivel de performan, de creativitate, numai prin foarte mult i intens munc de instrucie i de activitate n diverse domenii. d)Caracterul (Cuvnt din greac semn, amprent, particularitate) reprezint totalitatea trsturilor psihocomportamentale eseniale i stabile ale personalitii, prin care aceasta se manifest ca o unitate bine conturat n contextul relaiilor i situaiilor sociale, direcionate spre binele altora, spre realizarea unor idealuri i deziderate de grup; ele se manifest prin caliti ca: altruism, onestitate, generozitate, modestie, franchee, entuziasm, principialitate, admiraie, fermitate, curaj, spirit de independen care pot dinamiza creativitatea. e)Mediul socio-cultural semnificnd condiiile mediului ambiant natural, condiiile mediului ambiant educaional, condiiile mediului ambiant social. Mediul ambiant este favorabil creaticitii dac exist contiiile unui numr ct mai bare de participani la studiu, creativitate i preocupri pentru nnoire. Ioan Bonta, citndu-l pe Vitalie Belous, ca i pe ali cercettori, care au evideniat o serie de elemente ale mediului ambiant care pot frna creativitatea i mpotriva crora trebuiesc luate atitudine pentru a le diminua rolul: ineria n gndire i aciune, rigiditatea n abordarea problemelor, descurajarea, resemnarea sau timiditatea, inhibiia n faa autoritii sau prestigiului unor personaliti, absolutizarea gndirii convergente n loc de gndirea divergent care stimuleaz dispersia analitico sintetic i soluionarea problemelor prin mai multe variante, alegnd-o pe cea optim, lipsa de stimulare a creativitii i altele. f)Motivaia poate fi un factor de dinamizare a creativitii. Motivele intrinseci ca spiritul de nscocire, pasiunea pentru un domeniu etc. Desigur, i motivele extrinseci recompensele, incurajarea dinamizeaz creativitatea. h)Efortul de pregtire i investigaie. Fr efort, nici pregtirea i nici creativitatea nu pot atinge nivele ridicate de performan. Condiii de stimulare a creativitii tinerilor Pentru stimularea creativitii tinerilor necesit o susinut i elevat pregtire teoretic i practic; dinamizarea iniiativei i muncii independente a spiritului critic tiinific; dinamizarea activitii de documentare i experimentare independent, prin activiti n cercuri tehnico-aplicative, tiinifice; receptivitatea fa de nou i renunarea la ceea ce este rutin i are uzur moral; pasiune

pentru tiin, tehnic, art etc. n concordan cu aptitudinile fiecruia; verificarea practic a rezultatelor muncii de creaie i evaluarea rezultatelor obinute; cointeresarea material i moral a tineretului. Metode i activiti colare i extracolare creative Activitatea colar i extracolar poate constitui un cadru favorabil dinamizrii i stimulrii creativitii prin: munca independent n clas, laboratoare, ateliere i cabinete colare; rezolvarea temelor pentru acas; eleborarea proiectelor specifice domeniilor de specialitate; cercuri tehnicoaplicative (tiinifice); expoziii ale elevilor; simpozioane, sesiuni tiinifice, mese rotunde etc.; concursuri, alimpiade etc.; documentarea i investigarea tiinific independente, ndependente, ndeosebi. Mrimea coeficientului de inteligen prin creativitate C.I minim este n funcie de diferitele domenii de manifestare. Exemple: pentru arte C.I. este situat ntre 95-100; pentru cercetare tiinific C.I. este cuprins ntre 107-120; pentru populaia neselectat C.I. este curins ntre 90-100. C.I: la anumite personaliti nainte de 17 ani; obinut pe baza studierii documentelor legat de activitatea acestora, dup cum constat Caterina Cox: La Fontaine: 100; Cervantes: 105; Cromwell: 110; Rembrandt: 110; Faradaz: 105; Luther: 115; Robert Cook navigatorul: 105 etc. Metode de certcetare a creativitii. Banto Ioan ofer urmtoarele metode de cercetare a creativitii: a)Analiza bibliografic: cu referiri la datele bibliografice ale unor creatori de seam ce pot furniza elemente utile pentru a ajunge la nelegerea genetic i a specificului creativitii celui studiat. b)Analiza produselor activitii: analiza unor scrisori, nsemnri, jurnale precum i operele create (literatur, tiinific), pot oferi elemente ale personalitii creatoare. c)Metoda observaiei: observarea obiectiv a aciunilor i faptelor, a conduitei creatorului, pot oferi elemente pentru studiul psihologic al creativitii. d)Studiul de caz: asemntor analizei bibliografice, implic studierea intensiv prin metode diferite teste, interviuri, a unei persoane sau a unui caz dat. e)Metoda convorbirii: dialogul cu creatorul pentru a-i cunoate motivele, stilul de munc, modalitile de abordare ale creativiti. f)Metoda lucrului n echip: au loc dezbateri, discuii, mese rotunde, simpozioane utiliznd metoda brainstorming-ul. g)Investigarea statistic: descoperindu-se cu aceast ocazie anumii factori sau tendine n grupuri de oameni creatori; date obinute din anuare, enciclopedii prelucrate apoi statistic.

h)Istoriometria: metod care studiaz o singur persoan sau un grup de persoane dup surse istoriografice, ca de exemplu: biografii, enciclopedii, anuare, documente originale, scrisori, date din copilrie i adolescen a unor creatori, fr evaluare direct a nivelului inteligenei creatorului supus studiului; se folosesc scri de inteligen; se afl coeficientul de inteligen (C.I); se fac comparaii ntre rezultatele colare i dezvolatarea creativitii creatorului. i)Metoda testelor: prin intermediul testelor de inteligen i creativitate. j)Metoda experimental: reproduce condiiile i factorii care faciliteaz procesul creativitii ntlnit la o anumit personalitate dup schema: ipotez, provocarea fenomenului, interpretarea datelor, stabilirea concluziilor (soluiilor optime)verificarea i generalizarea lor. k)Metoda modelrii i a simulrii: crearea de situaii modelate sau simulate n cadrul crora s se desfoare procese creative. Legat de capacitatea de creativitate, deci i a coeficientului de inteligen (C.I.), omul de tiin romn George Emil Palade a spus :Poporul romn este un mare productor de inteligen. Genialitatea creativitii romneti se poate compara cu cea a marilor somiti tiinifice mondiale, fie numai dac am meniona pe oamenii de geniu romni ca: Mihai Eminescu n poezie, George Enescu n creaie muzical, Constantin Brncoveanu n sculptur, George Constantinescu - n n tiine tehnice, Costin Neniescu n chimie, Henri Coand n aviaie, George Emil Palade laureat al premiului Mobel n biologie i muli alii ar compune o list foarte lung, care nu face obiectul acestui curs. Descoperirea i dinamizarea creativitii tinerei generaii, trebuie s fie o preocupare deosebit pentru educaie i pentru coala romneasc, pentru asigurarea promovrii cu mult interes a precolarilor, colarilor, elevilor i studenilor cu reale capaciti intelectuale dar i cu spirit de creativitate, care poate constitui oportuniti clare pentru o dezvoltare a societii i prosperitate general a populaiei. METODE I PROCEDEE DE LUCRU SPECIFICE STIMULRII CREATIVITII ARTISTICE A ELEVILOR

Tehnica colajului: Arta de serie cuprinde variate tehnici de colaj uneori cu materiale foarte diverse: fragmente de hrtie, piele, textile, sticl, ceramic, etc. Folosirea acestei tehnici la clasele I-IV ofer posibilitatea aprecierii hrtiei i a materialelor din natur prin valoarea lor cromatic, ofer posibilitatea cutrii, alegerii culorilor i ncercrii diferitelor

soluii compoziionale, constituie experiene noi care s permit descoperirea altor factori care acioneaz n utilizarea culorii. Tehnica colajului se poate realiza i cu frunze i flori uscate, semine i alte materiale din natur . Lucrnd cu aceste materiale elevii au ocazia de a cunoate mai bine structura i calitile materialelor folosite. Lucrrile se pot realiza prin mbinarea culorilor din desen cu materiale din natur, dezvoltndu-le copiilor atenia, rbdarea, spiritul de observaie, gustul estetic i fantezia, ct i alte caliti ce le deschid calea spre creaie. Din semine de dovleac, divers colorate, am obinut cu elevii adevrate buchete de flori; couri cu fructe sau legume. De asemenea, flori frumoase am realizat cu ajutorul diferitelor semine (de mrar, ptrunjel, lobod, mac, etc.),dar i cu ajutorul altor materiale ca: fina de porumb, gri, nisip. Toate aceste compoziii armonizeaz cu fondul, suprafaa, formele, culorile i mbinrile alese. Suportul pe care s-au realizat aceste lucrri a fost carton colorat n prealabil cu tempera sau acuarel. Desenarea cu lumnarea: n aceast tehnic predomin spontaneitatea, sinceritatea, umorul, curiozitatea, motivaia larg asociat plcerii sau capacitii de descoperire. n acest scop se pot folosi lumnri albe a cror urm poate fi vzut atunci cnd hrtia este aezat la lumin, sau lumnri colorate (roii sau albastre) care dau uurin pentru c urmele lor se vd colorate pe hrtie. Dup terminarea desenului se picteaz toat suprafaa hrtiei cu acuarel n culori tari i nu n culori opace. Pe conturul desenat cu lumnarea culoarea nu se prinde i astfel desenul apare alb sau colorat mai deschis pe fondul colorat mai nchis. Este bine ca n desen s existe o preponderen a liniei i nu a petelor albe, astfel explicndu-se elevilor tema ,,Linia rolul constructiv al ei. nainte de a desena este indicat s se pregteasc o schi pentru ca apoi desenul s fie executat dintr-o dat. Se pot realiza lucrri cu tematic diferit n funcie de vrsta elevilor. n aceast tehnic am realizat lucrri pe temele: ,,Ghiocei de ziua mamei, ,,Peisaje de iarn. Tehnica decolorrii: Aceleai subiecte dar cu efecte plastice diferite se pot reda i prin tehnica decolorrii cu pic sau clor. Se coloreaz mai nti plana suport cu cerneal (de culoare diferit), iar dup uscare cu ajutorul unui instrument ascuit (vrful unui beior, pensul, scobitoare) nmuiat n soluie de pic sau clor se deseneaz forma dorit. Prin reacia soluiei de pic pe hrtia colorat cu cerneal, urmele desenului devin albe i creeaz o mare surpriz elevilor. Cu ct cerneala cu care s-a colorat suportul este de diferite culori cu att bucuria realizrii lucrrii este mai mare. Cerneala colorat poate fi nlocuit cu tuuri de diferite culori, iar n acest caz decolorarea se face cu soluie de clor. Aceast

tehnic se poate folosi la toate clasele. Am realizat n aceast tehnic lucrarea intitulat ,,Cer nstelat, dar pe lng aceasta se mai pot realiza lucrri cu temele: ,,Via subacvatic, ,,Peisaj de iarn, ,,n cosmos, ,,Scene din basme. Lucrarea ,,Cer nstelat a fost realizat nu prin atingerea suportului cu beiorul ci prin stropire. Aceast tehnic este simpl i la ndemna tuturor elevilor din clasele I-IV i const n aezarea deasupra foii (suport) a unei buci de tul, voal, tifon, esturi cu ochiuri mai mici sau mai mari nmuiate n tu negru sau colorat i diluat cu ap, dar bine stoarse. Deasupra lor se aterne o alt hrtie i se apas pe toat suprafaa (de preferin cu un rulou de cauciuc). Dup ce se nltur foaia i estura se observ c pe foaia suport a rmas imprimeria esturii folosite. Apar deci, fonduri vibrate de puncte, linii, pete de diferite culori, acestea constituind suporturi pe care se pot desena cu pensula sau cu alte instrumente compoziii pe anumite teme: ,,Peisaj submarin, ,,Zboruri cosmice, configuraii de animale, flori, totul depinznd de imaginaia copilului. De multe ori n aezarea esturii pe foaia de desen se fac falduri care duc n final la imprimarea unor pete mai nchise i mai deschise care prin combinarea lor pot sugera noi idei n mbogirea desenului. Un alt gen de imprimerie este acela n care se folosesc aele colorate n diferite culori. Acestea dau efecte multiple i deosebite. Se mbib aele n culori diferite apoi se aaz pe o foaie n diferite moduri: n spi-ral, n linii drepte sau frnte, la ntmplare. Deasupra se aaz o alt foaie i se preseaz bine, apoi se trag aele cu atenie. Urmele lsate pe foi formeaz fondul peste care se revine cu pensula cu tempera sau acuarel, dnd expresivitate spaiului plastic. Cu aceast tehnic se poate lucra n echipe de cte doi elevi atunci cnd este vorba de presare i tragere a aelor, motivul imprimndu-se pe ambele foi. Tot din tehnica imprimrii face parte i imprimarea cu ajutorul tampilei sau a ablonului din materiale din natur (frunze). Folosind aceast tehnic i aplicnd repetiia, simetria, alternarea sau mai multe tampile am obinut interesante compoziii plastice cu elevii pe teme diferite: ,,Imprimeu de rochie, ,,Imprimeu de perdea, ,,Covor de frunze, ,,Frunzele toamnei (folosind ablonul din frunze de mrimi diferite care au fost colorate n diverse culori). Tehnici diverse: Pe lng tehnicile tradiionale folosite n orele de educaie artistico-plastic se mai poate folosi o serie de tehnici diverse noi, nu att prin modul de lucru, ci mai ales pentru materialele folosite i instrumentele de lucru. Aceste tehnici plac foarte mult copiilor pentru faptul c dau impresia de joc, de libertate n creaie i mai ales pentru curiozitatea i noutatea compoziiei ce rezult din folosirea acestor tehnici.

n continuare voi prezenta cteva din aceste tehnici pe care le-am folosit la clas i care au dat rezultate destul de bune: 1. Desen cu baloane de spun : Aceast practic este o mbinare a picturii cu jocul foarte ndrgit de copiii de toate vrstele, jocul cu baloane de spun. Pentru aplicarea acestei tehnici de lucru am avut nevoie de culori, detergent (fulgi de spun sau ampon), vase de plastic, paie, hrtie (suport). Acest desen s-a realizat n dou moduri, lucrndu-se pe dou echipe (o echip a rezolvat modul I, cealalt modul II). Modul I- n vasele pregtite cu ap am dizolvat culoarea (attea culori cte am dorit), apoi detergentul sau amponul. Cu ajutorul paiului, elevii au suflat baloane de spun de toate culorile pe plana suport. Pentru a rmne conturul colorat baloanele au fost suflate cu atenie pentru a se sparge ct mai ncet. Astfel, s-au obinut forme n linii i puncte de diferite mrimi i culori. Modul II - n vasul cu spun dizolvat mpreun cu culoarea, copiii au suflat cu paiul sau cu beiorul pn cnd baloanele s-au ridicat la trei centimetri deasupra vasului, apoi au rotit uor foaia deasupra vasului cu baloane, acestea sprgndu-se sau lipindu-se de foaie. Am continuat n acest fel cu mai multe culori. Aceste desene pot fi mbuntite, elevii intervenind cu pensula cu culoare dndu-le forme interesante dup imaginaia i inventivitatea fiecruia. Astfel am obinut lucrri frumoase ca: ,,Imprimeu de material, ,,Baloane colorate, ,,Mingi mari, mingi mici, ,,Flori, observndu-se foarte clar rolul constructiv al liniei i al punctului plana 21. 2. Desenul cu lipici i nisip Nisipul bine cernut i curat de impuriti se mparte n tot attea vase cte culori dorim s obinem. Se amestec nisipul cu colorant alimentar pudr, agitndu-se bine pn ce acestea se coloreaz. Dup ce a fost aleas schia potrivit, copiii execut desenul cu pensula nmuiat n clei (aracet), apoi nainte ca acesta s se usuce acoper desenul cu nisipul colorat, dnd astfel compoziiei efecte surprinztoare. n execuia compoziiei este bine s apar mai mult pata de culoare i nu liniile. 3. Desen cu hrtie ndoit i colorat: Materialul folosit este o bucat de hrtie de form dreptunghiular (sau alte forme geometrice), absorbant (ca sugativa), care se ndoaie (pliaz) n mai multe, pn este destul de mic i se nmoaie pe rnd cu cte un col n cerneal sau culoarea pe care o dorim. Hrtia se va ine timp suficient, astfel nct s poat absorbi culoarea, dup care se desface i se observ modelul obinut care poate fi intitulat ,,Imprimeu de material sau ,,Mozaic. O alt variant a acestei tehnici poate fi i decuparea unui model n hrtia absorbant mpturit, nainte de a o nmuia n culoare. Dup ce am despturit-o i am uscat-o, hrtia astfel colorat am aplicat-o pe o foaie de hrtie mai mare, alb, astfel nct aceasta s constituie un chenar.

Prile tiate din hrtia absorbant vor fi acum pete albe. Astfel se realizeaz modele decorative cu motive geometrice ntlnite n arta popular. 4. Desen folosind palmele: Este o tehnic simpl, la ndemna oricui i se refer la conturarea palmei cu creioane colorate sau carioca, aeznd palma cu degetele desfcute pe foaia alb. Pentru a decora desenul se traseaz n interiorul palmei diferite tipuri de linii. De asemenea, se poate folosi tampila palmei (apsarea palmei nmuiate n culoare, pe plan) i apoi conturarea acesteia. Se pot folosi i alte modele din natur n loc de palme. Proiectarea unor activiti eficiente pentru dezvoltarea capacitilor la nivel preprimar i primar.

Cap.2. A nva prin joc. Jocul i jucria la vrsta precolar i colar mic

Modele pentru Paste ce pot fi confectionate de copii cu usurinta si cu mare placere.

Se mai pot realiza si fetie (parul din benzi subtirele din hartie galbena si rsucite pe creion), baiei, mo ( cu plrie), bab( cu batic)...

Lalele din coji de oua

Cu putina imaginatie si indemanare puteti realiza un decor de Paste surprinzator sau pot fi folosite si pentru poavazare.

O alta modalitate de a valorifica imaginatia prichindeilor o reprezinta confectionarea unui mozaic din coji de oua. Este un mod extraordinar de a folosi ramasitele unei mese festive copioase, iar copiilor le va placea foarte mult sa sparga cojile de oua si sa creeze

"opere de arta" cu ajutorul lor. Materia prima de care ai nevoie este chiar la indemana, mai ales cu ocazia Pastelui: coji de oua colorate; carton; creioane colorate si carioci; lipici.

SARBATORI FERICITE !

CE AM LUCRAT AZI CU COPIII LA ABILITATI PRACTICE !

Etapele pe care le-am parcurs:

Acest desen il puteti decupa in marimea data! Nu uitati sa faceti iepurasului si sprancene! E mai sic! Eu abia acum am observat ca-i lipsesc! Spor la treaba!

Florile ornamentului sunt facute cu compasul si suprapuse doua cate doua. Pot fi culori diferite sau aceeasi culoare pentru petale!

Cap de leu din cercuri 1. Materiale necesare: - hrtie glasse autocolant de diferite culori sau simpl; - o foaie de bloc model A4; - foarfece, lipici; - dac elevii nu au hrtie glasse, cercurile decupate din hrtie alb pot fi colorate cu culori sau acuarele

2. Modul de lucru: Se decupeaz cercurile model i se folosesc ca ablon. Se contureaz apoi pe spatele hrtiei glasse modelul dorit, se decupeaz, apoi se lipesc pe foaia de bloc urmrind modelul prezentat de nvtor . Folosii n realizarea lucrrii ce culori dorii Elevii vor fi instruii asupra felului cum se folosete foarfecele. Pe pagina 3 avem modele de cercuri ce pot fi folosite ca ablon. Se recomand munca n echipe.

Cap.3.

Delightful Dog Card


More Kinder Crafts

Make a great dog card for dog lovers.


Realizm o carte de cine mare pentru iubitorii de cini. Supplies needed: Card stock or construction paper Scissors Markers or crayons Googly eyes and glue (optional) Bunurilor necesare: Carton sau hrtie de construcie Foarfeci Creioane Markere sau googly ochii i lipici (opional)

To start making a square, fold the corner of a piece of paper over. Pentru nceput facem un ptrat, ori ndoim un col de o bucat de hrtie.

To finish making the square, cut off the small rectangle, forming a square (which is already folded into a triangle). Pentru a termina realizm un ptrat, tiem dreptunghiul mic, formnd un ptrat (care este deja ndoite ntr-un triunghi).

Fold over two triangles (to make the dog's ears). ndoii peste dou triunghiuri (pentru a face urechile cinelui). Put a face on your dog. Gluing on googly eyes gives the dog a cute look. Pune o fa pe cainele tau. Lipii pe ochi googly d cinelui un aspect dragut. You can write messages under the ears and on the inside of your new card. Putei scrie mesaje sub urechi si pe interiorul cardului dumneavoastr.

Noi suntem in clasa I si nu am putut colora mai frumos de atat!

Enchanted Learning Software's

Kwanzaa Placemat
More Crafts More Kwanzaa Crafts Mai multe Artizanat

Make a placemat to decorate your Kwanzaa celebration table. These simple-to-make woven construction paper placemats represent a straw placemat (called mkeka in Swahili).

Facem un placemat pentru a decora masa dvs. Kwanzaa srbtoare. Acestea sunt simple-pentru-a face plasare a esuttului de hrtie; construcie poate repre7enta o plas din paie (mkeka numit n Swahili).

Supplies needed:
Red, black, green, and yellow construction paper - one sheet should be extra large Scissors Ruler (optional) Glue or tape Rou, negru, verde, galben i hrtie de construcie - o coal ar trebui s fie foarte mare Foarfeci Rigl (opional) Adeziv sau band

Start with a large piece of construction paper. Fold it in half. ncepei cu o bucat mare de hrtie de construcie. mpturii-o n jumtate.

While the paper is still folded, draw a series of lines across the fold, but do not draw them all the way to the edge - leave about 1 inch at the edge. For younger children, an adult should draw the lines. For a very neat-looking placemat, use a ruler to draw the guidelines. Cut along the lines. When you're finished cutting, unfold the piece of paper. n timp ce hrtia este nc pliat, trage o serie de linii n ntreaga coal, dar nu le trage pe toate pana la marginea - aproximativ 1 cm la margine. Pentru copiii mai mici, un adult ar trebui s elaboreze linii. Pentru o plasare foarte ngrijit, cu aspect, utilizeaz o rigl i trage liniile directoare. Tiai de-a lungul liniilor. Cnd ai terminat de tiat, se desfoar bucata de hrtie.

Using other colors of paper, cut many strips of paper about an inch wide, and the same length as the height of the large piece of paper used in the last step. Utilizai alte culori de hrtie, tiai fii de hrtie multe de lime egal, i aceeai lungime, ca nlimea, bucat mare de hrtie utilizate n ultima etap.

Start weaving the strips of paper onto the large piece of paper. Make sure that each new piece of paper is pushed up next to the previously woven piece. Start esut de hrtie fi pe bucat mare de hrtie. Asigurai-v c fiecare bucat nou de hrtie este mpins pn lng piesa anterior esute.

When you're done weaving, secure each strip of woven paper using glue or tape. You might also have to trim the woven edges a bit to make the edges of the placemat even. Cnd ai terminat de esut, sigur fiecare band de hrtie esut cu lipici sau band. S-ar putea avea, de asemenea, s tiai marginile esute un pic pentru a face marginile plasate corect.

You can now use your placemat at your Kwanzaa celebration Putei utiliza acum acest plasament pentru srbtoarea ta Kwanzaa

CHRISTMAS CAROLERS
You will need 3 paper tubes 3 child size socks 3 elastic bands 3 pieces of paper, 2"x2" for faces 3 pieces of tan paper, 1"x2" for songbooks Paint Stamps, optional Paintbrush Ribbon Black marker

Glue

Get Crafts Ideas In Your Email!


Vei avea nevoie 3 tuburi de hrtie; 3 dimensiuni copii osete; 3 benzi elastice; 3 buci de hrtie 2 "x 2" pentru fee; 3 buci de hrtie tan, 1 "x2" pentru repertoriu;l Paint Timbre, opional pensule; Panglica marker negru Adeziv Directions:Paint paper tubes and set aside to dry. 2. Stamp tube to embellish if desired. 3. Cut out the face and add eyes and a mouth. Glue to tube. 4. Cut off the foot of the sock and close end with an elastic band. 5. Cover elastic band with Raffia, ribbon, wool, cloth, etc. 6. Place hat on tube.7. Fold and glue songbook to Caroler. Direcii: Paint tuburi de hrtie i retrase din circuitul agricol s se usuce. 2. tampila tub pentru a nfrumusea, dac se dorete. 3. Tiai faa i se adaug ochi i o gur. Lipici la tub. 4. Taiati piciorul de osete i se ncheie strnse cu o banda elastica. 5. Acoperiti cu banda elastica rafie, panglica, lana, panza, etc 6. Loc pentru cciul pe tuburi.7.Pliaz i lipete cartea de muzic Caroler.

Castle Shapes Castelul Forme


You will need 1 piece of background paper, 11"x17" 1 piece of gray/tan paper 8"x11" Cut in the following measurements 1 rectangle, 5"x6" 2 rectangles, 2"x6" 2 rectangle, 1.5"x2" 2 triangles, each side 2.5" 2 triangles, each side 1.5" 4 squares, 1"x1" 1 piece of brown paper, 4"x6" Cut in the following measurements 1 rectangle, 2"x3" 2 rectangles, 1"x2" Paint, markers and/or crayons,Glue, Vei avea nevoie de 1 bucat de hrtie de fond, 11 "x17"; 1 bucat de gri / hrtie tan 8 "x11"; Se taie n urmtoarele msurtori; Un dreptunghi, 5 "x6" Dou dreptunghiuri, 2 "x6" 2 dreptunghi, 1.5 "x2" 2 triunghiuri, fiecare parte 2.5 "

Get Crafts Ideas In Your Email!

2 triunghiuri, fiecare parte 1.5 " Patru ptrate, 1 "x1" 1 bucat de hrtie maro, 4 "x6" Se taie n urmtoarele msurtori Un dreptunghi, 2 "x3" Dou dreptunghiuri, 1 "x2" Paint, markere si / sau creioane Adeziv

Directions1. Paint or color grass and rocks on the background paper. 2. Have shapes precut so the children will only need to assemble the castle. 3. Glue shapes to paper. Directions1. Vopsea sau iarba de culoare i roci pe hrtie ca fundal. 2. Au forme tiate astfel nct copiii vor avea nevoie doar pentru a asambla castelul. 3. Lipici forme de hrtie.

Enchanted Learning Software's

Hand and Foot Turkey Craft


Mn i Craft Turcia Foot More Kinder Crafts

This cute turkey is made from your child's handprints and footprints, cut out of construction paper. It makes a very nice Thanksgiving decoration.
Acest Turcia drgu este facut din handprints copilului i urme, tiate din hrtie de construcie. Se face o foarte frumos decor Ziua Recunostintei.

Get Crafts Ideas In Your Email!

Supplies:
Brown, red, orange and yellow construction paper Pencil Scissors Glue Googly eyes (optional) Brown, rou, portocaliu i galben hrtie de construcie Creion Foarfeci Adeziv ochii googly (opional) Trace around the child's feet using brown construction paper. These two pieces will be the turkey's body. Trage in jurul picioarelor copilului, folosind hrtie de construcie maro. Aceste dou piese vor fi corpul Turciei. Trace around the child's hands using red, orange, and yellow construction paper. These 6 pieces will be the turkey's feathers. Trage in jurul mainilor copilului, folosind rou, portocaliu, galben i hrtie de construcie. Aceste 6 piese vor fi pene de curcan. Glue the two footprints together to make the turkey's body. (The heels make the head area.) Lipi cele dou amprente mpreun pentru a face corpul Turciei. (tocurile fac zona capului.)

Cut out a round wattle and an orange beak. Glue the wattle, beak, and googly eyes (or paper eyes) to the turkey's head. Make two legs from paper and glue then to the back of the body (or use pipe cleaners and tape them to the back). Tiai o mpletitur de nuiele rotunde i un cioc portocaliu. Adeziv nuiele, cioc, i ochii googly (sau hrtie ochii) la cap Turciei. Facem dou picioare din hartie si lipici, apoi la partea din spate a corpului (sau de a folosi evi de curare i banda le napoiez). Glue the handprint "feathers" to the back of the turkey. You can now decorate your house for Thanksgiving with these cute turkeys. Don't forget to put the child's name and age on the back of the turkey. Lipim amprenta minii "pene", la partea din spate a curcanului. Putei decora casa ta acum pentru Ziua Recunostintei cu acest curcan drgu. Nu uitai s punei numele i vrsta copilului pe partea din spate a curcanului.

Princess Castle Shapes


You will need 1 piece of background paper, 11"x17" 1 piece of pink paper 8"x11" Cut in the following measurements 1 rectangle, 4"x6" 2 rectangles, 1.5"x6" 2 rectangle, 1.5"x2" 4 triangles, each side 1.5" 4 squares, .5"x.5" 1 piece of purple paper, 4"x6" Cut in the following measurements 3 rectangle, 1"x2" 1 rectangle, 1.5"x3" Paint, markers and/or crayons Jewels and glitter Glue

Vei avea nevoie de 1 bucat de hrtie de fond, 11 "x17" 1 bucat de hrtie roz 8 "x11" Se taie n urmtoarele msurtori Un dreptunghi, 4 "x6" Dou dreptunghiuri, 1.5 "x6" 2 dreptunghi, 1.5 "x2" 4 triunghiuri, fiecare parte 1.5 " Patru ptrate, 0.5 "x.5" 1 bucat de hrtie violet, 4 "x6" Se taie n urmtoarele msurtori 3 dreptunghiuri, 1 "x2" Un dreptunghi, 1.5 "x3" Paint, markere si / sau creioane Bijuterii i sclipici Adeziv

Enchanted Learning Software's String of Leaves ir de Frunze

More Thanksgiving Crafts

Make a string of leaves to decorate a room. These simple-to-make strings make a great Fall or Thankgsiving decoration. You can drape the strings across rooms, over windows and from the chandeliers.

More Kinder Crafts

Putem a face un ir de frunze se poate decora o camera. Aceste realizri simple-pentru-a face iruri de caractere; se poate face o cdere mare sau decorare Thankgsiving. Putei decora siruri de caractere pe camere, peste ferestre i de la candelabre.

Supplies needed:

Bunurilor necesare:

Construction paper (orange, red, yellow, brown, and other earth tones) Crayons or markers Scissors Glue, tape, or staples A long piece of green or brown yarn or string

Constructii de hrtie (portocaliu, rosu, galben, maro, i alte sunete pmnt) Creioane colorate sau markeri Foarfeci Adeziv, banda, sau capse O bucat lung de fire culoare verde sau maro niruite

Draw a leaf on a piece of construction paper. Make sure to draw a thick stem on the top (your leaf will hang from this stem, which will be folded over). If you'd like, use a leaf template.

Desenai o frunz pe o bucat de hrtie de construcie. Asigurai-v c pentru a desena o stem gros pe partea de sus (frunza dvs. vor atrna de la acest stem, care va fi pliat). Dac dorii, a utiliza un ablon frunz.

Cut out the leaf. Draw the leaf veins if you wish. Fold the leaf's stem in half.

Tiai frunze. Desenai venele frunzelor, dac dorii. ndoaie tulpina frunzei n jumtate.
Attach the leaf to a long string using tape, glue, or staples. Make more leaves and attach them to the string.

Ataai frunze ntr-un ir lung folosind band, lipici, sau capse. Facem mai multe frunze i le aranzm n ir.

Hang your string of leaves across the room for a wonderful Thanksgiving decoration.

Atrn n irul dvs.de frunze n ntreaga camer pentru un decor minunat - Ziua Recunostintei

Dinosaur Diorama
More KinderCrafts Create your own prehistoric dinosaur scene in a box. Just print out the dinosaurs, paste, color, cut, arrange them in the box, and - welcome to the Mesozoic Era, the "Age of Dinosaurs."

Creeaza-ti propria scena dinozaur preistoric intr-o cutie. Doar imprima dinozaurii, past, culoare, tiate, s le aranjai n cutie, i - bun venit pentru era mezozoic, "epoca dinozaurilor." Bunurilor necesare: Supplies needed: paper and a printer (stiff paper works best - colored paper is great for this project) a shoe box or slightly larger box crayons and/or markers paste (a glue stick works well) scissors tape, thread, pipe cleaners optional: glitter (for great lava!), cotton puffs (for clouds), thin cardboard to glue to the back of the animals if your paper is very flimsy (old cereal boxes work well) hrtie i o imprimant (hrtie rigid funcioneaz cel mai bine - hrtie colorat este mare pentru acest proiect) o cutie de pantofi sau mai bine o caseta mai mare creioane i / sau markeri past (un stick i clei funcioneaz bine) foarfece band, filet, curatatorii eav opional: sclipici (pentru lava mare!), bufe bumbac (de nori), carton subire pentru a lipici la partea din spate a animalelor n cazul n care lucrarea este foarte subire (cutii de cereale vechi funcioneaz bine)

Print-out of late-Cretaceous Period, North America: T. rex, Triceratops, Maiasaura, Pteranodon, and plants.

Print-out of late-Cretaceous

Find a box at least as big as a shoe box - a slightly bigger box works even better. This will be the stage containing your dinosaur scene. Click on a picture to go to the printable template containing dinosaurs and plants from that time period. Print out the template(s) you want. To print the template (and not any other things that might be on the screen), go to that page, click your mouse on the template (this is so you won't print the rest of the stuff that's on the screen), then choose PRINT from the File menu. Gsii o cutie cel puin la fel de mare ca o cutie de pantofi o cutie de uor mai mare de lucruri este chiar mai bun. Acest lucru va fi prima etap i conine scena dinozaurului. Facei clic pe o imagine pentru a merge la ablonul printabile care conin dinozauri i plante din acea perioad de timp. Printai ablon (e) pe care dorii. Pentru a imprima ablonul (i nu orice alte lucruri care ar putea fi pe ecran), mergem la acea pagin, facei clic pe mouse-ul pe ablonul (acest lucru este astfel nct nu vei imprima restul de lucruri de pe ecran), apoi PRINT alege din meniul File. Click here for more information on the Cretaceous period, its climate, and what animals and plants lived then. For a lot of

Period, North America: Small T. rex, Trodon, Ankylosaurus, Pachycephalosaurs, Parasaurolophus, and plants.

dinosaur information go to ZoomDinosaurs.com. In ZoomDinosaurs.com there are information sheets and other classroom activities about all the dinosaurs pictured here (and many others). Click aici pentru mai multe informaii cu privire la perioada Cretacicului, clima, i ceea ce animalele i plantele triau atunci. Pentru o mulime de informaii cu dinozaur du-te la ZoomDinosaurs.com. n Zoom Dinosaurs.com exist fie de informaii i alte activiti de clas cu privire la toate dinozauri imagine aici (i multe altele).

If your paper is very flimsy and you think your animals may not stand up well, paste the template onto thin cardboard (like an old cereal box). Let it dry. Using crayons or markers, decorate the inside of the box, the dinosaurs and plants. No one knows what colors the dinosaurs were, so anything goes. When decorating the box, remember that the Earth was very warm when the dinosaurs lived. Also, the Cretaceous period was a time of very high volcanism - a volcano in the back of the box looks great. Glitter makes a wonderful addition to lava - just sprinkle some on a little glue. Dac hrtia este foarte subire i credei c animalele nu pot sta n picioare bine, se pune pasta pe ablonul pe carton subire (cum ar fi o cutie de cereale vechi). L sati sa se usuce. Creioane colorate Utilizarea markeri pentru a decora interiorul cutiei, dinozauri i plante. Nimeni nu tie ce culori au avut dinozaurii, astfel c orice merge. Atunci cnd decorm caseta, amintii-v c Pmntul a fost foarte cald atunci cnd dinozaurii au trait. De asemenea, perioada Cretacicului a fost un timp de vulcanismului foarte mare - un vulcan n partea din spatele casetei arat foarte bine. Glitter face un minunat adaos in lava - stropeasc doar puin lipici, pe unele pri.

Cut out the dinosaurs, their stands, and some plants. Fold along the dotted lines on the dinosaur stands. ndoii i lipii n stand acest dinozaur. Arrange the animals and plants in the box. Paste the bottom flaps in place. Hang any flying animals from the top of the box using tape and thread or pipe cleaners. Green and brown pipe cleaners also make nice plants. Enjoy your Mesozoic diorama! Tiai dinozaurii, standurilor, i unele plante. ndoii de-a lungul liniilor punctate pe standuri dinozaur. ndoii i lipii n stand acest dinozaur. Aranjai plantele i animalele din caseta. Past flapsurile de fund n loc. Aranjai orice animale care zboar din partea de sus a casetei cu band i fir i curai eava. Vopsii cu verde i maro eav de curare,

de asemenea, plante frumose. Bucurai-v de diorama dumneavoastr mezozoic!

Click here to learn more. (Already a member? Click here.)

Sursa: http://www.dltk-holidays.com/valentines/mbutterfly.htm

Enchanted Learning Software's Paper Plate Flower Craft

Cartea Plate - flori miestrie, abilitate


More Kinder Crafts This simple-to-make flower is made from a paper plate and a child's handprint cutouts.

Acest lucru simplu de-a face floare se face de o plac de decupaje de hrtie i un copil amprenta minii.
A paper plate Colorful construction paper Scissors Glue (or a stapler)

More paper plate crafts

O plac de hrtie colorat de construcii de hrtie Foarfeci Adeziv (sau un capsator)

Trace a child's hand on colorful construction paper, at least 10 times.

Trage dup mna unui copil pe hrtie de construcie colorate, de cel puin 10 ori.

Cut out the hand tracings.

Tiai dup traiectoria minii.

Glue or staple a circle of handprint tracings (fingers pointing outwards) around the outside of the plate - the fingers are the flower's petals.

Lipii sau discontinue (cu band) un cerc de trasrilor amprenta minii (degetele ndreptate spre exterior), n jurul afara de placa - degetele sunt petalele florii.

Glue or staple a second circle of handprint tracings (fingers pointing outwards) just inside the first circle.

Lipii sau discontinue (cu band) un al doilea cerc de trasrilor amprenta minii (degetele ndreptate spre exterior) doar in interiorul primului cerc.

Glue or staple a third circle of handprint tracings at the center of the plate.

Lipii sau discontinue (cu band) un al treilea cerc trasm amprenta minii n centrul plcii.

Glue a small paper circle in the center of the flower.

Adeziv pe un cerc mic de hrtie, n centrul de flori.

Waxed Paper Stained Glass Butterfly


More Kinder Crafts

Un simplu-la-a face fluture agat la fereastr.


(Go to a printable version.)
Supplies needed: Hrtie Waxed ras Pastel (creioane ras cu un foarfece sau un cuit - de ctre un adult) foarfece Un fier Holepunch Civa inches de coarde Pliaz o foaie de hrtie n dou. Egal cu o jumtate de fluture cu organismul de lapliere.

Pliaz hrtia i trage pe cealalt jumtate contur la fluture (folosind iniial, dup ablonul dvs.).

Deschidei hrtie cerat i pune-l pe o suprafa plan.

Pune niste tala de pastel pe hrtie cerat (i n interiorul fluture).

Se acoper cu o alt hrtie cerat foaia de hrtie. Un adult aaz un fier peste dou straturi de hrtie cerat mpreun la foc mic (a se proteja fierul dumneavoastr, punnd un prosop de hrtie pe partea de sus a hrtiei cerate n timp ce l clcai).

Se taie n fluture. Facei o gaur n partea de sus. Pune-un sir de caractere in gaura de agpat. Acest lucru arat fluture agat frumos ntr-o fereastr.

Enchanted Learning Software's

Butterfly Wand
More Kinder Crafts Aceasta este o ambarcaiune de mare de a face, la o petrecere pentru copii. nainte de partid, lipici toate curatatorii eava de la bastoane popsicle. Copiii pot face tot ceea ce ei nii n timpul petrecerii.

(Go to a printable version.)


Pentru fiecare fluture avei nevoie de: Un stick popsicle O eav mai curat Un con-filtru de cafea n form de markeri colorat sau creioane lipicioase (un pistol lipici fierbinte este perfect-un adult nu lipire)

Lum un lipici, un adult ia o conduct mai curat, se lipete la un stick popsicle. Clei Hot este cel mai simplu mod de a face acest lucru. Sa las lipiciul se rceasc pentru cteva minute, n timp ce copiii decora aripi. Clei Pune pe stick Ataai mai curat popsicle. conducte.

Deschide-un con-filtru de cafea n form de la custura. Decoreaza-filtru de cafea cu markere sau creioane. Realizai decoratiuni n mijloc, va fi mototolite, astfel nct se concentreze pe prile exterioare.

Ataai de hrtie pentru a stick popsicle cu mai curate conducte. Fluturele se termin, prin a forma antene.

Enchanted Learning Software's Handprint Butterfly Craft

Amprenta minii fluture - abiliti


More Kinder Crafts This is a simple craft made from a child's handprint cutouts.

Aceasta este o abilitate simplu de facut din decupaje amprenta minii unui copil.
Supplies needed: A few pieces of colored construction paper (stiffer paper makes a more durable butterfly) A pencil Scissors Glue, tape or a stapler Crayons, paint or markers Googly eyes (optional) A pipe cleaner

More butterfly crafts

Bunurilor necesare: cteva buci de hrtie colorat (hrtie rigida face un fluture mai durabil) Un creion Foarfeci Adeziv, band sau un capsator Creioane colorate, vopsea sau markeri ochii googly (opional) O eav mai curat

Trace a child's hand on a few pieces of construction paper, for a total of 6 times. These will be the butterfly's wings.

Trage dup mna unui copil pe cteva buci de hrtie de construcie, pentru un total de 6 ori. Acestea vor fi aripi de fluture.

Cut out the tracings.

Tiai traiectoria.

On a piece of dark construction paper, draw a butterfly's body (draw a long oval plus a smaller circle at one end).

Pe o bucat de hrtie de construcie nchis, trage corpul unui fluture (a desena un oval lung plus un cerc mai mic la un capt).

Glue or staple the handprint tracings to the body, three on each side. The fingers should point outwards.

Pe o bucata de hartie de constructie nchis, trage corpul unui fluture (un plmn oval desenat plus un cerc mai mic la capt).
Fold a pipe cleaner in half. Curl the ends a bit or wad them into balls. The folded pipe cleaner will be the butterfly's antennae.

Pliaz pe o eav curat n jumtate. Rsucii capetele un pic sau punei tampon sau bile. Cur conducta pe care va fi pliat antene fluture. Curl or staple the bent part of the pipe cleaner to the back side of the butterfly's head. Pliaz sau discontinue partea ndoit a conductei curat la partea din spate a capului fluturelui.
Either draw eyes on the butterfly's head or glue on googly eyes. Decorate the wings with crayons or markers.

Fie trage cu ochii pe capul fluture sau clei pe ochi googly. Decoreaza cu aripi creioane colorate sau markeri.
You now have a great butterfly decoration.

Acum avei un decor fluture mare

Enchanted Learning Software's

3-D Fruit Craft 3-D fructe- abiliti


More Kinder Crafts

These 3-dimensional fruits are made from paper. You can make apples, watermelons, pears, plums, peaches, strawberries, oranges, and other great-looking fruit. They are great to hang in a window (from a curtain rod), from the ceiling, or in a mobile.
Aceste fructe 3-dimensionale sunt confectionate din hartie. Putei face mere, pepeni verzi, pere, prune, piersici, capsuni, portocale, i alte fructe cu aspect deosebit. Ele sunt mari, pot s stea ntr-o fereastr (dintr-o tij perdea), din tavan, sau ntr-un mobil.

Fruit Theme Page

Supplies needed:
Construction paper Scissors Crayons, paint or markers Yarn or string Glue (or a stapler) To make a mobile: twigs or clothes hanger wire Bunurilor necesare: constructii de hrtie Foarfeci Creioane colorate, vopsea sau markeri Fire sau ir Adeziv (sau un capsator) Pentru a face un telefon mobil: nuiele sau umera de srm pentru haine. Fold a piece of construction paper in half and draw the outline half of a fruit on it around the fold line. Cut along the line. Using the finished fruit as a template, cut two more exactly like it. Lum o bucat de hrtie cu construcie la jumtate i trage pe cealalt jumtate conturul unui fruct pe el n jurul liniei de contur. Tiai de-a lungul liniei. Folosind fructe construim un ablon, apoi tiem alte dou exact ca el.

For cored fruit (like the apple), cut out a semicircle from each piece (when you open the fruit, there will be a circle missing from its center). Pentru fructe din materiale sferice (cum ar fi Apple), se taie un semicerc din fiecare bucat (atunci cnd deschidei fructe, va exista un cerc decupat din centrul su).

Color both the fronts and the backs of the fruits you just cut out to look like a cross-section of the fruit (showing both the inside and the peel of the fruit). Coloarai att fronturile i spatele de fructe pe care tocmai ai tiat s arate ca o seciune transversal de fructe (care prezint att n interiorul i coji de fructe). For hollowed-out fruit (like the cored apple), on one piece, cut halfway through the fold line from the core. On the other two pieces, cut halfway through the fold line from the outside. For solid fruit (like the watermelon), on one piece, cut halfway through the fold line from the bottom. On the other two pieces, cut halfway through the fold line from the top. Pentru fructe scobite-out (cum ar fi Apple umplut), pe o singur bucat, tiate la jumtatea prin linia de pliere la baz. Pe de alt parte, dou buci, tiate la jumtatea prin linie ori din exterior. Pentru fructe solide (cum ar fi pepene verde), pe o singur bucat, tiate la jumtatea prin intermediul liniei se pliaz din partea de jos. Pe de alt parte dou buci, tiate la jumtatea prin linia de pliere de la vrf.

For hollowed-out fruit (like the cored apple), insert half of the apple slice that was cut on the outsides into the core of the other two slices. When you straighten out the pieces and align them, they will form one 3-dimensional fruit. For solid fruit (like the watermelon), slip the slits inside each other, making one 3-dimensional fruit. Pentru fructe scobite-out (cum ar fi Apple umplut), jumatate inserai o felie de mere, care a fost tiat pe exterioar n miezul celorlalte dou felii. Cnd ndreptai celr dou buci i alinierea acestora, ei vor forma un fruct 3-dimensional. Pentru fructe solide (cum ar fi pepene verde), fantele alunec n reciproc n interior, fcnd un fruct 3-dimensional.
For hollowed-out fruit (like the cored apple), cut out a few tiny seeds from dark construction paper. Glue or staple a string to the fruit along a fold line - make sure that the string extends through most of the core. Glue the seeds to the part of the string within the core (gluing two seeds to each other around the string works well). For the solid fruit (like the watermelon), glue or staple the end of a length of string or yarn to the top of the fruit. Cut a leaf or two from green construction paper. Glue to the top of the

fruit or to the string. You can now hang your beautiful 3-D fruit from the string.

Pentru fructe scobite-out (cum ar fi Apple umplut), taie si cateva seminte de mica din hrtie de construcie ntuneric. Lipii sau discontinue un ir de fructe de-a lungul unei linii ori - asigurai-v c irul de caractere se extinde prin cea mai mare parte de baz. Lipii semine la o parte din rnd n cadrul de baz (lipire dou semine reciproc n jurul irului funcioneaz bine). Pentru fructe solide (cum ar fi pepene verde), lipii sau discontinue la sfrit o lungime de sfoar sau fire de la partea de sus a fructelor. Tiai o frunz sau dou din hrtie de construcie verde. Lipii la partea de sus a fructelor sau pentru ir. Puteti sa va atarnati acum de fructe frumos 3-D din ir.

To make a fruit mobile, tie twigs or clothes hanger wire together to make the mobile structure. Then hang your fruit from the structure. Hang the entire mobile from another string. Pentru a face un fruct mobil, nuiele cravat sau umera de srm haine mpreun pentru a face structura mobil. Apoi atrnai fructe de la structura. Atrn mobil ntreag dintr-un alt ir.

Paper Plate Ladybug Puppet Craft


More Crafts A simple-to-make paper plate ladybug puppet. Each ladybug is made from two paper plates, paint, and construction paper. Un simplu material de-a face placa hrtie grgri marionet. Fiecare grgri se face din dou plci de hrtie, vopsea, i hrtie de construcie. Supplies needed: Two paper plates for each ladybug Scissors Stapler or tape (colored tape looks really nice but is not necessary) Red and black paint, markers or crayons Glue Black construction paper Pipe cleaner Hole punch Optional - googly eyes Bunurilor necesare: Dou plci de hrtie pentru fiecare grgri

Foarfeci Capsator sau band (band de culoare arata foarte frumos, dar nu este necesar) Vopsea rou i negru, markere sau creioane colorate Adeziv Black construcie hrtie evi curat Perforator Opional - ochii googly Using black construction paper, cut out the ladybug's legs (cut two sets of three legs). Folosind hrtie de construcie negru, taie picioarele grgri (de tiat dou seturi din trei picioare). Staple (or tape) two paper plates together (put the eating surfaces of the plates on the inside) - make sure to staple the legs between the plates. Don't staple the plates all the way round - leave one end of the ladybug unstapled. Capseaz (sau band) dou plci de hrtie, mpreun (pune suprafeele alimentare ale plcilor pe interior) - asigurai-v c pentru a discontinue picioarele ntre plcile. Nu capsai plcile toate invers lsa un capt al grgri necapsate. Cut off the rim of the plates where they were not stapled (or taped) - this is where you will put your hand to move the ladybug. Taiati marginea plcilor n cazul n care nu au fost capsate (sau inregistrat) - acest lucru este n cazul n care vei pune mna pentru a muta grgri. Paint the top of the ladybug red (except the head, which is black). Paint the bottom of the ladybug black. Either paint some black dots on the ladybug or glue some black circles on its back. Vopsii partea de sus a grgriei roie (cu excepia capului, care este negru). Vopsii partea de jos a grgriei n negru. Fie vopsii unele puncte negre pe grgri sau cu lipici unele cercuri negre pe spate. Either paint eyes or glue on googly eyes. Fie ochii vopsea sau adeziv pe ochi googly.

Punch two holes at the top for the antennae. Thread a pipe cleaner through the holes. Perforai dou guri n partea de sus pentru antene. nir unei conducte curate prin gurile. You now have a really cute ladybug puppet. Ai acum o marionet grgri foarte drgu.

Enchanted Learning Software's

String of Jack-O'-Lanterns or Ghosts


ir de Jack-flcraie rtcitoare-Fonare sau Ghosts More Halloween Crafts

Make a string of jack-o'-lanterns or ghosts to hang around a room. These simple-to-make strings make a great Halloween decoration. You can drape the strings across rooms, over windows and from the chandeliers.
Facei un ir de jack-flcraie rtcitoare-lanterne sau fantome s stea n jurul-o camerei. Aceste simple-pentru-a face siruri de caractere poatr face un mare decor de Halloween. Putei decora siruri de caractere pe camere, peste ferestre i de la candelabre.

More Kinder Crafts

Supplies needed:
Construction paper (orange and black for pumpkins, white and black for ghosts) Crayons or markers Scissors Glue, tape, or staples A long piece of green or black yarn or string Bunurilor necesare:

constructii de hrtie (portocaliu i negru pentru dovleci, alb i negru pentru fantome) Creioane colorate sau markeri Foarfeci Adeziv, banda, sau capse O bucat lung de fire verde sau negru sau ir
Draw a jack-o'-lantern's face on a piece of orange paper, or a ghost on white paper. Make sure to draw a long stem on the top (your pumpkin or ghost will hang from this stem, which will be folded over).

Desenul se confrunt cu o lumini rtcitoare pe o bucat de hrtie portocalie, sau o fantoma pe hrtie alb. Asigurai-v c pentru a desena o tija lunga pe partea de sus (de dovleac sau fantom va atrna de la acest tulpin, care va fi pliat).
Cut out the pumpkin or ghost. Make eyes, a nose, and a mouth from black paper (or use a black crayon or marker). Fold the pumpkin's stem in half. Fold the ghost's "stem" completely behind the ghost.

Tiai dovleacul sau fantoma. Facei un ochi, un nas, si o gura de la hrtie neagr (sau de a folosi un marker negru creion sau). ndoii tulpina dovleacului n jumtate. ndoii fantoma lui "stem" complet n spatele fantomei.
Attach the pumpkin or ghost to a long string. Use green yarn for the pumpkins, black string for the ghosts. Attach them using tape, glue, or staples.

Ataai dovleac sau fantom la un lung ir. Folositi fire verde pentru dovleci, ir negru pentru fantome. Ataai-le folosind band, lipici, capse.

Hang your string of jack-o'-lanterns or ghosts across the room for a wonderful Halloween decoration.

Atrnai irul dvs. de jack-flcraie rtcitoare-lanterne sau fantome n ntreaga camer pentru un decor minunat Halloween.

Paper Plate Angel


More Kinder Crafts Hrtie Plate Angel

Turn a paper plate into a beautiful angel.


Rndul su, o plac de hrtie ntr-un nger frumos.

Supplies needed:
a paper plate pencil scissors tape or stapler crayons, paint, and/or markers for decoration Bunurilor necesare: o plac de hrtie creion foarfece band sau capsator creioane colorate, vopsea, i / sau markeri pentru decorarea

Draw a pattern like this on the underside of a paper plate. Cut along the lines, discarding the dark section.

Desenai un model ca asta de pe partea inferioar a unei plci de hrtie. Tiai de-a lungul liniilor, eliminnd seciunea ntunecat.

Decorate the angel. Decorai ngeraul.

Overlap the edges of the angel's skirt slightly and tape or staple it into place Suprapunem marginile fustei ngerului uor i band sau capsai-l n locul stabilit.

Ingerasul
Materiale necesare: coli albe A4 , coli colorate, lipici.

Mod de lucru: Se indoaie desenul pe linia de mijlos, se decupeaza avnd mare grij la cap. Primul ngera se lipeste pe foaia suport, al doile se lipete doar pe linia de mijloc peste primul, in acelasi mod al treilea peste al doilea. Se ndoaie puin aripile s dea impresia de zbor.

Laleaua
Materiale necesare: - coli verzi pentru frunze; - coli colorate pentru floare; - pasta de lipit; - coala alba A4 Se decupeaza floarea si frunza, se lipesc pe coala A4. Se poate realiza un camp de lalele, micsorand sablonul si lipind mai multe lalele pe o plansa. Din resturile ramase de la decuparea frunzelor se poate face iarba. Se pot face multe alte adaugiri, in functie de creativitatea copilului. Poate fi folosita si la confectionarea felicitarilor.

For Egg Carton Tulips


(Go to a printable version) Patru oua pentru lalele More Kinder Crafts Make a bouquet of delicate eggshell tulips for Easter, using eggshells (or foam egg cartons sections) and pipe cleaners. Younger children will find it easier to use the egg carton sections [thanks to Angie Caldwell, a mom and crafter]. Facei un buchet de lalele din delicate cojii de Paste, folosind coji de ou (cutii de

carton sau spuma de ou seciuni) i eav curat. Pentru copiii mai mici va fi mai uor s utilizai seciunile cutie ou [datorit Angie Caldwell, o mam i Crafter]. Supplies needed: Eggshells (or foam egg cartons sections) Green pipe cleaners Tempera paint and markers Hot glue or white glue Bunurilor necesare: Coji de ou (cutii de carton sau spuma de ou seciuni) Verde eav de curare Tempera vopsea i markere fierbinte lipici sau clei alb
Clean eggshell halves and dry them gently. Or, for an easier craft with more durable flowers, use foam egg carton sections. Cut the cartons sections to look like a tulip

Cur jumti coaj de ou care s se usuce uor. Sau, pentru o abilitate uoar, cu flori mai durabile, spum de ou seciuni n cutie de carton. Taiai seciunile cutii de carton pentru a arta ca o lalea. Using tempera paint, decorate the shells to look like tulips. Let the paint dry overnight. When the paint is completely dry, add details to the tulips using markers. Folosind vopsea tempera, decorai cojile s semene cu lalele. S se usuce vopseaua peste noapte. n cazul n care vopseaua este complet uscat, adugai detalii la lalele folosind markeri.
Twirl one end of a green pipe cleaner into a spiral shape (this will be glued onto the base of the tulip).

Se va nvrti un capt al unei conducte de culoare verde curat ntr-o form de spiral (acest lucru va fi lipit pe baza de lalea).
Glue the spiral to the tulip (if using white glue, let it set for a few hours).

Lipim spirala la lalea (n cazul n care utilizarea de adeziv alb, s-a stabilit pentru cteva ore).

Etapa 1

Etapa 2

Etapa 3

Etapa 4

Etapa 5

Etapa 6

Etapa 7

Etapa final

Sursa: http://www.dltkholidays.com/valentines/mbunny.htm

Sursa: http://www.dltkholidays.com/valentines/mbunny.htm

Enchanted Learning Software's

Rabbit Mask Craft


More Kinder Crafts

Make a cute rabbit mask out of paper plates.


More mask crafts Facei un drgu din masca de iepure din plci de hrtie.

Supplies needed:
Two plain, white paper plates Pink construction paper or pink paint Scissors Stapler Glue Crayons, markers, or paint Optional: small pink pompom Optional: elastic Bunurilor necesare: Dou simple plci, hrtie alb plci roz hrtie de construcie sau vopsea roz Foarfeci Capsator Adeziv Creioane colorate, markere, sau vopsea Opional: pompom mici roz Opional: elastic Making the rabbit's ears: Either paint the center of a paper plate pink or cut a circle from pink construction paper (it should be the same size as the inside of a paper plate); then glue the pink paper circle to the center of a paper plate. Efectuarea urechile iepurelui: Fie vopsea centrul pe o plac de hrtie roz sau taie un cerc din hrtie de construcie roz (ar trebui s fie de aceeai mrime ca n interiorul unei plci de hrtie), apoi lipii cercul de hrtie roz la centrul de hrtie plac. Cut the paper plate in half (the two halves will be the rabbit's ears). Se taie placa de hrtie la jumtate (cele dou jumti vor fi urechile lui iepure).

Making the rabbit's face:Using a new paper plate, cut a wedge (about 1/4 of the plate) out of the paper plate (the large part of the plate will be the rabbit's face). A face faa iepurelui: Folosind o farfurie de hrtie nou, taie o pan (aproximativ 1 / 4 din farfurie) din placa de hrtie (mare parte a plcii va fi de iepure

Staple tapseaz urechile la fata.

Cut two eye holes in the face. Taie dou guri pentru ochi, in fata.

Optional: glue a small pink pompom to the center of the face (this is the rabbit's nose). Opional: incheierea pompom mic roz la centrul feei (acest lucru este nasul iepure). Optional: staple a piece of elastic (about a foot long) to the mask to keep it in place. Opional: capseaz o bucat de elastic (despre un picior lung) pentru a masca sl in n loc. Decorate your mask with crayons, markers, or paint. Don't forget to draw whiskers! Decoreaza-ti masca cu creioane, markere, sau vopsea. Nu uitai s atragei musti!

Enchanted Learning Software's

MAGNIFICENT MASKS
More Kinder Crafts Mrii MASTI

This is an easy way to make a mask using: Aceasta este o modalitate uoar de a face o masca folosind: paper and a printer (colored card-stock works very well) markers or crayons scissors

a stapler elastic - about 1 foot per mask. paper and a printer (colored card-stock works very well) markers or crayons scissors a stapler elastic - about 1 foot per mask. Choose a mask:

Print out one of the mask templates. Click on the template that you want to print. Imprima unul dintre masca abloane. Facei clic pe ablonul pe care dorii s le imprimai. To print a template (and not any other things that might be on the screen), click on the template first, then choose PRINT from the File menu. Pentru a imprima un ablon (i nu orice alte lucruri care ar putea fi pe ecran), facei clic pe ablonul n primul rnd, apoi alegei print din meniul File.

Koala

Cat

Robot

Lion

Dog

Pig

Color the mask. Cut out the cut it out around the edges and cut out the eye-holes.

Staple one end of the elastic onto the mask (the places for the staples are marked and are by the eyes). Determine how much elastic it will take to fit on your child's head. Trim to size. Staple the remaining side of the elastic to the other side of the mask. Culoare masca. Tiai-l pe margini i taie ochi-guri. capse un capt al elastic pe masca (locuri pentru capsele sunt marcate i sunt de ochi). Determinai ct de mult elastica le va lua pentru a se potrivi pe capul copilului. Trim la dimensiunea. capsai partea rmas din elastic la cealalt parte pe masc.

Crafts for Kids:

Meserii pentru copii:

(Already a member? Click here.)

(Already a member? Click here.)

(Already a member? Click here.)

Enchanted Learning Software's

Fireworks
More Kinder Crafts Focuri de artificii More Holiday Crafts Chinese New Year Crafts

Create your own fireworks picture by using dark construction paper, glue and different colors of glitter. These fireworks pictures are great decorations for New Year, Chinese New Year, or Independence Day. The Chinese invented fireworks thousands of years ago. Creai-v propria imagine focuri de artificii, prin utilizarea de hrtie de construcie ntuneric, lipii i colorai diferit cu sclipici. Aceste imagini sunt focuri de artificii decoraiuni mari pentru Anul Nou, Anul Nou chinezesc, sau Ziua Independenei. Chinezii au inventat mii de artificii de ani n urm.

Supplies:
Black or very dark construction paper Glitter White glue Old newspapers A straw (optional) Consumabile: negru sau foarte hrtie de construcie ntuneric Glitter White lipici vechi ziare Un paie (opional) Work on old newspapers. Spread glue on the paper in geometric shapes. If the glue is soft enough, you can put a small blob of glue on the paper, and then blow some air through a straw to spread it into interesting shapes. You can experiment with the consistency of the glue and the angle of the straw. Lucru pe ziare vechi. Clei Spread pe hrtie n forme geometrice. n cazul n care este suficient de moale pentru lipici, putei pune o pat mic de lipici pe hrtie, i apoi vom sufla aer printr-un pai pentru a se rspndi n forme interesante. Putei experimenta cu consecven de lipici i unghiul de pai. Sprinkle glitter onto the glue. Slide the excess glitter off your picture and back into the glitter container. Se presar sclipici pe lipici. Glisai sclipici n exces de pe imaginea i napoi n container sclipici.

Optional: Repeat the glue and glitter process with different colors of glitter. Let the glue dry. Opional: Repetai procesul de lipici i sclipici, cu diferite culori de sclipici. Lsai lipici uscat.

Go To More Holiday Crafts


Du-te la Artizanat Holiday pentru Mai multe

Materiale necesare: - o foaie de desen model A4; foarfece; lipici; creion; culori; - hrtie glasse autocolant (alb i de alte culori): Modul de lucru : - se decupeaz abloanele model; se contureaz figurile geometrice pe foaia alb sau pe hrtia glasse cu ajutorul abloanelor; dac este nevoie se coloreaz figurile geometrice, dac nu, se decupeaz figurile geometrice rezultate, apoi se aeaz pe foaia de desen fr a fi lipite. Dup ce au fost decupate toate figurile geometrice necesare, nvtorul va verifica dac colarii au toate figurile i sunt aezate corespunztor . Se trece apoi la lipirea figurilor geometrice . Elevii vor fi instruii pentru a respecta normele de protecie a muncii. abloanele imprimate pe foi cartonate vor fi mai uor de utilizat de ctre elevi. Recomand munca n echipe deoarece nu toi elevii au acelai ritm de lucru. Modele de abloane pentru elevi:

Origami Doll
More Kinder Crafts This simple origami doll is made by folding paper. You can make many of these cute dolls, decorating them in a variety of ways. Aceasta papu origami simple se face pe suport de hrtie pliat. Putei face multe din aceste ppui drgue, decorndu-le ntr-o varietate de moduri.

Supplies needed:

A piece of paper Scissors Markers or crayons Bunurilor necesare: O bucat de hrtie Foarfeci Creioane sau Markere

Start by making a square piece of paper. To start making the square, fold one corner of a piece of paper over to the adjacent side. ncepei prin a face o bucat ptrat de hrtie. Pentru a ncepe a face un ptrat, ori un col de o bucat de hrtie pe partea adiacent.

To finish making the square, cut off the small rectangle, forming a square (which is already folded into a triangle). Pentru a termina facei un ptrat, tiat dreptunghiul mic, formnd un ptrat (care este deja ndoite ntr-un triunghi).

Open up the triangle into a square. Fold each of the two top edges to the center line. You'll now have a diamond shape. Deschide triunghiul ntr-un ptrat. ndoii fiecare dintre cele dou margini de sus de linia de centru. Vei avea acum o form de diamant.

Fold the triangle at the bottom upwards. ndoaie triunghiul de la partea de jos n sus.

Fold near the center of the triangle, bringing the bottom part up over the top part. ndoaie n apropiere de centrul triunghiului, aducnd partea de jos de-a lungul prii de sus.

Flip the entire origami piece over. Plesnete (un bobrnac) piesa origami intreag peste.

Fold each of the two triangular flaps towards the center. ndoii fiecare dintre cele dou lambouri triunghiulare spre centru.

You can fold over the top of the head to make a flat head if you like. Draw a face, hair, clothes, hands, and other features. You can model the doll after yourself, your family, your friends, or other people. Putei plia peste partea de sus a capului pentru a face un cap plat, dac dorii. Desenai o fa, pr, haine, mini, i alte caracteristici. Folosii model ppu dup tine, familia ta, prietenii, sau alte persoane. An entire family full of these dolls is simple to make and fun to play with. O familie intreaga complet a acestor ppui este simplu de a face i distractiv s se joace.

Papagalul

Materiale necesare: coli A4, lipici, nur, culori.

Mod de lucru: se coloreaz, se decupeaz modelul imprimat. Pe interior, cam in dreptul crestei se lipesc de o parte si de alta, capetele unui nur. Aceste capete se acopera cu cte o bucic de hrtie. Se lipesc cei doi papagali in dreptul ciocului, astfel se obine unul singur. Atentie! Nu indoiti pe linia cozii ( cea care desparte cei doi papagali ), papagalul nu se va mai nfoia!

Paper Bag Puppets


More Kinder Crafts Pung de hrtie Puppets Very simple puppets made from small paper lunch bags. You can make a raccoon, dog, cat, rabbit, bunny, mouse, pig, panda, or frog. Foarte simple marionete realizate din saci mici de prnz de hrtie. Putei face un raton, caine, pisica, iepure, iepuras, mouse-ul, porc, panda, sau broasca Supplies needed: Paper bags Scraps of construction paper Glue Scissors Markers or crayons Optional - googly eyes, pipe cleaners for whiskers Bunurilor necesare: Pungi de hartie nsemnri de hrtie de construcie Adeziv Foarfeci Creioane Markere sau Opional - googly ochii, curatatorii eav pentru favorii

Frog:

Make bulging frog eyes by cutting two strips of green paper that are rounded on one end. Fold the straight end under (at the dotted line), and glue on an eye (made of paper or a googly eye). Glue or tape the Asigurai-ochi bulbucai broasc folded base of the prin tierea dou benzi de hrtie eyes onto the paper de culoare verde, care sunt bag. rotunjite la un capt. Ori Lipii sau band sfritul drept sub (la linia de baz pliate, din punctat), i lipici la un ochi ochi pe punga de (din hrtie sau un ochi googly).

Cut a long tongue out of paper. Glue in in the frog's mouth.

hrtie.

Taie i scoate limba lung de hrtie. Lipici n broasca in gura lui.

Frog Glue on two short arms and two long legs, and decorate the frog with green paper patches.

Broasc Lipii pe dou brae scurte i dou picioare lungi, i decorai broasca cu patch-uri de hrtie verde.

Raccoon, Dog or Bear: Raton, Dog sau Bear:

Fold the two square edges of a paper bag under (at the dotted You now have lines), to form the the shape of the animal's head. animal's head. ndoii cele dou Avei acum margini ptrat de forma capului o pung de hrtie animalului. sub (la liniile punctate), pentru a forma capul animalului.

Raton Cut out ears, eyes, and a nose. Glue them to the raccoon's face.

Dog Cut out ears, eyes, a nose, and a tongue. Glue the tongue inside the mouth. Glue the eyes, nose, and ears to the dog's face.

Cine
Tiai urechile afar, ochi, un nas, i o limb. Lipii limba interiorul gurii. Adeziv ochi, nas, urechi i pentru a face fa cinelui.

Raccoon
Tiai urechile, cu privirea, i un nas. Le lipici pentru a face fa ratonu-lui.

Brown Bear Cut out ears, eyes, and paws. Glue them to the bear. Using a black crayon or marker, draw a nose and mouth. Cut out tiny claws and glue then to the paws. Brown Bear Tiai urechile, cu privirea, i labe. Lipici le suporte. Folosind un marker negru creion sau, trage un nas i gur. Tiai gheare mici i lipici apoi la labele.

Bunny, Panda, Pig or Polar Bear : Bunny, Panda, de porc sau Polar Bear:

Fold the two square edges of a paper bag under (at the dotted lines), to form the animal's head.
ndoii cele dou margini ptrat de o pung de hrtie sub (la liniile punctate), pentru a forma capul animalului.

You now have the shape of the animal's head. Avei acum forma capului animalului.

Panda

Pig Cut out ears, eyes, a

Polar Bear Cut out ears, eyes, and paws. Glue

Cut out ears, eyes, a Bunny nose, and paws. Glue Cut out long, pink ears, eyes, a nose, and paws. them to the panda. Glue them to the bunny. Panda Bunny Tiai urechile afar, Tiai n lung, urechile ochi, un nas, i labe. Le roz, ochi, un nas, i labe. lipim la panda. Le lipim la bunny.

snout, and paws. Glue them to the pig. Porc Tiai urechile, cu privirea, un bot, i labe. Le lipim la porc.

them to the polar bear. Using a black crayon or marker, draw a nose and mouth. Cut out tiny claws and glue then to the paws. Urs polar Tiati urechile, cu privirea, i labe. Le lipim la ursul polar. Folosind un marker negru creion sau, trage un nas i gur. Tiai gheare mici i lipici apoi la labele.

Mouse or Cat: Mouse-ul sau Cat:

Mouse Cat Fold the two square Cut out ears, eyes, a nose, and Cut out ears, eyes, a nose, edges of a paper bag paws, and whiskers (made of You now have the whiskers (made of thin paper under (at the dotted strips or pipe cleaners thin paper strips or pipe shape of the lines), to form the threaded through the paper cleaners threaded through the animal's head. animal's pointed snout. bag). Glue them to the mouse. paper bag). Glue them to the Avei acum ndoii cele dou margini Mouse cat. ptrat de o pung de forma capului Tiai urechile afar, ochi, un Pisic hrtie sub (la liniile animalului. nas, i mustatile (din benzi de T ia i urechile afar , ochi, un punctate), pentru a forma hrtie subire sau de curatare nas, labe, i mustatile (din benzi bot animalului subliniat. conducte filetate, prin punga de hrtie subire sau de curatare de hrtie). Le lipim la mouse- conducte filetate, prin punga de ul. hrtie). Le lipim la pisica.

Crafts for Kids:

Paunul
Se aleg frunze cat mai frumos colorate, se acopera cu ele coada paunului, avand grija ca varful frunzei sa fie spre exterior. Corpul paunului se poate colora sau se poate acoperi cu o frunza de forma potrivita. Se pot adauga si alte elemente, dupa imaginatia fiecaruia. Spor la lucru!

Directions: http://www.kidsandcrafts.com/march.shtml

Painted Heart Frame


You will need 1 wooden picture frame, 4"x6" 25 wooden hearts, 1" Assorted paint colors Paintbrush Tacky glue Tape Photo Pictate inima ram: 1 ram foto din lemn, 4 "x6" 25 inimi de lemn, 1 " vopsea culori asortate pensule Tacky lipici Band foto

Get Crafts Ideas In Your Email!

1. Paint Fram and set aside to dry. 2. Paint approximately 25 wooden hearts using an assortment of designs. Set aside to dry. 3. Glue painted hearts onto the wooden frame. 4. Tape a photo to the back 1. Cadru Paint i retrase din circuitul agricol s se usuce. 2. Paint aproximativ 25 inimi de lemn folosind o varietate de modele. Retrase din circuitul agricol s se usuce. 3. Adeziv pictai inimile pe cadru de lemn. 4. Banda o fotografie la spate. This picture frame is a great idea for teachers who want to say, "Thank You" to the volunteers in their class. Each student can paint a heart and together they will create a class-frame! Acest cadru de imagine este o idee buna pentru profesorii care doresc s spun, "Thank You" pentru a voluntarilor din clasa lor. Fiecare student poate picta o inim i mpreun vor crea o clasa-cadru!

Ladybug Needle Holder


You will need Red felt, 4"x4" Black felt, 8"x11" 1 black pipe cleaner Black embroidery thread and needle Black sequins 2 wiggly eyes Tacky glue Scissors Grgri Needle Holder

Vei avea nevoie de: Red simit, 4 "x4" Black simit, 8 "x11" 1 eav neagr curat Black filet broderie i ac Black paiete 2 ochii wiggly Tacky lipici Foarfeci
Directions 1.Cut 1 circle from red felt and 2 circles from black felt. All 3.5" in diameter. 2. Cut ladybug body from black felt. Be sure the body of the ladybug measures 3.5" in diameter. 3. Cut the red circle in half. 4. Place the 2 black circles onto of the ladybug body and the red semi circles on the to[p, slightly apart. 5. Sew all pieces together at the neck. 6. Glue black sequins onto the red felt wings. 7. Cut pipe cleaner in half and fold. Wrap each end around a pencil to create the curl. 8. Sew to the back of the ladybug head. 9. Glue on wiggly eyes. The ladybug holds needles in the layers of felt.

Directii 1.Taie un cerc psl roie i 2 cercuri de psl negr. Toate 3.5 "n diametru. 2 Tiai organismul. Grgri de psl neagr. Asigurai-v c organismul grgriei msoar 3.5" n diametru. 3. Se taie cercul rou n jumtate. 4. Locul 2 cercuri negre pe a corpului grgriei i cercuri roii pe semicercuri, aplicate usor departate. 5. Coase toate piesele mpreun la gt. 6. Adeziv paiete negre pe psl roie care sunt aripile. 7. Tiai eav curat in jumatate ndoit, se infasoara fiecare capt n jurul unui creion pentru a l rsuci. 8. Coase la partea din spate a capului grgri. 9. Adeziv pe ochi wiggly.

Honey Bee Needle Holder


You will need Yellow felt, 4"x4" Black felt, 8"x11" 1 Black pipe cleaner Black embroidery thread and needle Cream ribbon 2 wiggly eyes Tacky glue Scissors Miere de albine Holder Needle Vei avea nevoie de: Galben postav, 4 "x4" Black postav, 8 "x11" 1 Black eav curate Filet negru broderie i ac Cream panglic 2 ochii wiggly Tacky lipici

Foarfeci Directions 1.Cut 1 egg shape from the yellow felt and 2 egg shapes from the black felt, approximately 3"x5" 2. Cut out honey bee shape from black felt. Be sure the body is the same size as the black egg shapes, 3"x5" 3. Place the black felt on top of the honey bee body and the yellow egg shape on the top of all the pieces. 4. Cut small strips of black felt and sew or glue to the yellow felt. 5. Sew layers together at the neck. 6. Cut pipe cleaner in half and fold. Wrap each end around a pencil to create the curl. 7. Sew pipe cleaner to the head of the honey bee. 8. Sew or glue ribbon to the honey bee. 9. Glue wiggly eyes to the head. The Honey Bee Needle Holder can store needles in the layers of the felt. Direcii: 1.Taie o forma de ou galben din psl i 2 forme ou din psl negru, de aproximativ 3 "x5" 2. Taie psla neagr sub forma fagurelui de miere de albine. Asigurai-v c organismul este de aceeai mrime ca forma ou negru, 3 "x5" 3. Locul negru al pslei n partea de sus a corpului fagurelui de albine i forma ou galben pe partea de sus a tuturor pieselor. 4. Se taie fasii mici de psl neagr si coase sau lipete pe galben psla. 5. Coase straturi mpreun la gt. 6. Tiai eav curat in jumatate ori, se infasoara fiecare capt n jurul unui creion pentru a-l crea rsucit. 7. Coase conducta curat la capul de fagure de miere de albine. 8. Coase sau lipete panglica la fagurele de miere de albine. 9. Lipete wiggly ochii la cap fagure miere de albine. Needle Holder poate stoca ace n straturile de psl sau postav.

MOM FRAME
Rama Mea You will need 1 piece of green fun foam, 3"x6" 1 piece of pink fun foam, 3"x3" Markers Scissors Tacky glue Photo Vei avea nevoie de: 1 bucat de hrtie spum distracie verde, 3 "x6" 1 bucat de hrtie spum distracie roz, 3 "x3" Markere Foarfeci Tacky lipici foto Directions

Get Crafts Ideas In Your Email!

1. Click here and print out template. 2. Trace and cut out the word "Mom." 3. Trace and cut out the flower. Add details to the flower using markers. 4. Glue a photo to the back of the flower and glue where the "O" would be. 2. Directii 1. Click aici si imprima ablon. 2. Trage i taie cuvantul "mama". 3. Trage i taie floare. Adugai detalii pentru flori folosind markeri. 4. Adeziv, o fotografie la partea din spate a flori i clei n cazul n care "O"ar fi.

All About Mommy Book


Totul despre Mammy - rezervat You will need 1 Spiral bound book Decorative paper Decorative letters, optional Markers, crayons or colored pencils A photo Scissors Vei avea nevoie de: 1 Spiral carte legata decorative hrtie litere decorative, opional Markere, creioane colorate sau creioane colorate O fotografie Foarfeci Directions 1.Glue a photo of a Mother and child. 2. Using the decorative paper, create a frame and glue around the photo. 3. Write the phrase, "All About Mommy." I used decorative letters that adhere to paper. 4. Interview your child and write his/her responses in the pages provided. 5. Have your child illustrate his/her response. Here are some suggestions of questions you can use. I asked my son Tommy to answer the following questions... Directii 1.Lipii o fotografie a mamei i copilului. 2. Folosind hrtie de decorative, de a crea un cadru i lipici n jurul fotografiei. 3. Scrie fraza, "All About mami." Am folosit scrisori decorative care ader la hrtie. 4. Interviu copilul i scrie lui / ei de rspunsuri n paginile furnizate. 5. Avei nevoie de ilustraiile copilului dumneavoastr / i de rspunsuri.

MOTHER'S DAY FLOWER POT


You will need 1 section of an egg crate 1 green pipe cleaner 1 piece of fun foam, 3"x3" Spanish Moss Tacky glue, or a hot glue gun Markers Terra cotta colored paint Paintbrush Scissors Photo Ziua Mamei Ghiveci de Flori Vei avea nevoie de o seciune a unui ou navet 1 eav verde curat 1 bucat de spum distracie, 3 "x3" spaniol Moss Tacky lipici, sau un pistol lipici fierbinte Markere Terra colorate lut vopsea pensule Foarfeci foto Directions 1. Paint egg crate section terra cotta and set aside to dry. 2. Cut pipe cleaner in two. 3. Twist one pipe cleaner around the other in the middle and fold in ends to create leaves. 4. Cut out flower shape and embellish with markers. Add a photo in the middle. 5. Glue the pipe cleaner to the back of the flower and set aside to dry. 5. Roll the other end of the pipe cleaner around a pencil to create a coil and the fold up to make a stand. 6. Glue coiled end in the bottom of the egg crate and add Spanish Moss. Directii 1. Pictai ou naveta teracot seciune i retrase din circuitul agricol s se usuce. 2. Tiat eav curat n dou. 3. Rsucim o eav curat n jurul celeilalte n mijloc i ori n capete pentru a crea frunze. 4. Flori tiate n form i nfrumusea cu markeri. Adaug o fotografie n mijloc. 5. Conducta curat la partea din spate a flori i retrase din circuitul agricol s se usuce adeziv. 5. Realizeaz cellalt capt al evii curat n jurul unui creion pentru a crea o bobin i pliaz pn la a face un stand. 6. Lipici spiralat scop n partea de jos a oului naveta i adugai spaniol Moss. I used a hot glue gun because the glue dries faster. If you don't have Spanish Moss then you can use green tissue paper, green shredded paper or Easter grass. If the flower pot seems unstable add a rock or two under the Spanish Moss.

Get Crafts Ideas In Your Email!

Am folosit un pistol cu lipici fierbinte, deoarece lipici usuc mai repede. Dac nu avei spaniol Moss, atunci putei folosi hrtie absorbant verde, hrtie mrunit sau iarba verde de Paste. n cazul n ghiveci pare instabil aduga o piatr sau dou sub Moss spaniol.

Photo Flower Card


You will need Card stock, 8"x11" Assorted fun foam or paper Green ribbon Markers Photos Tacky glue Pencil Scissors Craft knife Foto flori Card Vei avea nevoie de: Card stoc, 8 "x11" spuma distracie asortate sau hrtie Panglic verde Markere Fotografii Tacky lipici Creion Foarfeci Craft cuit Directions 1.Cut out flower shapes and flowerpot shape. Cut the center from each of the flowers. 2. Fold paper in half and place flowers and flowerpot onto to use as a guide. 3. Trace the center of each flower onto the card and cut out using a craft knife. 4. Remove the flowers and trace the holes with a pencil so you'll know where to glue the photos. 5. Glue photos to the inside of the card using the traced circle as your guide. 6. Cut the green ribbon and glue to the front of the card. 7. Glue flowers and flowerpot to the front of the card. 8. Optional, add dots using markers for added interest. 9. On the inside, write the phrase, "We love you a bunch." Directii 1.Taie n forme de flori ghiveci de flori. Tiai de la fiecare centru de flori. 2. Pliai hrtie n flori pe jumtate i punei pe vase de flori pentru al utiliza ca un ghid. 3. Trage centrul de fiecare floare pe card si se taie cu ajutorul unui cuit pentru abiliti. 4. Scoatei flori i urme de guri cu un creion, astfel vei sti unde s lipii fotografii. 5. Lipii cu adeziv fotografii n interiorul cardului folosind cercul trasat ca ghid. 6. Taie panglica verde lipici i la partea din fa a cadrului. 7. Lipii adeziv flori i vase de flori la partea din fa a cardului. 8. Opional, adugai puncte folosindu-se markeri pentru dobnda adugat. 9. La interior, scrie fraza, "V iubim o grmad." I used fun foam but you can also use construction paper. Am folosit hrtie spuma distractiv, dar putei folosi, de asemenea, hrtie de construcie.

Sunflower Bag
You will need Green paper bag Brown buttons 2 pieces of yellow felt, 8"x11" Green card stock Baby barley Tacky glue Scissors Hot glue gun, optional Bag de floarea-soarelui Vei avea nevoie de: Verde pung de hrtie Brown butoane 2 buci de psl galben, 8 "x11" Carte verde stoc Baby orz Tacky lipici Foarfeci Hot pistol clei, opional Directions 1.Cut the bag just under the handles. Set the handles aside. 2. Cut card stock 3" x the measurement of each side of the inside of the bag. 3. Fold the card stock so you have a 1/2" tab. Glue the card stock on the inside of the bag with the tab facing out. This will give you a flat surface to glue the flowers to. 4. Cut 1" petals from yellow felt. 5. Cut a piece of card stock 1/4" larger than the button. Glue petals to the card stock. 6. Glue button to the center of each flower. 7. Glue baby barley around the button, optional. 8. Trim the excess paper around the handles and glue to the inside of the bag. 9. Glue sunflowers on top of the tabs. 10. Tie raffia around the bag. This bag can be used as an Easter basket or for Mother's Day. Directii 1.Taie un sac chiar sub mnere. Setai mnerele deoparte. 2. Tiat carton 3 "x msurare de fiecare parte a interiorului sacului 3.. ndoii cartonul astfel nct avei un 1 / 2 " fil. Lipii adeziv carton pe interiorul sacului cu fila spre exterior. Acest lucru v va oferi o suprafa plan pentru lipit flori. 4. Taie 1 "petale de la galben psl 5. Taiati o bucata de carton 1 / 4" mai mare dect butonul. Lipete petale la carton. 6. Lipete butonul la centrul pe fiecare floare. 7.Punei deziv orz copil n jurul butonului, opional. 8. Aranjaz surplusul de hrtie n jurul mnerelor i lipete la interiorul sacului. 9. Pune clei floarea-soarelui pe partea de sus a filelor. 10. Realizeaz cravata n jurul sacului. Acest sac poate fi folosit ca un co de Pate sau pentru Ziua Mamei

YELLOW CHICK

You will need 1 paper mache egg, or 1 yellow plastic egg 1 yellow feather Yellow, black and orange paint Yellow paper, 2"x4" Orange pipecline, 6" Tacky glue or Hot glue gun Scissors Paintbrush Vei avea nevoie de: 1 ou mache hrtie, sau Un ou din plastic galben 1 galben pene galben, vopsea negru i portocaliu Galben hrtie, 2 "x4" Orange eav curat, 6 " Tacky lipici sau Hot pistol de lipit Foarfeci pensule Directions 1. Paint egg yellow. Set aside to dry. 2. Paint on eyes, beak and cheeks. 3. Cut out wings and glue to chick. 4. Glue feather to the top of the egg. 5. Cut pipecleaner in half. 6. With one half of the pipecleaner, form a "U" shape. With the other half of the pipecleaner, cut it in half. Attach these two pieces to the "U" shape by twisting at each end to resemble the chick's toes. 7. Glue to the bottom of the egg shape. Directii 1. Vopsea ou galben. Retrase din circuitul agricol s se usuce. 2. Vopsea pe ochi, cioc i obrajii. 3. Taie aripile afar i lipete la pui. 4. Pune adeziv pana la partea de sus a oului. 5. Taiati eava curat n jumtate. 6. Cu o jumtate din pipecleaner, formeaz o "U ". Cu cealalt jumtate a pipecleaner, se taie in jumatate. Ataai aceste dou piese la "U" forma de rsucire la fiecare capt s semene cu degetele de la picioarele lui. 7. Lipete la partea de jos a formei de ou.

Get Crafts Ideas In Your Email!

Yellow Daffodil
You will need 1 piece of green construction paper, 8"x11" 1 piece of yellow construction paper, 8"x11" 1/2 paper tube, optional 1 yellow cupcake holder Yellow paint Glue Markers Galben Daffodil Vei avea nevoie de: 1 bucat de hrtie de construcie verde, 8 "x11" 1 bucat de hrtie de construcie galben, 8 "x11" 1 / 2 tub de hrtie, opional 1 galben Cupcake titular galben vopsea Adeziv Markere

Get Crafts Ideas In Your Email!

Directions 1. Paint paper tube yellow and set aside to dry. 2. Cut out daffodil shape from yellow paper and add details with a yellow marker. 3. Cut out leaves and a stem from green paper and add details with a green marker. 4. Glue the yellow cupcake holder to the inside of the paper tube. 5. Glue the leaves, stem and flower together. 6. Glue the paper tube to the center of the flower. 2. Directii 1.Picteaz un tub de hrtie de culoare galben, retrase din circuitul agricol s se usuce. 2. Forma Tiai narcis din hrtie galben i se adaug detalii cu un marker galben. 3. Taie frunze i o tij de la Cartea verde i s adugai detaliile cu un marker verde. 4. Lipii titularul Cupcake galben la interior-ul tubului de hrtie. 5. Punei adeziv frunzele, tulpina i flori mpreun. 6. Lipete pe tubul de hrtie la centrul florilor.

Bunny Bouquet With Carrot


You will need 1 piece of white construction paper, 4"x6" 1 piece of orange construction paper, 8"x11" Green shredded paper Markers Tape or glue Buchet Bunny cu morcov Vei avea nevoie de: 1 bucat de hrtie alb de construcie, 4 "x6" 1 bucat de hrtie de construcie portocaliu, 8 "x11" hrtie verde tocat Markere band sau lipici

Spring chick
You will need 1 section of an egg crate 1 yellow pompom or cotton ball 2 wiggly eyes Orange scrap paper Green shredded paper or Easter grass Green paint Paintbrush Tacky glue Pui de primvar Vei avea nevoie de: o seciune a unui ou naveta 1 pompom galben sau cu bile de bumbac 2 ochii wiggly Orange resturi de hrtie Cartea verde tocat sau iarb de Pati vopsea verde pensule

Get Crafts Ideas In Your Email!

lipici Directions Paint egg crate green and set aside to dry. 2. Cut out a beak from orange paper and glue to yellow pompom. 3. Glue on wiggly eyes. 4. Add green shredded paper and place the chick on top. 1.Picteaz n verde ou lad, retrase din circuitul agricol s se usuce. 2. Tiai un cioc de la hrtie portocalie i lipici la pompom galben. 3. Adeziv pe ochi wiggly. 4. Adugai hrtie verde tocat i locul pui pe partea de sus.

Daisy Frame
You will need 1 wooden picture frame Assorted paint White and yellow fun foam or paper Tacky glue Scissors Markers Paintbrush Vei avea nevoie de: 1 din lemn Picture Frame asortate vopsea Alb i hrtie spum distracie galben sau hrtie Tacky lipici Foarfeci Markere pensule Directions Paint frame white. Set aside to dry. 2. Paint frame desired color and set aside to dry. 3. Cut out daisy petals from white fun foam and daisy center from yellow fun foam and glue to frame. For an added touch, dye baby barley by using a capful of rubbing alcohol and a few drops of food coloring. Once dry, glue to the center of the daisy. Thank you Allison for letting me use your picture to create this craft. I miss you! Vopsea alb pentru cadru. Retrase din circuitul agricol s se usuce. 2. Cadru Paint dorite pentru culori i retrase din circuitul agricol s se usuce. 3. Tiai petale margarete din spum alb i un centru de distracie margarete din hrtie spum distracie galben i lipici la cadru. Pentru a aduga atingere, orz copil prin utilizarea unui colorant capful de alcool frecare i cteva picturi de colorant alimentar. Odat ce lipeti, la centrul margarete. V mulumim pentru Allison permindu-mi s folosesc imaginea pentru a crea aceast meserie. Mi e dor de tine!

Get Crafts Ideas In Your Email!

FATHER'S DAY PICTURE FRAME


Ziua Tatlui Picture Frame You will need 1 wooden picture frame River rocks Tacky glue Paint Paintbrush Photo 1 din lemn Picture cadru Rul roci Tacky lipici Paint pensule foto

Get Crafts Ideas In Your Email!

Directions 1. Paint frame and set aside to dry. 2. Glue photo to frame. 3. Glue river rocks to frame. 2. Cadru Paint i retrase din circuitul agricol s se usuce. 2. Adeziv pentru a ncadra fotografia. 3. Lipici pietre de ru pentru a realiza un cadru.

MOSAIC SUN
You will need 1 paper plate, I used the small size Magazines or yellow and blue construction paper Glue stick Tacky glue or hot glue gun Scissors Yellow ribbon, 1' 1 farfurie de hrtie, am folosit de dimensiuni mici reviste sau hrtie de construcie galben i albastru Adeziv Stick Tacky clei sau lipici fierbinte pistol Foarfeci panglic galben, 1 "

Get Crafts Ideas In Your Email!

Fish Paper Plate Craft


More Kinder Crafts Pete de hrtie Plate Craft

This easy-to-make fish is a cute craft that is made from a single paper plate.
Acest lucru uor de-a face de pete este o abilitate drgu care este fabricat dintr-o farfurie de hrtie unic. More animal crafts

Supplies needed:
Paper plate Scissors Glue (or tape or a stapler) Googly eyes (optional) Crayons, paint or markers Bunurilor necesare: Hrtie plac Foarfeci Adeziv (sau band sau un capsator) ochii googly (opional) Creioane colorate, vopsea sau markeri Cut a wedge out of a paper plate. The wedge will be the fish's tail; the hole will be the fish's mouth. Tiai o pan dintr-o plac de hrtie. Pan va fi coada petelui; gaura va fi gura petelui. Glue (or use tape or a stapler) the tail to the end of the fish. Glue a googly eye on the fish (glue on two eyes if you want a flounder) or simply draw eye(s). Adeziv (sau band utilizarea sau un capsator) cozii pn la sfritul petelui. Adeziv un ochi pe googly pete (clei pe doi ochi dac dorii o cambul) sau pur i simplu trage ochi. Color in the fish, drawing scales, lips, and so on. For an extra touch, make a tiny fish (use the same instructions as above, but start with a tiny circle made from construction paper). Hang the tiny fish from the

large fish's mouth using a short piece of thread. Scale color n pete, desen, buze, i aa mai departe. Pentru un plus, facei un pete mic (s utilizai instruciunile de fel ca mai sus, dar ncepe cu un cerc mic fabricat din hrtie de construcie). Atrn peti mici din gur de pete mare, folosind o bucat scurt de fir.

Puiori din figuri geometrice


Materiale necesare: - o foaie de desen model A4; foarfece; lipici; creion; culori; - hrtie glasse autocolant (alb i de alte culori): Modul de lucru : - se decupeaz abloanele model; se contureaz figurile geometrice pe foaia alb sau pe hrtia glasse cu ajutorul abloanelor; dac este nevoie se coloreaz figurile geometrice, dac nu, se decupeaz figurile geometrice rezultate, apoi se aeaz pe foaia de desen fr a fi lipite. Dup ce au fost decupate toate figurile geometrice necesare, nvtorul va verifica dac colarii au toate figurile i sunt aezate corespunztor . Se trece apoi la lipirea figurilor geometrice . Elevii vor fi instruii pentru a respecta normele de protecie a muncii. abloanele imprimate pe foi cartonate vor fi mai uor de utilizat de ctre elevi. Recomand munca n echipe deoarece nu toi elevii au acelai ritm de lucru. Modele de abloane pentru elevi:

Enchanted Learning Software's

Handprint, Photo Blossom Craft


More Kinder Crafts Amprenta minii, Blossom Craft Foto Handprint Crafts

This is a simple keepsake craft made from a child's photo, a child's handprint, and construction paper.
Aceasta este o lucrare-abilitate de suvenir simplu facut din fotografie a unui copil, amprenta minii unui copil, i hrtie de construcie.

Keepsake and Memory Crafts

Supplies needed:
A piece of light-colored construction paper (white, pale blue, pale yellow, etc.) - for the backgound One piece of brightly-colored construction paper - for the flower petals A photo of the child Scissors Glue Green tempera paint A brush (or just use your finger) Pen or pencil Bunurilor necesare: O bucat de hrtie de construcie deschis la culoare (alb, galben pal albastru, pal, etc) - fond pentru intreaga linie O bucat de hrtie de construcie viu-colorate - pentru petale de flori O fotografie a copilului Foarfeci Adeziv Verde tempera vopsea O perie (sau de a folosi doar degetul) pix sau creion Cut a circle around the head of a picture of a child (this will be the center of the flower. Taie un cerc n jurul capului de o imagine a unui copil (aceasta va fi centrul de flori Cut a flower shape out of colorful construction paper. Make sure that the flower is a bit bigger than the round picture of the child, but small enough so that it will fit on the paper. Tiai o floare forma din hrtie de construcie colorat. Asigurai-v c floarea este un pic mai mare dect imaginea copilului, dar suficient de mici, astfel nct se va potrivi pe hrtie.

Glue the paper flower towards the top of a piece of paper. Lipii flori de hrtie spre partea de sus de o bucat de hrtie.

Using green tempera paint, draw a stem for your flower. Folosind vopsea tempera verde, trage o tulpin pentru floarea dumneavoastr.

Have the child make two green handprints near the base of the stem - these will be the flower's leaves. Copiii fac dou desene ale mainilor verde n apropierea bazei tulpinii - acestea vor fi frunzele florii.

Glue the picture of the child to the center of the flower. Lipete imaginea copilului la centrul de flori.

Write the child's name (and the date, if you wish) on the paper. You now have an adorable keepsake of your child. Scrie numele copilului (i data, dac dorii), pe hrtie. Avei acum o amintire adorabil a copilului dumneavoastr.

Craft Stick Sunflower Picture Frame


Abiliti din bee i floarea-soarelui Picture

by Terri Bose Materials: 8 Craft Sticks 13 Small Oval Woodies 1 Large Round Woodies 2 Medium Tear Drop Woodies Tacky Glue Paint or Markers (I like to use paint markers with craft sticks.) Photo Cardboard for Backing Cardboard Easel or String for Hanging

Materiale: 8 beioare abiliti 13 beioare mici Oval 1 betisor mare Runda 2 Mediu beioare lacrima Tacky Adeziv Paint sau marcatorii (Imi place s folosesc markeri vopsea pentru abiliti, bee.) foto Carton pentru Back evalet carton sau String pentru agat
Instructions: Paint pieces and set aside to dry. Assemble with tacky glue. Let dry. Trim cardboard to cover the back. Run a bead of glue along bottom and both sides of cardboard. Leaving top open to slide in photo. Secure to back a frame. Glue on an easel or a string for hanging.

Instruciuni: Piese Paint i retrase din circuitul agricol s se usuce. Asambleaz cu clei lipicios. S se usuce. Carton aranjat pentru a acoperi partea din spate. Rulai un irag de mrgele de clei de-a lungul prii de jos i pe ambele pri ale cartonului. Lsnd top deschis la diapozitiv n fotografie. Sigur aezm la spate un cadru. Adeziv pe un evalet sau un ir de agat.
Tip for group craft: Dye pieces ahead of time to keep mess and time to a minimum. You can do this by soaking the wooden pieces in traditional fabric dye dissolved in water or try soaking in concentrated kool-aid. You can even use dried out markers. Just remove the pads from inside the barrels and place in a tub of water with wooden pieces.

Sfat pentru abilitile de grup: Piese pictat, colorat - nainte de toate pentru a nu face mizeria i a afecta timpul la un nivel minim. Putei face acest lucru prin nmuierea buci de lemn n esturi tradiionale de colorare a dizolvat n ap sau ncercai nmuiere n concentrat Kool-Aid. Puteti folosi chiar uscat markeri. Doar elimina plcuele din interiorul butoaielor i locul ntr-o cad de ap cu buci de lemn.

Ladybug Rocks
Grgri Rocks

Materials: For each ladybug you will need Scrap of black fe Black acrylic paint Red acrylic paint White acrylic paint White glue Spray varnish Scissors

Materiale: Pentru fiecare grgri vei avea nevoie 1 roca neteda ovala resturi de negru simtit negru vopsea acrilica Red vopsea acrilica White vopsea acrilica White lipici Spray lac Foarfece
Instructions: Clean rock with soap and water. Allow to dry. Paint your entire rock with red paint. Let dry completely. Paint head, stripe down the back and spots with black paint (refer to the picture above). Paint the two eyes with white paint. After the paint has dried, spray rock with varnish. From the black felt cut out a base. Use the pattern here and scale it up or down to the size of your rock. Glue base to the bottom of the ladybug.

Instruciuni: Curai cu ap i spun rocile pentru rama. Se las s se usuce. Se vopsesc rocile integral cu vopsea roie. Se lasa sa se usuce complet. Se duce o dunga cap spate i cu pete de vopsea neagr (se refer la imaginea de mai sus). Pictai doi ochi cu vopsea alb. Dup ce vopseaua s-a uscat, se vopsesc (dau) rocile cu lac. Din pasla neagra se taie la baz. Utilizai model aici i la scar sus sau n jos la

dimensiunea de rock. Adeziv de baz la partea de jos a grgriei.

Enchanted Learning Software's

Hand and Foot Reindeer Craft Mn i abilitati renilor Foot More Kinder Crafts

This cute reindeer is made from your child's handprints and footprint, cut out of construction paper. It makes a cute Christmas decoration. Acest ren drgu este facut din handprints copilului dumneavoastr i amprenta, tiate din hrtie de construcie. Se face un drgu decor de Crciun.

Brown and tan (or orange) construction paper Pencil Scissors Glue Googly eyes (optional) Brown i tan (sau portocaliu) hrtie de construcie Creion Foarfeci Adeziv ochii googly (opional) Supplies: Consumabile: Trace around the child's foot using brown construction paper. This will be the reindeer's head. Trage n jurul piciorului copilului, folosind hrtie de construcie maro. Acest lucru va fi capul de ren.

Trace around the child's hands using tan construction paper. These 2 pieces will be the reindeer's antlers. Trage minile n jurul copilului, folosind hrtie de construcie tan. Aceste 2 piese vor fi coarnele de ren. Glue the handprint "antlers" to the top of the reindeer. Add a bright red paper nose, a paper (or drawn) mouth, and googly eyes (or paper eyes) to the reindeer's head. Lipii amprenta minii "coarnele" la partea de sus a reni. Adauga un nas rosu stralucitor de hrtie, o hrtie (sau trase), gur, ochi i googly (sau hrtie ochii) la capul de reni. You can now decorate your house for Christmas with these cute reindeers. Don't forget to put the child's name and age on the back of the reindeer Putei decora casa ta acum pentru Craciun cu reni aceste drgu. Nu

uitai s punei numele i vrsta copilului pe partea din spate de reni

Enchanted Learning Software's


More Kinder Crafts

Sun

Paper Plate Craft Abilitati


This is a simple craft made from a paper plate and a child's handprint cutouts.
Aceasta este oabilitate simpl fcut de o plac de decupaje de hrtie i amprenta minii unui copil. More paper plate crafts

Supplies needed: Bunurilor necesare:


A paper plate O plac de hrtie Yellow construction paper galben de construcii de hrtie Scissors Foarfeci Glue (or a stapler) Adeziv (sau un capsator) Crayons, paint or markers Creioane colorate, vopsea sau markeri Googly eyes (optional) ochii googly (opional)

Paint the back side of a paper plate yellow. Paint (picteaza) partea din spate de un galben plac de hrtie.

Trace a child's hand on yellow construction paper about 7 times. Trage unui copil dup mn pe hrtie de construcie galben de circa 7 ori.

Cut out the tracings. Tiai traiectoria.

Glue or staple the handprint tracings to the paper plate - the fingers are the sun's rays. Lipici sau discontinue traiectoria amprenta la placa de hrtie - degetele sunt razele soarelui.

Color in the sun, drawing a mouth and a nose. Either draw the eyes or glue on googly eyes. Culoare n soare, o gura pe desen i un nas. Fie trage ochi sau lipici pe ochi googly.

Mod de lucru: -se decupeaza ; -petalele florilor se indoaie pe linia ce le separa de centrul florii; Atentie: petalele nu se lipesc, se lipeste doar mijlocul florii, petalele se ridica. Lipirea tuturor elementelor se face cu partea pe care se vede linia de la imprimare in interior ( mai putin glastra ); - se pot adauga si alte elemente, dupa imaginatia fiecarui copil. -

Craft Stick Sunflower Picture Frame


Abiliti din bee i floarea-soarelui Picture

by Terri Bose Materials: 8 Craft Sticks 13 Small Oval Woodies 1 Large Round Woodies 2 Medium Tear Drop Woodies Tacky Glue Paint or Markers (I like to use paint markers with craft sticks.) Photo Cardboard for Backing Cardboard Easel or String for Hanging

Materiale: 8 beioare abiliti 13 beioare mici Oval 1 betisor mare Runda 2 Mediu beioare lacrima Tacky Adeziv Paint sau marcatorii (Imi place s folosesc markeri vopsea pentru abiliti, bee.) foto Carton pentru Back evalet carton sau String pentru agat
Instructions: Paint pieces and set aside to dry. Assemble with tacky glue. Let dry. Trim cardboard to cover the back. Run a bead of glue along bottom and both sides of cardboard. Leaving top open to slide in photo. Secure to back a frame. Glue on an easel or a string for hanging.

Instruciuni: Piese Paint i retrase din circuitul agricol s se usuce. Asambleaz cu clei lipicios. S se usuce. Carton aranjat pentru a acoperi partea din spate. Rulai un irag de mrgele de clei de-a lungul prii de jos i pe ambele pri ale cartonului. Lsnd top deschis la diapozitiv n fotografie. Sigur aezm la spate un cadru. Adeziv pe un evalet sau un ir de agat.
Tip for group craft: Dye pieces ahead of time to keep mess and time to a minimum. You can do this by soaking the wooden pieces in traditional fabric dye dissolved in water or try soaking in concentrated kool-aid. You can even use dried out markers. Just remove the pads from inside the barrels and place in a tub of water with wooden pieces.

Sfat pentru abilitile de grup: Piese pictat, colorat - nainte de toate pentru a nu face mizeria i a afecta timpul la un nivel minim. Putei face acest lucru prin nmuierea buci de lemn n esturi tradiionale de colorare a dizolvat n ap sau ncercai nmuiere n concentrat Kool-Aid. Puteti folosi chiar uscat markeri. Doar elimina plcuele din interiorul butoaielor i locul ntr-o cad de ap cu buci de lemn.

PAPER-ROLLING (hartie rulata), PAPER-SCROLLING (hartie pe suport, derulata), FILIGREE (filigran), MOSAIC (mozaic) i QUILLING, sunt toate numele care s-au dat acestui meteug de-a lungul istoriei sale. Unele surse indic faptul c acest mestesug a fost practicat in Egiptul Antic.

Lucrari de mare calitate au fost realizate de maicile din Franta si Italia in secolele XVI si XVII, de elegantele doamne de la curtea domneasca din timpul Dinastiei Stuart, si de doamnele de companie n regatele georgiene, iar in prezent se bucura de o renastere moderna.

De asemenea, se raspandeste in America de Nord prin colonisti. Astzi tehnica are ceva ncomun cu cea practicat de Elizabeth ( fiica lui George al III-lea), Joseph Bramah (faimosul stilist), d-l Delanz (pionier n arta care utilizeaz ca material de baz hrtia). Despre quilling scria i Jean Austen n romanul Raiune i simire precum i surorile Bronte n romanele lor. Aceast art nu era practicat de femeile de rnd ci de cele din nalta societate realiznd lucrri remarcabile cu care mpodobeau couleele de lucru, scrinul, cabinetul, confecionau rame pentru tablouri. Maicile decorau relicvele sfinte si icoanele cu multe astfel de ornamente aurite.

n 1875 a avut loc o ncercare de a reintroduce mestesugul de catre WM. Bemrose. A fost produs un kit numit Mosaicon, ce cuprindea si un manual. O alt informatie a fost descoperita ntr-o carte de uz casnic in perioada Edwardiana, intitulata Floral Mosaicon. n articol se face meniune ca piesele ar fi fost cumprate de ctre Regina Mary si Regina Alexander.

Multe muzee au exemplare antice cu astfel de lucrari i o brour de la Quilling Guild este disponibil publicatiilor. Mai multe piese au fost descoperite in timp si cercetarea continua. Cele mai populare forme Quilling:

Se gasesc in magazinele de hobby-uri seturi complete pentru quilling, insa, daca nu aveti ocazia sa va procurati astfel de seturi puteti lucra cu orice hartie colorata, iar dintr-un ac cu gaura mare va puteti face ustensila pe care rulati hartia. Taiati gaura acului pe jumatate, astfel incat la sfarsit sa obtineti un fel de furculita.

Cateva lucrari Quilling foarte frumoase:

Cap.3. Tipuri de categorii ce se dezvolt n semantica psihologic a copilului mic clase (de obiecte, de proprieti, de relaii)
Achizitia limbajului la copil este in stransa dependenta de interactiunea dintre predispozitiile interne si mediul in care acesta se dezvolta. Dezvoltarea semnatica presupunea realizarea, in plan cognitiv, a corespondentei intre un concept si eticheta verbala a acestuia. Cu alte cuvinte, atunci cnd rostim un cuvant, copilul intelege i si poate reprezenta ce anume desemneaza respectivul cuvnt. Primele concepte etichetate verbal, datorita suportului vizual pe care il ofera, sunt obiectele si persoanele. Prin observare, copilul ataeaza obiectelor din mediul inconjurator (masa, scaun, jucarie) si persoanelor care fac parte din universul sau (mama, tata, bunica, sora), eticheta verbala corepunzatoare. Astfel, incetul cu incetul, el intelege din ce in ce mai mult din ceea ce i se comunica. La inceputul etapei prescolare, in jurul varstei de 3 ani, apare vorbirea complexa, la inceput in propozitii simple, care in timp capata din ce in ce mai mult complexitate, pe masura ce dezvoltarea la nivel semantic are loc. Tot in aceasta perioada, dezvoltarea limbajului este in plina expansiune,

vocabularul creste exponential, se dezvolta sintaxa, iar calitatea este cu atat mai buna cu cat dezvoltarea fonologica este aproape incheiata. De la 3 la 6 ani. Pe tot parcursul perioadei de la 3 la 6 ani, volumul vocabularului creste, de la aproximativ 300-400 de cuvinte la 3 ani, 1000 de cuvinte la 4 ani, pana la 2.500 la 6 ani, cea ce inseamna ca, din punct de vedere semnatic, copilul intelege din ce in ce mai multe cuvinte, capacitatea sa extinzandu-se considerabil si la actiuni, atribute ale persoanelor, fenomenelor. Astfel, el invata sa-si exprime dorintele, cunostintele, nevoile, apeland la un limbaj din ce in ce mai elaborat, poate sustine o conversatie, si, desi continutul informativ este sarac, el poate aborda el poate aborda o plaj numeroas de teme, n mod eleiptic. Deasemenea, raportul dintre limbajul activ, numarul de cuvinte de care copilul se foloseste in vorbire, si limbajul pasiv, numarul de cuvinte pe care el le intelege, se modifica, limbajul pasiv apropiindu-se de primul ca valoare in campul comunicarii. Deloc de neglijat este rolul familei in dezvoltarea limbajului copilului. In special in perioada 36 ani, cand copilul este extrem de receptiv, imitativ, axat pe a observa si manipula mediul extern, curios si interesat de a se amesteca in conversatiile adultilor, parintii trebuie sa acorde atentie dezvoltarii limbajului acestuia, explicandu-i semnificatia cuvintelor prin exemplificari, imagini, actiuni practice. Toate acestea il vor ajuta in dezvoltarea laturii semnatice, imbogatindu-i volumul vocabularului si capacitatea de a opera cu cuvintele. Se acorda atentie oricarei intrebuintari gresite a cuvintelor, urmandu-se corectarea prin intermediul intelegerii de catre copil a continutului comunicarii. Jocul este o ocazie excelenta in acest sens, prin rolul lui in stimularea conduitelor verbale.

Descifrarea comportamentului precolarului i colarului


Comportamentul este manifestarea exterioara a vietii psihice si consta in faptele, cuvintele si gesturile prin care copilul isi exprima gandurile, sentimentele, nevoile impulsurile. Este judecat dupa cum se incadreaza sau nu in standardele sociale si culturale, in functie de varsta si dezvoltarea copilului. Comportamentul este influentat de temperementul, dorintele si capacitatea de adaptare a copilului, dar si de modul parintilor de a-l ingriji si de situatia familiala.

Prin comportamentul sau, copilul incearca sa le transmita parintilor diferite mesaje, ca: "Vreau sa ma joc cu tine...", "Vreau sa-mi dai mai multa atentie...", "Mi-e frica sa raman singur...", "Mi-e teama ca nu voi fi bun la scoala...", " Sunt obosit...", "Sunt izolat...", "Sunt plictisit...", "Te iubesc foarte mult...", "Nu e vina mea...", "Nu ma lasa...".Toti copiii au nevoie de recunoastere, acceptare, succes si dragoste neconditionata.

Una din cele mai mari dorinte a copiilor este sa aiba atentia parintilor. Ei invata de mici cum sa se comporte; daca o fapta buna nu ii impresioneaza, incearca cu una rea, doar ca sa le atraga atentia. Dupa varsta de 10 ani, copiii vor tot mai mult sa fie acceptati de colegi si de adulti, nu numai de parinti. Pe masura ce se indeparteaza fizic, social si emotional de familie, au tot mai mare nevoie de intimitate, independenta. Acesta este un aspect normal al cresterii si are ca scop obtinerea succesului si in afara familiei. Pentru parinti, aceste schimbari de roluri sunt deseori neclare, dureroase, pot provoca tensiune si conflicte. In linii mari, exista trei feluri de comportari: Purtare buna, dorita, aprobata si laudata: copilul isi face lectiile, ajuta in casa, este politicos si are un limbaj corespunzator. Excesele pot fi insa daunatoare. Copilul cu o purtare foarte buna: dornic sa faca placere, are intotdeauna nevoie de atentie, aprobare si dragoste si ii este teama sa nu fie respins. Poate fi foarte timid, precaut, protejat excesiv, nesigur si nepriceput. Are putini prieteni sau preocurari potrivite varstei lui. Tolerate temporar: un copil bolnav este plangacios, nu-si face lectiile, se uita mult la televizor Netolerate si de neincurajat: cele periculoase pentru sanatatea fizica, emotionala sau sociala a copilului sau a celorlalti; pot ingreuna dezvoltarea intelectuala a copilului, sau pot fi oprite de lege, morala, religie, societete (agresivitatea, distrugerea, furtul, chiulul, lipsa scolarizarii sau folosirea tutunului, acoolului sau a drogurilor). Copilul cu o purtate autodistructiva incalca regulile, nu vrea sa invete sau alege situatii nefavorabile. Acest comportament poate porni din nevoia de a-si exprima propria putere, de a-si controla viata sau de a respinge autoritatea ori pretentiile parintilor. Un asemenea copil se teme sa nu dea gres si mai degraba renunta, decat sa riste nesiguranta si nelinistea de a incerca ceva nou. Da vina pe el insusi pentru a-si motiva nereusita, cand lucrurile nu merg bine sau cand se simte respins sau umilit. Nu are mandrie si incredere in el; gandeste in termeni absoluti si fatalisti: daca greutatile vietii sunt mari acum, asa vor fi tot restul vietii. Asemenea copii nu pot vedea lumea din perspectiva altora. Un comportament normal depine de gradul de dezvoltare al copilului. Acesta poate fi diferit la copiii de aceeasi varsta si capacitate intelectuala. Un comportament "normal" mai depinde si de valorile si de sperantele familiei, de nivelul cultural si social. O comportare pe cae unii parinti o considera acceptabila, poate sa nu fie tolerata in alta familie. De aceea, de multe ori, diferenta intre o comportare normala si una anormala nu este clara.

La aceasta varsta, copiii tind sa fie cicalitori, autoritari, sa se bata intre ei sau sa se parasca. Copiii cicalitori isi sacaie parintii, fratii si prietenii cu lucruri care nu ii privesc. Parintii trebuie sa intervina, deoarece fratii acestuia nu se pot apara singuri. Copilul isi poate bate la cap si parintii. Sugestii: 1.Asigura-te ca este ocupat si ca are succes. 2. Rezerva-ti timp special pentru el si prezinta-i problema. Daca are un obicei gresit - ca rosul unghiilor sau scobitul in nas - datoria ta de parinte este sa ajuti copilul sa se opreasca. 3. Cand copilul spune ca nu ete cicalitor, nu-l contrazice; spune-i ca aceasta inseamna ca nu va mai cicali, dar - daca repeta - atrage-i atentia si disciplineaza-l. Pedeapsa se aplica fara comentarii. Modificarea comportamentului Cand copilul are un comportament dificil, parintii sunt suparati sau se simt vinovati fapt ce ingreuneaza legatura acestora cu copilul. Aceste sentimente trebuie impartasite sotului, unui prieten, unei rude sau medicului, dar nu copilului. Accepta supararea provocata de copii si exprima-ti nemultumirea, fara a-i ataca sau condamna, de exemplu: "Sunt suparata cand cheltuim toti banii pe alimente si copiii fac moftuei la masa". Sugestii pentru modificarea comportamentului copilului scolar: 1.Cere-i ceva specific, rational si exprimat clar , de exemplu: "Ridica-ti prosopul din baie" sau "Gina, termina-ti compunerea pana la ora 5". 2.Fii selectiv; disciplineaza-l Evita s: recompensezi comportarea proast (i dai ceea ce cere, ca s scapi de el), omii de a-l recompensa pentru o fapt bun (dup ce i-a terminat lectiile de la ora 5, copilul trebuie laudat), pedepseti o comportare buna, pentru ca nu a fost suficienta (daca a obtinut un 8 si tu il intrebi de ce nu a luat 10), ii gasesti scuze pentru o comportare proasta, critica faptele, nu copilul (nu-i spune "Esti un prost"), mai degraba, lauda-l, decat sa-l pedepsesti, pedepseste-l cat mai rar si doar atunci cand ii poti controla emotiile; nu-l pedepsi cand eti furioas(), numai in domeniile in care nu se comporta adecvat.

incearca sa elimini cauzele de stres din viata copilului, incearc s ntelegi ce-i spune prin comportarea sa; aceasta poate fi un semn c sufer sau este stresat; poate fi un strigat de ajutor.

Cap.4. Proprieti (ale obiectelor, claselor, relaiilor); relaii (ntre obiecte, clase, relaii) i formarea de abiliti utile
Clasificarea reprezentarilor Dat fiind faptul ca reprezentarile retin informatia ntr-o forma utilizabila pentru obiectivele comportamentelor ulterioare, ele au constituit un centru de interes major pentru marea majoritate a psihologilor. De clasificarea lor au fost preocupati, fara ndoiala, gene-ralistii. Numai ca, foarte curnd, criteriile de clasificare a reprezentarilor s-au diversificat si s-au extins dincolo de limitele psihologiei generale. De exemplu, reprezentarile au constituit obiectul predilect al psihocognitivistilor si psihologilor sociali. n cele ce urmeaza, ne propunem sa schitam clasificarea reprezentarilor din perspectiva celor trei tipuri" de psihologii: generala, cognitiva si sociala. 4.1. Perspectiva psihologiei generale Psihologia generala traditionala clasifica reprezentarile din mai multe puncte de vedere. Astfel, dupS analizatorul predominant, ele pot fi vizuale, auditive, kinestezice, gustative, vestibulo-vibratoareviscerale etc; dupa tipul de activitate n care sunt implicate, pot filiterare, artistice, muzicale, sportive etc.; dupa gradul lor de generalitate, se mpart n individuale si generale; dupa procesul psihic n cadrul caruia se realizeaza, sunt reprezentari ale memoriei si reprezentari ale imaginatiei, primele invocnd fapte pe care le-am cunoscut anterior, celelalte, fapte pe care nc nu le-am perceput (imaginile pe care Piaget le numea reproducatoare sunt reprezentari ale memoriei, n timp ce imaginile numite anticipatoare sunt reprezentari ale imaginatiei); dupa prezenta sau absenta intentiei si a efortului voluntar, se mpart n voluntare si involuntare; dupa specificul obiectului de nvatamnt, putem vorbi de reprezentari geometrice, istorice, geografice etc. O clasificare interesant este i cea realizat din perspectiva evoluiei lor ontogenetice. Dup acest criteriu desprindem: reprezentri primare, bazate pe codul perceptiv i ntlnite chiar n stadiul

senzorio-motor; reprezentrile ce au la baza codul conceptual, ce apar si functioneaz 131h75b 9; la vrste ntre 3 i 10 ani; reprezentrile din perioada adolescenei, susinute de codul formal. Psihologia genetic a aratt ca n interiorul fiecrui sistem (nivel) de reprezentare ntlnim subspecii difereniate ntre ele dupa gradul de structurare si de functionalitate ale elementelor componente. De exemplu, chiar n stadiul senzorio-motor, reprezentrile cunosc urmtoarele configuratii: reprezentri pariale (nou-nscutul descopera si diferentiaza proprietaile obiectelor, ale corpului sau i ale aciunilor sale, care rmn ns neconcordante ntre ele); reprezentri globale (diferenele observate se coordoneaza ntre ele, fapt care va conferi o stabilitate tot mai mare obiectului, ajungndu-se chiar la ceea ce Piaget a denumit permanenta obiectului", obiectul ascuns continund s existe pentru copil i n afara perceptiei sale directe); reprezentri rigide (copilul are dificultti n a diferenia prti ale unui obiect sau ale unei aciuni; dimpotriv, toate elementele alctuiesc o identitate stabil); reprezentri destructurabile (copilul mic poate s descompun reprezentrile ntr-o serie de elemente sau segmente ntre care stabilete relatii) (vezi Mounoud, 1985, pp. 256-257). Dup gradul lor de mobilitate, reprezentrile se mpart n statice (neoperaionale) si dinamice (operaionale). Primele vizeaz ndeosebi forma si configuraia spaiala (poziia relativ) ale diferitelor elemente, caracterizarea acestora, fara evaluarea lor prin prisma unui scop. Celelalte se refer la transformarea obiectelor i a elementelor lor componente, asigurnd planificarea si ghidarea aciunii. Dac unele semnific strile obiectelor sau subiectului, celelalte au funcia de a prezenta" desfurarea unor operaii i de a anticipa rezultatele lor. Reprezentrile operaionale trebuie sa dispun obligatoriu de urmatoarele caracteristici: finalitate (orientarea n vederea realizarii unui scop); selectivitate (rein din obiecte, actiuni etc. doar proprietaile care sunt pertinente n raport cu activitatea i cu scopul ei); accentuare (relevarea punctelor cu cea mai mare ncrctur informaional n funcie de sarcina vizat, fapt care minimalizeaz posibilitatea de eroare); instabilitate (coninutul, limitele lor variaz n funcie de tipul de activitate predominant ntr-o anumit perioad); posibil absena a tiinificitii (coninutul i structura lor nu sunt ntotdeauna tiinifice", adic cele mai elevate, ci, dimpotriv, ele pot dispune de elemente adecvate unei situaii, dar nu i pentru ntreaga gam de situaii corespunztoare - ceea ce este adecvat pentru o situaie poate fi inadecvat i ineficient pentru o alta) (vezi Leplat, 1985, pp. 270-271). Toate aceste tipuri de reprezentri i difereniaz ntre ele prin coninut, structura, mecanisme, funcii, finalitate. Nu ne propunem prezentarea si analiza fiecrui tip de reprezentare n parte, ci doar schiarea ctorva probleme generale ridicate de ele.

Se pare ca nu exist reprezentri pure, de un tip sau altul, indiferent de criteriul utilizat n clasificarea lor. Nu exist reprezentri exclusiv vizuale sau auditive, exclusiv individuale sau generale, exclusiv reproductoare sau anticipatoare, exclusiv statice sau dinamice etc. Reprezentrile sunt plurimodale, ns cu o uoara dominant a unui tip sau a altuia. Aa nct vorbim de reprezentri predominant vizuale, predominant individuale etc. Exemplul cel mai tipic l-ar putea constitui reprezentrile topografice care se refer la dispoziia obiectelor n spaiu. Iniial s-a crezut c acestea ar fi reprezentri exclusiv vizuale, rezultnd din nsumarea percepiilor vizuale ale obiectelor dispuse n spaiu. Mai trziu, cercetrile experimentale au artat c unele dintre ele (cum ar fi cele ale deplasrii succesive pe un drum) nu apar dect dac individul dispune i de informaii kinestezice, n timp ce altele (cele de tipul harii vizuale") necesit existena i folosirea unor integratori verbali i semantici ca generalizri ale relaiilor spaiale. Corelarea diferitelor tipuri de reprezentri ntre ele, dar i cu alte fenomene psihice, duce la apariia unor efecte inedite. Cel mai interesant dintre acestea i cu o mare aplicabilitate l constituie efectul de iaeomotricitate, care const n nsoirea reprezentrilor (mai ales a celor kinestezice), iar prin extensie si a altor fenomene psihice (percepii, gndire), cu microcontracii i microrelaxri musculare. Cnd subiectul i reprezint efectuarea anumitor aciuni, n muchii implicai n aceste aciuni apar o serie de micromicri ce pot fi nregistrate. Paul Popescu-Neveanu, recurgnd la nregistrri kinografice de la manoanele pneumatice aplicate braelor, a obinut curbe corespunztoare imaginilor micrilor reprezentate de subieci (scriere, cusut, box, mbriare etc). Descifrarea inteniilor motorii", spunea el, se poate face i prin palparea braului unei persoane. Pornindu-se de aici, prin extensie, s-a ajuns la elaborarea credinei c unele persoane specializate n observarea vizual i tactil a actelor ideomotorii ar fi capabile s citeasc gndurile de la distan". La fel de interesant este i corelaia dintre diferitele tipuri de reprezentre i limbaj: pe de o parte, reprezentrile se organizeaz n jurul unor categorii semantice (obiect, stare, eveniment, aciune, relaie), pe de alt parte, limbajul constituie mijlocul privilegiat al accesului la reprezentrile cognitive, el fiind, n acelasi timp, vectorul care permite cunoaterea teoriei naive"a subiectului asupra lumii, teorie" care, ea nsai, ghideaz achiziia noilor informaii. A reprezenta i a zice constituie dou activitti cognitive intim corelate" (Cordier, 1994, p. 5). Analiza diferitelor tipuri de reprezentri ofera cel mai bun prilej de a surprinde specificul relaiilor dintre imagine i concept n activitatea de cunoatere. Imaginile din reprezentri, pe msur ce capt un caracter tot mai generalizat, pe masur ce sunt elaborate dup o serie de reguli, norme, principii, se

intelectualizeaz. Poate cel mai semnificativ exemplu din acest punct de vedere ni-1 ofera geometria, n care avem de-a face cu concepte figurate" (cum le numea Fischbein, 1953) sau cu imagini conceptua-lizate" (Creu, 1987). Reprezentrile geometrice dispun de o dubl proprietate : pe de o parte, imaginea red notele conceptului; pe de alt parte, conceptul este tradus intuitiv, sub forma de figur. Nu este vorba nici de o imagine pur, dar nici de un concept pur, ci de coinciden dintre figurai (vizual) si conceptual. Se pare c tocmai nenelegerea acestei specificitti a geometriei conduce la apariia unor dificulti n nsuirea ei. Se insist prea mult, n predarea ei, pe concepte, pe coninutul logic al acestora, i se neglijeaz formarea i operarea cu imaginea (cu figura geometric). Elevii nu ajung la soluie pentru ca nu stiu sa construiasc figura, nu reusesc s extrag toat informaia continut de ea, ei nu dispun de ceea ce se numete n mod curent vaz geometr-ic" (capacitatea de a cuta, seleciona, restructura, deplasa, combina, recombina, regrupa elementele figurale, de a vedea n figur nu doar ceea ce sare in ochi, ci i ceea ce este ascuns n ea). Examinarea unui element din mai multe puncte de vedere, schimbarea semnificaiei funcionale a elementelor figurii, n vederea descoperirii proprietailor ei latente", restructurarea mintal a desenului etc. constituie tot attea ci i mijloace de formare a vzului geometric". Chiar dac n cazul altor tipuri de reprezentri relaia dintre imagine si concept nu este att de strns, practic coincidenta, ea are o deosebit semnificaie. Reprezentrile propoziionale, cele discursive, la care ne vom referi ceva mai departe, relev importana unei asemenea corelaii i faptul ca reprezentarea nici n-ar putea fi conceput n afara ei. 4.2. Perspectiva psihocognitivist O clasificare interesant a reprezentarilor din perspectiva acestei orientri este cea propus de JeanFrancois Le Ny (1987, pp. 166-168). Psihologul francez prefera drept criteriu de clasificare gradul de abstractizare al reprezentrilor. El constat c exist, din aceast perspectiv, dou categorii de reprezentri: unele cu un grad moderat de abstractizare, altele cu un grad nalt de abstractizare. Dei ambele au un caracter semantic i naional. Ele dispun i de o serie de caracteristici proprii care sunt, dup cum vom vedea, contradictorii. Astfel, reprezentrile cu un grad moderat de abstractizare se caracterizeaz prin: familiaritate - prezint o mare probabilitate de a fi evocate n tratamentele cognitive si cotidiene, n cursul activitii de vorbire, percepie, imaginare, raionare etc ; figurativitate - conin componente perceptive si figurative puternice, sunt concrete" ;

discursivitate perceptual - nu presupun neaprat folosirea limbajului pentru achizionarea lor; decurgnd, de obicei, din nvaarea perceptiv, care conduce la construcia prototipului; lipsa caracterizrii lor cu ajutorul mijloacelor explicrii verbale. Prin contrast, reprezentrile cu un nalt grad de abstractizare se caracterizeaz prin : nefamiliaritate; grad nalt de abstractizare; discursivitate verbal - se achiziioneaz cu ajutorul limbajului; prezena caracterizrii lor ntr-o manier verbal. Aceste reprezentri din urm, complexe si abstracte", cum le numete Le Ny, sunt construite pe baza celor simple, graie stabilirii sau extragerii noilor relaii dintre acestea, prin utilizarea limbajului. Reprezentrile complexe constituie fragmente de informaie identificabile, legate prin relaii identificabile" (Le Ny, 1987, p. 168). Un exemplu dat de Le Ny este sugestiv. Notiunea de platou continental" este familiar geografilor si diplomailor, dar nu si altor persoane. Presupunnd c tim ce este un continent, ce este marea, ce nseamn cuvintele a aparine" i sub", putem ajunge la noiunea respectiv: platoul continental este ceea ce aparine geologic continentului i se gaseste sub mare. Acesta este coninutul minimal", inima cognitiv" a noiunii respective. Aadar, n limb exista unitaile a'; b'; c1; R', care pot servi drept expresii manifeste, observabile, pentru fragmentele de reprezentare a, b, c, R, inobservabile, dar a cror existen este presupus n mintea subiectului. Din perspectiva teoriei cognitive reprezentrile constituie deci componente semantice care pot fi inferate pe cale ipotetico-deductiv. Reprezentrile externe sunt constituite din orice semn, orice set de simboluri, care re-prezint ceva n absena acelui ceva. Semnul, simbolul, obiectul fizic pot fi re-prezentate (n sens de redare din nou) fie sub forma unui desen sau a unei diagrame, i atunci vorbim de reprezentri picturale, fie sub forma unor cuvinte, i atunci avem de-a face cu reprezentri lingvistice. Dac, spre exemplu, dorim s reprezentm amplasarea spaiala a unor camere dintr-un hotel sau dintr-un cmin studenesc, ca i numele persoanelor care locuiesc n camerele respective, putem recurge la schia hotelului (cminului) sau la un ansamblu de cuvinte. Reprezentrile externe redau deci ceva n afara noastr i pot fi percepute ntre cele doua specii de reprezentri externe sau exista unele asemnri. Astfel, ele reprezint realitatea foarte schematizat i nicidecum n toate aspectele ei particulare. Totodata, exist i diverse picturale si lingvistice suiil, u& laui, u^uov ^v^,i rvisaaiju i7uj;. in nguia j. Dup Eysenck i Keane caracteristicile celor dou categorii de reprezentri. REPREZENTRI LINGVISTICE

Sunt

alctuite

din

simboluri

discrete (cuvintele pot fi desprite prin litere, acestea (cuvntul carie",

reprezentnd cele mai mici unitap"). Un sfert dintr-o liter nu este un simbol, el neputnd fi utilizat n limbaj. Posed simboluri explicite pentru determinarea lucrurilor cuvntul raft", cuvintele de legatur dintre cele doua). Dispun precise de combinare a simbolurilor. Sunt abstracte de (coninutul

reguli gramaticale clare, lor informa

ional poate fi achiziionat prin orice form de percepie - vz, auz. tact - far a avea relaii directe cu vreuna dintre modalitile respective).

REPREZENTRI PICTURALE Sunt alctuite din simboluri nediscrete (nu dispun de cele mai mici unitai"). Chiar dac prile lor (colul raftului, cotorul carii etc.) pot fi folosite ca simboluri, ele sunt separate n maniere arbitrare. Recurg la simboluri implicite (calitatea de a fi pe" este prezentat implicit prin modul n care cartea i raftul sunt plasate n raport direct, ceea ce nseamn c pe" nu poate fi reprezentat n sine, ci doar n contextul dat). Nu dispun de reguli clare si precise de combinare; hiar dac exist, acestea sunt foarte generale. Sunt concrete (coninutul lor informaional poate fi achiziionat prin diverse surse perceptive, el este ns puternic asociat cu modalitatea vizuala). Reprezentrile interne sau mintale sunt cele existente n mintea individului. Ele reproduc doar cteva dintre aspectele obiectului si mediului nconjurator. Reprezentrile simbolice se mpart n analogice si propoziionale, primele avnd un coninut de imagini (vizuale, olfactive, tactile, kinestezice), celelalte, un coninut ideational. Caracteristicile lor se aseamana cu cele ale reprezentrilor externe picturale si lingvistice. Astfel, reprezentrile analogice nu sunt discrete, prezinta lucrurile explicit, sunt legate de o modalitate senzorial particular, nu de reguli de combinare, n timp ce reprezentrile propozijionale sunt discrete, explicite, prezint informaiile de la orice modalitate senzorial, se combin dup anumite reguli. De aceea, unii autori (Boden, 1988), consider ca distincia dintre ele este aproape imposibil. Ct privete reprezentrile distribuite, ele nu recurg la propoziii, ci prezint informaia sub forma unor reele sau conexiuni ntre elementele sau caracteristicile unui obiect (vizuale, olfactive), constituie un nivel nalt al reprezentrii deoarece prezint informaia subsimbolic, cu un anumit grad

de abstractizare. Nici distincia dintre aceste doua categorii de reprezentri nu este prea clar, ambele presupunnd totui simboluri. Clasificarea propus de cei doi autori citai are o larga aplicabilitate si recunoatere n psihologia cognitiv. Pornindu-se de la ea au fost formulate chiar o serie de teorii. Astfel, Allan Paivio (1986) concepe teoria codrii duale, potrivit creia ar exista dou sisteme simbolice {verbal i nonverbal) care stau la baza cogniiei umane, deci la procesarea informaiei. Sistemul verbal stocheaz i proceseaza informaia lingvistic, n timp ce sistemul nonverbal stocheaz i proceseaz imaginile. Dispute serioase au avut loc i ntre propoziionaliti" (Pylyshyn) i imagiti" (Kosslyn). n pofida disputelor i a unor imprecizii, distinciile fcute ntre cele cteva categorii de reprezentri pot fi luate drept baz de pornire i de adncire n noi cercetri. De altfel, ele i au corespondentul n clasificari mai vechi. Gsim, de pild, o foarte mare asemnare ntre reprezentrile externe i ceea ce Piaget si Inhelder (1966) numeau imagini-copii", adica re-prezentrile n cazul cnd modelul rmne sub ochii subiectului sau cnd el a fost vzut cu o clip mai nainte. Jmaginea-copie const ntr-o simpl imitaie material (grafic sau prin gesturi) n opoziie cu imaginea mintal, care este o imitaie interiorizat" (Piaget si Inhelder, 1969, p. 61). Ct priveste imaginile numite de Piaget si Inhelder propriu-zis mintale", nu exista nici un dubiu: ele sunt corespondente reprezentrilor interne de care vorbeau Eysenck si Keane. O clasificare la fel de interesant a reprezentrilor, asemntoare celei a lui Eysenck i Keane, a fost facut de J.-F. Richard. El distinge trei tipuri de reprezentri care corespund la trei tipuri majore de nelegere a realitii: reprezentri conceptuale sau propoziionale - exprim structurile predicative caracteristice limbajului i stau la baza funciei majore a limbajului, de comunicare i de transmitere a informatilor; reprezentri-imagini - exprim structurile spaiale caracteristice perceptiei vizuale; reprezentri legate de executarea aciunilor - raspund n mare parte senzorio-motrii-citaii i exprim prioritar de aceea, nlnuirea, o form de transformarea expresie i a succesiunea structurilor strilor, temporale constituind, (-vezi Richard, privilegiat

1990, pp. 37-41; 1992, pp. 429-430). Dup opinia noastr, autorul francez reproduce clasificarea modurilor de reprezentare a realitaii fcut cu muli ani n urma de J.S. Bruner, care distinge reprezentarea simbolic, reprezentarea iconic, reprezentarea enactiv. Cercetrile asupra reelelor relaionale care redau relaiile de incluziune ntre concepte i pot fi redate grafic prin noduri (concepte) i arcuri (relaiile dintre concepte), ca i cercetrile asupra schemelor - ca maniere de reprezentare a organizrii cunotinelor n serie i de a

exprima modul n care aceste cunotine sunt folosite pentru a nelege, a memora, a face dinferene sunt semnificative pentru prima clas de reprezentri. Minsky (1975), Schank si Abelson (1977) au excelat prin cercetrile lor asupra schemelor. Studiile asupra rotaiilor mintale, comparrii lor mintale, ntreprinse de Shepard, Kosslyn, Paivio, la care ne-am referit i noi, sunt invocate pentru a demonstra specificitatea celei de-a doua categorii de reprezentri. Semnificative din acest punct de vedere sunt constatrile, experimentele i concluziile lui Michel Denis prezentate n cartea sa Images et cognition (1989). Ct privete reprezentrile din cea de-a treia categorie, acestea au fost mai puin cercetate. Oricum, ele sunt legate de executarea aciunilor, de controlul derulrii lor i conin att activiti motorii, ct i abiliti cognitive de natura simbolic care s-au automatizat (reguli de execuie). O categorie aparte de reprezentri o constituie cele introduse de Fraicois Cordier (1993) si numite reprezentri privilegiate. Autorul pornete de la premisa c, dac n categorizarea conceptual introducerea unui concept ntr-o anumit categorie, cnd acesta deine notele eseniale ale categoriei, este relativ uoar, nu acelai lucru se ntmpla i n cazul categorizrii naturale, cnd o reprezentare trebuie introdus ntr-o categorie de reprezentri. Categorizarea natural este fundat pe ipoteza existenei unor reprezentri-tip, care introduc diferene n interiorul unei categorii. O asemenea ipotez, arat autorul, afirm explicit caracterul privilegiat al unei pri a reprezentrilor semantice, unele dintre ele formnd puncte de referin n jurul crora se ordoneaz alte reprezentri. Caracterul privilegiat al unor reprezentri este dependent de dou proprieti eseniale ale lor : gradul de tipicitate i nivelul de baz (cel mai mic) al abstractizrii, caracteristici intuite i chiar cercetate experimental cu mult timp nainte de o serie de ali autori (etnobiologi: Beilin i Kay, 1969; psihologi: Rosch, 1973; Mervis, Gray, Johnson si Boyes-Braem, 1976). Pentru a nelege specificul celor dou caracteristici ale reprezentrilor privilegiate, s apelm la dou exemple. Un cine obinuit este mai tipic pentru categoria cine", dect un cine dintr-o anumita ras (pekinez, de exemplu). Cnd o persoan vede o vac, spune vaca" i nu rumegtoare, mamifer, animal, vieuitoare, deci recurge la termenul cu cel mai mic grad de abstractizare, numit nivel de baz". Cele dou proprieti ale reprezentrilor privilegiate au o mare importan n procesul cunoaterii. Astfel, gradul de tipicitate faciliteaz puternic tratarea informaiilor. Subcategoriile tipice sunt mai repede ncadrate, mai precoce denumite, mai iute nelese, spre deosebire de subcategoriile nontipice. De asemenea, nivelurile de baz" sunt primele numite de copii, primele folosite n taxonomii, ele avnd efecte facilitatoare n anumite tipuri de sarcini (cum ar fi includerea n clase) i n general asupra nvarii i memorizrii. Concluzia este urmtoarea : prezena reprezentrilor privilegiate presupune o organizare a reprezentrilor-tip ntr-o structur ierarhic local, ierarhie ce ine cont de organizarea psihologic a informaiei semantice,

caracterizat printr-o relativ permanen. Dat fiind generalitatea domeniilor de aplicare, importana efectelor produse asupra funcionrii cognitive, att a copilului, ct i a adultului, studiul reprezentrilor privilegiate i al celor dou proprieti ale lor constituie un centru de interes foarte important pentru psihologia cognitiv". Cordier, ntr-o alta lucrare, publicata n 1994, insista asupra efectelor produse de reprezentarile privilegiate asupra denumirii obiectelor. El arata ca una dintre primele consecinte ale prezentei unui nivel privilegiat de abstractizare este influenta asupra achizitiei vocabularului: dintre primele cuvinte pronuntate de copil n momentul exploziei" verbale, cele mai multe denumesc categorii ale nivelului de baza. Chiar mai trziu, cnd copilul utilizeaza diverse cuvinte pentru a desemna acelasi obiect, nivelul de baza ramne nivelul de denumire cel mai spontan. Tipicitatea, ca un alt fel de reprezentare privilegiata, dupa cum se exprima Cordier, a iesit si mai bine n evidenta n studiul denumirilor obiectelor. Astfel, pornind de la un material care contine desene, autorul a gasit o frecventa a denumirilor de 89,2% pentru subcategoriile tipice si de numai 57,5% pentru subcategoriile atipice. Reprezentarile tipice au efecte facilitatoare asupra accesibilitatii lexicale : ele sunt primele denumite de copii. Acest fapt este explicat n parte de familiaritatea obiectelor corespunzatoare reprezentarilor tipice n mediul nconjurator. O alta explicatie o constituie limbajul parental, exemplarele tipice fiind mai frecvent invocate in denumirea obiectelor dect cele atipice (vezi Cordier, 1994, pp. 64-71). O alta categorie de reprezentari, care a nceput sa fie studiata n anii din urma, o constituie asanumitele reprezentari-deseu". Reprezentarile-deseu" sunt acel tip de reprezentari prezente n mintea sau capul cuiva, care nu intervin n procesele psihologice si nici nu se releva cumva n comportament" (Shapiro, 1997). Specialistii ce studiaza problematica reprezentarilor din perspectiva computationalista sau a teoriei masurarii au mers mai curnd pe ideea ca acestea nu ar exista. L.A. Shapiro, ntr-un articol publicat n 1997, reia discutia privitoare Ia reprezentarile-deseu", ncercnd sa argumenteze de pe baze noi existenta acestora. Asa curii n genomul uman o mare parte din ADN-ul prezent nu are vreo functie organismica (nu contribuie la fenoiip), tot asa este posibil ca n minte sa existe o multitudine de imagini sau reprezentari care sa nu joace nici un rol n gndurile sau actiunile pe care le ntreprindem n mod curent. Desi nu apar referiri explicite n legatura cu reprezentarile-deseu" n textele neuro-stiintifice, multe din tulburarile cu fond neurologic apar din cauza lipsei reprezentarilor necesare n procesare. Este cazul unor afazii si al deficientelor de vedere de tip colour blindness, ce se produc la subiecti cu

leziuni corticale (Plant, 1991). n acest ultim exemplu, celulele din retina responsabile cu producerea culorii si fac datoria", dar continutul lor reprezentational este ignorat n stadiile ulterioare ale prelucrarii culorii. Reprezentarile-deseu" par sa fie prezente n special la adultii normali. Indivizii umani sunt extrem de diferiti ntre ei n ce priveste vederea periferica, aceste diferente datorndu-se mai curnd prelucrarilor corticale dact celor retinale. La nivel retinal, oamenii cu cmp vizual ngust au aceleasi capacitati reprezentationale ca si cei cu cmp vizual larg, nsa procesele vizuale de nivel superior ignora o parte din informatia primita de la retina, ca atare vederea periferica se ngusteaza. n general, putem presupune ca, ori de cte ori o capacitate reprezentationala presupune prelucrarea ierarhica a informatiilor, reprezentarile-deseu" vor creste n numar pe traseu. 4.3. Perspectiva psihosociala Psihologia sociala acorda o mare atentie unui tip aparte de reprezentari, numite reprezentari sociale. Notiunea a fost lansata n 1961 de psihologul francez de origine romna Serge Moscovici, n teza sa de doctorat intitulata La psychanalyse : son image et sonpublic. Noua no pune se opune, dupa cum nsusi Moscovici remarca, unui concept pierdut", descoperit nca din 1898 de sociologul francez Emile Durkheim (1858-1917), si anume conceptului de reprezentare colectiva. Sociologul francez ntelegea reprezentarea colectiva ca ansamblul faptelor psihice comune tuturor membrilor unui grup social. Sub raportul continutului, reprezentarea colectiva ngloba fenomene psihice si sociale distincte (cunostinte, mituri, ideologii), ea avnd un caracter dublu : social, n masura n care era produsa de caracteristicile comune unui grup, unei societati; psihologic, dat fiind faptul ca perceptia realitatii si organizarea gndirii sunt opera individuala. Ce sunt reprezentarile sociale? Ce aduc ele nou n raport cu vechea notiune de reprezentari colective? nainte de a raspunde la aceste ntrebari, trebuie sa precizam ca atitudinile contradictorii ale autorilor fata de reprezentare n general s-au extins si asupra reprezentarilor sociale. Serge Moscovici vorbea de era reprezentarilor sociale", Denise Jodelet considera reprezentarile sociale un domeniu n expansiune", n timp ce pentru Willem Doise acestea sunt o notiune aflata (a rascruce" : Rascrucea la care se gaseste notiunea de reprezentare sociala este deosebit de nclcita, drumurile care ajung aici fiind multiple si neexistnd nici o harta care sa dea coordonatele lor comune" (Doise, 1995, p. 77). Consecintele acestei situatii sunt, dupa acelasi autor, duble: autorii ce se reclama de la discipline diferite se pot gasi foarte

bine n acelasi punct, fara sa-si dea seama; continutul notiunii de reprezentare sociala devine polisemantic. Cu privire la definirea ca atare a notiunii respective, transpar aceleasi atitudini contradictorii. Claude Flament, urmndu-1 pe Ehrlich, afirma: Termenul de reprezentare este utilizat n diverse sectoare ale stiintelor umane (si dincolo de ele), n sensuri diferite si adeseori superflue" (Flament, 1989, p. 204). O asemenea situatie se putea solda, dupa cum lasa sa se nteleaga un alt autor, cu interzicerea studiului notiunii sau cu refuzarea ei ca ilegitima, deoarece, datorita apartenentei la toate domeniile, ea nu releva cu adevarat nici unul" (Mannoni, 1998, p. 5). Cum aceasta nu este o solutie, mult mai utila ar fi ncercarea de delimitare mai clara a continutului notiunii respective, stabilirea locului si rolului ei in ansamblul cunoasterii si mai ales al vietii sociale. Un asemenea demers este cu att mai necesar cu ct notiunea de reprezentare sociala pare a fi foarte asemanatoare, daca nu chiar identica cu altele. Conceptul de reprezentare sociala este greu de definit chiar pentru Moscovici, care 1-a lansat, deoarece el are o pozitie mixta, se amplaseaza ntre psihologie si sociologie, de asemenea, deoarece trebuie sa cuprinda ntr-o sinteza perfecta att versantul perceptiv, ct i pe cel intelectual. Reprezentarea sociala este pentru Moscovici un sistem de valori, de notiuni si de practici relative la obiecte, aspecte sau dimensiuni ale mediului social care permit nu numai stabilirea cadrului de viata al indivizilor si grupurilor, dar constituie n mod egal un instrument de orientare a perceptiei situatiei si de elaborare a raspunsurilor" (Moscovici, 1976, p. 43). Asadar. Serge Moscovici ntelege reprezentarile sociale ca produse si procese de elaborare psihologica si sociala a realului. Reprezentarea sociala nu este o simpla colectie de reprezentari individuale, ci o imagine asupra socialului, determinata de social si constructoare de social. Formatiune psihica deosebit de complexa, ea cuprinde att versantul individual, ct si pe cel social, att componentele perceptive, ct si pe cele intelective. Ea este, practic, o reconstructie mintala a socialului si a interactiunii sociale prin intermediul modelelor mintale ale individului. Autorii care au scris despre reprezentarile sociale s-au inspirat din conceptia teoretica a lui Serge Moscovici, aducnd o serie de precizari si nuantari ale ei. Prin reprezentari noi ntelegem produsul si procesul unei activitati mintale, prin care individul sau un grup reconstituie realul cu care este confruntat si i atribuie o semnificatie specifica" (Abric, 1987, p. 64). Ipoteza centrala a cercetatorului francez este aceea ca nu caracteristicile obiective ale unei situatii sunt cele care determina comportamentele subiectilor aflati n interactiune, ci reprezentarea acelei situatii. Remarcam o schimbare de optica n abordarea fenomenelor psihice n general si a reprezentarilor n special. Daca n variantele mai noi ale behaviorismului paradigma era stimul - organism - reactie, de data aceasta

paradigma este renovata : organism - stimul - organism - reactie. Comportamentele umane sunt determinate nu att de stimuli, ct de imaginile sau ideile pe care oamenii si le fac despre stimuli. Natura oarecum duala a reprezentarilor sociale reiese din faptul ca ele sunt considerate a fi forme specifice de cunoastere, n care se mixeaza senzorialul si logicul, ele fiind forme ale cunoasterii de sens comun" dar si ,Jorme de gndire sociala". Reprezentarile sociale sunt modalitati de gndire practica orientata spre comunicare, ntelegerea si stapnirea mediului social, material si ideal" (Jodelet, 1988, p. 361). Exista, de aceea, nenumarate tipuri de reprezentari sociale: ale sanatatii si bolii, ae maladiilor mintale, ale copilariei, ale vietii profesionale etc. (vezi Farr, 1988, p. 382). n momentul de fata, se ncearca o conceptualizare mai larga a reprezentarilor sociale. W. Doise, pornind de la relatiile existente ntre raporturile sociale (considerate nu n infrastructura lor, ca raporturi de productie sau de putere, ci ca raporturi simbolice) si reprezentarile sociale, subliniaza rolul acestor raporturi simbolice n definirea reciproca a oamenilor. Desi acest proces de definire umana si interumana este dependent de multitudinea situatiilor n care oamenii actioneaza, de dinamica si mobilitatea situatiilor, el este dependent si de o serie de reglari relativ stabile, considerate ca un metasistem ce intervine continuu n organizarea cognitiva a omului. Dintr-o asemenea perspectiva relationala si interdisciplinara, cum se exprima autorul, sunt definite si reprezentarile sociale. Acestea sunt principii generatoare de luari depozitii, legate de insertii specifice ntr-un ansamblu de raporturi sociale, si organiznd procesele simbolice intervenite n aceste raporturi" (Doise, 1990, p. 125). Asadar, reprezentarile sociale sunt generate de raporturile sociale, iar la rndul lor genereaza noi raporturi sociale. Dupa opinia noastra, nu trebuie sa pierdem din vedere faptul ca, desi generarea acestor reprezentari este sociala, elaborarea lor ramne ntotdeauna personala. Practic, reprezentarea sociala este un efort de ntelegere si de stapnire a realului, o modalitate de a gndi practic-contextual, un aparat evaluator, o grila de lectura a realitatii, o situare n lumea valorilor. Nici gndire obiectiva stiintifica a realitatii, nici reflectarea afectiva a stimulilor nconjuratori; o refacere, o reconstructie a realitatii, prin prisma modelului mintal al individului" (Neculau, 1993, p. 3). Este surprinsa foarte bine n aceste cuvinte convergenta dintre individual si social. Numai aparent reprezentarile sociale se opun reprezentarilor individuale, n esenta ele nefiind altceva dect reprezentarea personala a socialului. Doar astfel pot fi explicate efectele de mbogatire sau de deformare a realului n urma citirii si descifrarii lui. Nu trebuie sa ntelegem de aici ca astfel de efecte (mbogatire, deformare) s-ar datora

exclusiv individului. Ele se datoreaza n egala masura si societatii, culturii n care individul traieste. Individul este cel care mbogateste sau deformeaza realitatea, societatea este cea care l mpinge spre o anumita mbogatire sau deformare, conform specificului ei, intereselor si mai ales ideologiei ei. Oricum ar fi, reprezentarile sociale constituie exemplul tipic al formatiunilor psihice complexe, multideterminate si plurivalente. O asemenea caracterisica a reprezentarilor sociale iese si mai bine n evidenta daca le diferentiem de o serie de alte fenomene psihice si sociale peste care ele par a se suprapune. Astfel, ele se diferentiaza de reprezentarile mintale individuale (care reflecta, dupa cum ne amintim, fractiuni din unjversul exterior individului) prin caracterul lor concomitent social si individual; de fantasme (produse ale imaginatiei, ale lumii imaginare) prin faptul ca se raporteaza la lumea reala ; de figurabilitate (produs al unui travaliu psihic diurn comparabil celui din timpul visului, cu parcursul sau foarte apropiat de halucinatia visatorului) prin caracterul lor constructiv pornind de la elementele senzoriale si perceptive fixate si conservate n memorie; de prejudecati (produse ale gndirii care se prezinta ca elaborari grupale ce reflecta, la un moment dat, punctul de vedere prevalent ntr-un grup relativ la diferite subiecte, imagini preformate); de stereotipuri (clisee mintale stabile, constante si pu[in susceptibile la modificare) prin continutul si structura lor care depasesc cu mult continutul si structura prejudecatilor si stereotipurilor; de credinte si superstitii {care emerg din irational) prin emergenta lor din real. Pierre Mannoni, care ntreprinde o analiza magistrala a diferentierilor si relatiilor dintre reprezentarile sociale si celelalte fenomene enumerate, propune o schematizare a lor ce permite, dupa opinia lui, articularea diferitelor notiuni (vezi fig. 3.7). Se poate remarca din figura de mai sus ca reprezentarile sociale se situeaza n aval n raport cu cteva dintre fenomenele descrise (reprezentari mintale sau psihologice, fantasme) care joaca rolul de organizatori ai schemelor cognitiv-reprezentative; n amonte n raport cu altele (clisee, stereotipuri, prejudecati, credinte, superstitii), pentru care ele apar n calitate de elemente constitutive (vezi Mannoni, 1998, pp. 7-34).

Cap.5. Locul abilitilor practice n aria curricular tehnologii

Educa ie tehnologic

Schema orar

2010-2011 CLASA a IV-a


(Model)

Aria curricular/Disciplina Limb i comunicare Limba i literatura romn Limba modern Matematic i tiine ale naturii Matematic tiine ale naturii Om i societate Educaie civic Istorie Geografie Religie Arte Educaie muzical Educaie plastic Educaie fizic i sport Educaie fizic Tehnologii Educaie tehnologic Abiliti practice Consiliere i orientare Numr total de ore n trunchiul comun Curriculum la decizia colii Opional transcurricular Suflet de copil n armonie interdisciplinar Numr minim de ore pe sptmn Numr maxim de ore pe sptmn Nr. ore/sptmn

TRUNCHI COMUN 7-9 5 2 4-6 3 1 4-6 1 1 1 1 2-3 1 1 2-3 2 1-2 1 1 0-1 20 1-4 1

APROFUNDARE EXTINDERE

21 24 24

Aria curricular. Arte Disciplina: EDUCAIE PLASTIC Curriculum nucleu. Clasa a I-a

Numr de ore pe sptmn: 1 Sem. I: 17 ore Sem. II: 17 ore Total: 34 ore PLANIFICARE CALENDARISTIC (Model) Uniti de nvare Nr. crt I. Materiale, instrumente i tehnici de lucru Materiale de lucru i folosirea lor Instrumente i mnuirea lor Tehnici: aternerea culorilor pe suport umed sau uscat Tema plastica: Toamna II. Cunoaterea culorilor Culori primare Tema plastica: Marea inspumata Culori binare Tema plastica: Frunze ruginii Culori calde Tema plastica: Cosul cu fructe Culori reci Tema plastica: Covorul bunicii III. Nonculori i tonuri Nonculori Tema plastica: Tabla de sah, Cosarul, Arlechinul Tonuri (realizarea tonurilor deschise i nchise prin amestecul culorilor cu alb sau negru) Tema plastica: Lumea dinozaurilor , Scufita Rosie, Universul IV. Nuanele Amestecul unei culori cu o alta din steaua culorilor Tema plastica: La sanius, Zana Iarna, Baba Dochia V. Pata de culoare Pata spontan Tema plastica: Campul cu maci; La arat, Pisica Pata elaborat Tema plastica: Barca pe valuri, Micuta printesa, Fluturi, Doamna cu umbrela Ob. de referin Nr. ore 3 Perioada Spt.: 1-2-3 Obs.

1.1

2.1, 4.1

4-5-6-7-89-10-11

2.1, 4.1

12-13-1415-16-17

2.1, 4.1

1-2-3

3.1, 3.2

4-5-6-7-89-10

VI.

Compoziii plastice realizate prin utilizarea formelor spontane i elaborate Compunerea spaiului plastic Tema plastica: Portret de copil, Veverita-Rita, In padure Organizarea unui spaiu plastic echilibrat Tema plastica: Jocuri de copii, Pe strada, Zoo, In curtea bunicilor Aria curricular: Tehnologii Disciplina: ABILITI PRACTICE Curriculum nucleu. Clasa a I - a Numr de ore pe sptmn: 1 Sem. I: 13 ore Sem. II: 19 ore Total: 34 ore

3.2, 4.1, 4.2

11-12-1314-15-1617

PLANIFICARE CALENDARISTIC (Model) Uniti de nvare Ob. de Nr. crt referin I. Activiti cu materiale din natur 1.1, 2.3, Colectarea materialelor; 4.1 Sortarea/curarea materialelor; Gruparea materialelor dup diferite criterii (form, mrime, culoare) Conservarea materialelor. Teme practice Rama petru tablou( crengute uscate, frunze uscate, flori uscate, lipici, foarfece, sfoara) Marul vesel( un mar, crengute uscate, frunze uscate, foarfece) Musafirul si Printesa africana( con de brad, castane, scobitori, boabe de piper, foarfece) Activiti cu materiale sintetice-fire nsuiri; Tehnici de lucru: rsucire, mpletire n 3, 4 sau 8, tiere, lipire, nnodare, nuruire. Teme practice: Papusa ( fire sintetice); Arlechinul(resturi de materiale, aracet , sablon, aracet, foarfece); Nr. ore 3 Perioada Spt.: 1-2-3 Obs.

II.

1.1, 1.2, 2.2, 3.1, 4.1

4-5-6-7-89-10-11

Leul(resturi de materiale, aracet , sablon, aracet, foarfece); Sperietoare (resturi de materiale, aracet , sablon, aracet, foarfece); Rame decorative( fibre sintetice, folri artificiale, aracet, foarfece); Aventura toamnei(sablon soricel, alune, resturi de materiale); Noaptea Sfantului Andrei ( sabloane, resturi de materiale, foarfece, aracet); Masti de carnaval( carton, testuri de materiale, aracet, foarfece, snur) III. Activiti cu hartie Tehnici de lucru: decupare, lipire, vopsire, asamblare Teme practice Renul(sablon, foarfece, hartie glasse); Mos Craciun( sablon, hartie glasse, carton, lipici, foarfece, pungi din hartie); Activiti cu materiale sintetice-hrtia Trasarea dup ablon, decuparea dup contur trasat i lipirea; Ruperea i mototolirea hrtiei creponate; eserea cu benzi de hrtie; Confecionarea unor jucrii. Gospodrie Pregtirea micului dejun; Igiena mbrcmintei i a nclmintei. Teme practice: La picnic(sabloane, foarfece, lipici, carton duplex); Haina potrivita( sabloane, hartie glasse, foarfece, lipici, carton); Pachetelul meu(sabloane, hartie glasse, carton, lipici); Fata de pe insula( sabloane, hartie glasse, carton , lipici) 1.1, 1.2, 2.2, 3.1, 3.2, 4.1 2 12-13

IV.

1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 3.1, 3.2, 4.1

10

1-2-3-4-56-7-8-910-11-1213

V.

3.2, 4.3, 4.4

14-15-1617-18-19

ABILITI PRACTICE CLASA A I-A PLANIFICARE ANUAL Nr. crt. 1. Unitatea de nvare Activiti cu materiale din natur. Activiti materiale Plastilina. Obiective de referin 1.1., 1.2., 1.3., 2.1., 2.2., 3.1., 3.2. 1.1., 1.2., 1.3., 2.1., 2.2., 3.1., 3.2. 1.1., 1.2., 1.3., 2.1., 2.2., 3.1., 3.2. 1.1., 1.2., 1.3., 2.1., 2.2., 3.1., 3.2., 4.1. 2.3. Nr. ore 5 Perioada 16 septembrie 14 octombrie 21 octombrie 2 decembrie 9 decembrie 13 ianuarie 20 ianuarie 3 februarie 17 februarie 3 martie 10 31 martie 7 aprilie 12 mai 19 mai 16 iunie (Model) Obs.

2.

cu sintetice.

3.

Hrtia ndoire i lipire. Hrtia ndoire, rupere, pliere, lipire.

4.

5. 6. 7. 8.

Colaje i jucrii simple. Compoziii simple. 2.1., 2.2., 2.3., 3.1. Plastilina tehnici de 1.1., 1.2., modelare. 3.1., 3.2. Tehnici de 1.3. gospodrie. 3.2.

3 4 4 5

CLASA A II-A
ARIA CURRICULAR DISCIPLINA CURRICULUM Tehnologii ABILITI PRACTICE Nucleu

NUMR ORE

1 or pe sptmn 34 ore anual


(Model)

PLANIFICARE CALENDARISTIC

Nr. Crt 1.

Unit. de nvare Ce materiale folosim ? Natura prinde via

Ob. de ref. 1.1, 1.3 1.2, 1.3, 2.2, 4.1

Coninuturi - Materiale de lucru si folosirea lor. - Observare, identificare, clasificare. Colectarea materialelor din natur nvarea unor tehnici de lucru: - pregtire (presare, uscare, splare, curare) - decupare - lipire - vopsire - asamblare n compoziii Stabilirea caracteristicilor hrtiei (intuitiv) nvarea unor tehnici de lucru cu hrtie - trasarea conturului dup ablon - decupare dup contur - rupere i mototolire - lipire pe suport - vopsire - esere cu benzi de hrtie - asamblarea n compoziii Stabilirea caracteristicilor firelor (intuitiv) nvarea unor tehnici de lucru cu fire (rsucire, nnodare, mpletire n trei, tiere, lipire, nuruire) Pregtirea micului dejun Pregtirea sucului natural Aranjarea mesei Igiena mbrcmintei i nclmintei Felicitarea de 1 Iunie Ambalarea unui cadou Expoziie de lucrri

Nr. ore

Spt 1 (1519.09)

2.

2-6 (22.09 24.10)

3.

Jocuri i jucrii Hrtia

1.1, 1.2, 2.2, 3.1, 3.2, 4.1.

14

7-20 (03.11 27.02)

4.

Activiti cu materiale sintetice - Fire -

1.1. 1.3. 2.2. 3.2.

1.2. 2.1. 3.1. 4.1.

21-26 (02.03 10.04)

5.

Micii gospodari 3.2, 3.1,

27-30 (20.04 15.05)

6.

Mini dibace

3.1. 4.1. 3.2.

31-34 (18.05 12.06

CLASA A III-A
OBIECTIVE CADRU / OBIECTIVE DE REFERINTA

1. Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si ustensile 1.1 sa stabileasca asemanari si deosebiri intre corpuri din mediul apropiat, pe baza unor observatii proprii; 1.2 s prelucreze materiale folosind ustensile adecvate si tehnici variate; 1.3 s utilizeze produse alimentare, in conditii adecvate de igiena.

2. Proiectarea, confectionarea si evaluarea unor produse simple

2.1 s alcatuiasca un plan de lucru pentru realizarea unui produs; 2.2 s confectioneze produse utile, folosind materiale si tehnici variate; 2.3 sa aprecieze calitatea produsului finit, raportat la proiectul initial.

3 Dezvoltarea capacitatii de cooperare in scopul realizarii unui produs

3.1 s realizeze produse colective; 3.2 sa-si asume responsabilitati in activitatea de grup.

4. Dezvoltarea simtului practic

4.1 s valorifice experienta pozitiva locala in activitatile de prelucrare a mediului; 4.2 s descopere solutii de valorificare optima a materialelor refolosibile in combinatie cu alte materiale. *4.3 sa identifice surse de poluare , care pot afecta calitatea vietii , atunci cand omul modifica mediul

Obiectivul de ordin general:

Dobandirea de catre copii a abilitatilor de a elabora mici proiecte, simple, prin activitati de documentare, selectare a materialelor, comunicare interpersonala, utilizarea cunostintelor dobandite in procesul de invatamant.

Obiective de referinta:

Sa dovedeasca simt estetic in realizarea lucrarilor creative; Sa lucreze frontal, in perechi, in grupe si individual; Sa participe cu interes la activitati cu caracter extracurricular, conducand la cresterea numerica si calitativa a acestor activitati; Sa dovedeasca capacitati creatoare prin organizarea de expozitii; Sa arate interes pentru intelegerea si pastrarea traditiilor legate de sosirea primaverii; Sa utilizeze tehnicile activitatilor practice: pliere, lipire, suprapunere,colaj,origami, franjurare; Sa recepteze si sa redea corect linia molodica a unui cantec, joc, coordonand miscarile cu ritmul; Sa-si consolideze priceperile si deprinderile de exprimare corecta; Sa faca distinctie intre o zi obisnuita si o zi de sarbatoare; Sa formuleze intrebari si raspunsuri corecte in legatura cu investigatiile facute; Sa manifeste comportamente civilizate de cooperare, intrajutorare, bunacuviinta in relatiile cu ceilalti; Sa respecte regulile stabilite de comun acord in cadrul grupului, participand activ in spiritul regulilor; Sa omagieze cea mai draga si apropiata fiinta de sufletul si inima noastra MAMA prin cantece, poezii, compuneri; Sa dovedeasca spirit de cooperare si emulatie in jocuri si concursuri.

Tehnologii
Disciplina: Educatie tehnologica Tipul de curriculum : nucleu Numr de ore sptmnal : 1 or Numr de ore anual : 34 ore Clasa a III a
(Model)

SEMESTRUL I
Nr. crt. 1. Uniti de nvare Elemente de proiectare a activitatii Ob. ref. 2.1 1.1 1.1 1.2 2.1 2.2; 3.1. Coninuturi

17 ore
Nr. ore 1 Sapt. Obs.

Planul de lucru pentru realizarea umui produs Colectarea materialelor Activiti cu materiale din natur - tehnici combinate: decupare, rupere , impletire lipire, vopsire, innodare, snuruire. Subiecte propuse: *Flori de grdin / Covor aramiu * Ciocanitoarea( lipire) * Rama de tablou /Coronita ( impletire) *Ghirlanda ( nuci si ghinde) ( insiruire) *Sa dam viata pietrelor ( vopsire) Evaluare: Expozitie cu lucrarile elevilor

1 5

Natura ne ofera materiale

1 1 1 1 1

2.3

Si noi putem fi utili

1.1; 1.2; 2.1 2.2;

2.3.

Activiti cu materiale sintetice -fire si materiale textile - nsuiri ale firelor si materialelor textile; -cusaturi utilitare ( tiv, nasturi) Subiecte propuse *Tivul *Coaserea nasturelui *Saculetul pentru creioane Ppua sac *Cizmulia Evaluare: Expozitie cu lucrarile elevilor

5 1

1 1 1 1

Magia hrtiei

1.1; 1.2; 2.1 2.2 3.1; 3.2 2.3.

Activiti cu materiale sintetice - tehnici combinate: trasarea dup contur, decuparea , lipirea, ruperea , indoirea *Ornamente pentru brad * Masti pentru carnaval *Omul de zapada *Tangram *Origami Evaluare: Expoziie cu lucrrile elevilor

1 1 1 1 1

Materiale plastice

1.1 1.2 2.1 4.2

Insusiri ale materialelor plastice Constructii din material plastic cu piese existente in comer ( LEGO) si materiale refolosibile Vaza cu flori

SEMESTRUL AL II LEA
Martisoare Tablouri Evaluare: expozitie cu lucrarile elevilor Fire si materiale sintetice - tehnici combinate: innodare , snuruire, impletire manuala Subiecte propuse: *Cosia papusii *Cordonul *Bratara prieteniei *Panou decorativ Evaluare: Expozitie cu lucrarile elevilor Aplicarea tehnicilor de lucru nsuite cu ajutorul materialelor diverse ( materiale din natur, materiale sintetice i materiale ) Subiecte propuse:
*Papusa din lingura de lemn *Iepurasul

2 1 5

Materiale sintetice

2.3 1.1 1.2 2.1 2.2

3.1 2.3 6 Jucrii pentru copii 2.1 2.2

1 1 1 1 1 5

3.1 3.2

*Personaje din povesti - Evaluare-expoziie de lucrri: Inventm, ne jucm, nvm Norme de protectie a consumatorului Folosirea aparatelor electrocasnice Igiena alimentelor si a alimentatiei Elemente decorative *Aranjament floral * Suportul, pentru lumanari

2 1 2 1 4

Activitati desfasurate in gospodarie

4.1. 4.3 1.3;

1 1 1 1

Evaluare

Educaie tehnlogic Planificare calendaristic


Aria curricular: ARTE Disciplina de nvmnt: EDUCAIE TEHNOLOGIC Clasa : a IV-a Varianta de curriculum: CURRICULUM NUCLEU Nr. de ore: 1 or/spt mn (Model)

Unitatea de nvare
Activiti cu materiale din natur

Ob. de ref.
1.1 1.2 1.3 2.1 2.2 3.1 3.2 1.1 1.2 1.3 2.1 2.2 3.1 3.2 4.1 1.1 1.2 1.3 2.1 2.2 3.1 3.2 4.1 3.1 3.2 4.1

Coninuturi
Colectarea materialelor din natur nvarea unor tehnici de lucru - pregtire (presare, uscare, splare, curare) - decupare - lipire - vopsire - asamblare n compoziii Stabilirea caracteristicilor hrtiei (intuitiv) nvarea unor tehnici de lucru cu hrtie - trasarea conturului dup ablon - decuparea dup contur - rupere i mototolire - lipire pe suport - vopsire - esere cu benzi de hrtie - asamblarea n compoziii Stabilirea caracteristicilor firelor (intuitiv) nvarea unor tehnici de lucru cu fire - rsucire - nnodare - mpletire n trei - tiere - lipire - nuruire Pregtirea micului dejun Pregtirea sucului natural Aranjarea mesei Igiena mbrcmintei i a nclmintei Felicitarea de 1 Iunie Ambalarea unui cadou Expoziie de lucrri

Nr. Sptore mna

Obs.

I-VIII

Activiti cu materiale sintetice Hrtia

IXXVII

Activiti cu materiale sintetice Fire

XVIIIXXIV

Gospodrie

XXVXXIX

Mini dibace

3.1 3.2 4.1

XXXXXXIV

Cap.6. Obiectivele cadru i de referin pentru activitile practice nivel preprimar i primar
EDUCATIE PENTRU SOCIETATE N PREPRIMAR 1. Cunoaterea i respectarea normelor de comportare in societate; educarea abilitatii de a intra in relatie cu ceilalti - sa cunoasca si sa respecte normele necesare integrarii in viata sociala, precum si reguli de securitate personala (discutii civilizate, spirit de echipa, reguli referitoare la circulatia rutiera, reguli de igiena si de protectie a vietii); - sa-si adapteze comportamentul propriu la cerintele mediului in care traieste (ascultarea si respectarea altor pareri, rabdare, grija si toleranta, sprijin, dobandirea de autonomie in viata zilnica); 2. Educarea trasaturilor pozitive de vointa si caracter si formarea unei atitudini pozitive fata de sine si fata de ceilalti - sa aprecieze comportamentele altora si comportamentele proprii; - sa traiasca in relatiile cu cei din jur stari afective pozitive, sa manifeste prietenie, toleranta, armonie, concomitent cu invatarea autocontrolului; 3. Cunoasterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al poporului roman; - sa descrie si identifice elemente locale specifice tarii noastre si zonei in care locuieste (elem. de relief, asezare geografica, obiective socio-culturale, istorice, religiase, etnice (numele tarii, capitalei, steagul tarii, atit. pozitive fata de tara si popor, sarbatori nationale, traditii). ACTIVITATI ARTISTICO-PLASTICE 1. Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picturi, modelaje - sa redea teme plastice specifice desenului (util. corecta a instrumentelor de lucru, pozitia corpului corecta, completare de siluete, elem. decorative ...); - sa obtina forme prin tehnici specifice picturii (aplicarea culorii, combinarea culorilor, realiz. unor compozitii plastice); - exersarea deprinderilor tehnice specifice modelajului (pregatirea plastilinei, modelarea prin miscare translatorie, lipire, adancire apasare, miscare circulara, apltizare) 2. Realizarea unor corespondente intre dif. elemente de lbaj plastic si obiecte din mediul inconjurator - sa recunoasca elem ale lbajului plastic (puncte, linii...), forme si culori in mediul inconj.; - sa cun. materiale si instrumente de lucru, modul de utilizare;

- sa foloseasca un limbaj adecvat specific acestor activitati (sablon, amprenta, colaj, stropire, stampilare, decolorare, suprapunere, decorare...); 3.Stimularea expresivitatii si creativitatii prin desen, pictura, modelaj -sa compuna in mod original si personal spatiul plastic; -sa interpreteze liber, creativ lucrari plastice exprimand sentimente estetice (descrierea lucrarilor proprii sau ale celorlalti copii). ACTIVITATI PRACTICE SI ELEMENTE DE ACTIVITATE CASNICA 1. Imbog. cunostintelor despre materiale si caracteristicile lor, despre tehnici de lucru -sa cunoasca si foloseasca unelte simple (foarfece..); -sa cun. materiale de lucru (din natura, sintetice; forma culoare, netezime...); -sa sesizeze modificarile materialelor in urma prelucrarii lor (dupa mototolire, intindere, udare) 2. Forarea si consolidarea unor abilitati practice specifice nivelului de dezvoltare motrica - gasirea de solutii pt realizarea unei teme 9alegerea materialului, verbalizarea actiunilor intreprinse, executarea temei, colaborare cu colegii in activit. de grup) - sa efectueze operatii simple de lucru (rupere, taiere, lipire, indoire, pliere, bobinare, rasucire, insirare, snuruire, legare/dezlegare, impletire); -sa realizeze lucrari practice. 3.Dezvoltarea simtului practic si estetic -sa contribuie la infrumusetarea mediului prin lucrari personale 4. Formarea deprinderilor practic-gospodaresti, folosirea expresiilor si cuvintelor specifice acestora: - sa aiba comport. si atitudini igienice fata de el insusi, de alte fiinte si obiecte; -sa aiba abilitatea de a intra in relatii cu cei din jur; - sa aiba deprinderi practice si gospodaresti (aranjarea si strangerea mesei, ordonarea, ingrijirea, intretinerea obiectelor curate, a plantelor si animalelor, a mediului in care traieste); -sa se comporte adecvat in diferite contexte sociale.

V. OBIECTIVE CADRU
1. Cunoasterea si utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice; 2. Recunoasterea tipurilor de culori, a nonculorilor si a formelor, n mediul nconjurator si pe imagini; 3. Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic; 4. Realizarea unor compozitii.

A. OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE NVATARE 1. Cunoasterea si utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice
Obiective de referinta La sfrsitul clasei a II-a elevul va fi capabil: Exemple de activitati de nvatare Pe parcursul clasei a II-a se recomanda urmatoarele activitati:
exersarea unor tehnici de lucru folosind diferite

1.1. sa foloseasca diverse materiale (tuburi, pastile, pensule, carioca, pasteluri, *plastilina) si tehnici (acuarela, tempera, guase, colaj, mixta) materiale;

1.2 *sa utilizeze diferite tehnici de modelaj exercitii de modelaj.

2. Recunoasterea tipurilor de culori, a nonculorilor si a formelor spatiale, n mediul nconjurator si pe imagini


Obiective de referinta La sfrsitul clasei I elevul va fi capabil: Exemple de activitati de nvatare Pe parcursul clasei I se recomanda urmatoarele Activitati:

2.1. sa recunoasca grupele de culori n diferite contexte, precum si amestecurile dintre culorile din steaua culorilor -identificarea culorilor; -recunoasterea nuantelor si a *amestecurilor 2.2. *sa recunoasca forme spatiale din mediul nconjurator

acestora cu alb sau negru, pe imagini sau n natura; -descrierea formelor din mediul nconjurator

3.Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic


Obiective de referinta La sfrsitul clasei I elevul va fi capabil: Exemple de activitati de nvatare Pe parcursul clasei I se recomanda urmatoarele activitati:

3.1. sa realizeze pete de culoare folosind tehnici specifice picturii

-realizarea petelor de culoare prin tehnicile: fuzionare, presare, suprapunere, decolorare, stropire etc.; -realizarea compozitii nonfigurative si figurative, folosind pata de culoare; realizarea de compozitii nonfigurative si figurative, folosind elementele de limbaj plastic studiate (forma, culoarea, *forma spatiala etc.).

3.2. sa realizeze compozitii decorative si compozitii plastice folosind elementele de limbaj plastic studiate

4. Realizarea unor compozitii


Obiective de referinta La sfrsitul clasei I elevul va fi capabil: Exemple de activitati de nvatare Pe parcursul clasei I se recomanda urmatoarele activitati:
obtinerea amestecurilor (nuante) *si a tonurilor acestora;

4.1. sa obtina amestecuri din culorile din steaua culorilor si *cu adaosurile de alb sau negru 4.2. sa compuna un spatiu plastic folosind elementele de limbaj si amestecurile studiate

realizarea de compozitii figurative sau nonfigurative, folosind nuantele si tonurile acestora*; realizarea de compozitii figurative, individuale si colective, cu elementele de limbaj plastic studiate, folosind culorile si nonculorile si *modelarea formelor. descrierea formelor din mediul nconjurator

B. CONTINUTURI
Materiale de lucru si folosirea lor (creioane colorate, creioane cerate, carioca, pastile si tuburi de culori, pensula, paleta, materiale cu texturi diferite, ceara, solutie pentru decolorat-pic, cerneala,hrtie colorata, *plastilina). Grupele de culori si nonculorile: - culori primare, culori binare, steaua culorilor (fara terminologie); - nonculorile; - nuantele (amestecul unei culori cu o alta din steaua culorilor); - *tonurile nuantelor. - *modelarea culorii; *Forme spatiale din mediul nconjurator.

Compozitia suprafetei decorative si a spatiului plastic, folosind culoarea si *forma spatiala si modelata

VI. OBIECTIVE CADRU


1. Cunoasterea si utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si ustensile 2. Proiectarea, confectionarea si evaluarea unor produse simple 3. Dezvoltarea capacitatii de cooperare n scopul realizarii unui produs 4. Dezvoltarea simtului practic gospodaresc si estetic

A. OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE NVATARE Cunoasterea si utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si ustensile
Obiective de referinta La sfrsitul clasei a II-a elevul va fi capabil: 1.1. sa identifice si sa clasifice materiale din natura si materiale sintetice n functie de caracteristicile lor Exemple de activitati de nvatare Pe parcursul clasei a II-a se recomanda urmatoarele activitati: -observatii privind caracteristicile materialelor identificate; -exercitii de alegere a mostrelor de fire (lna, P.N.A., bumbac, matase, sfoara) dintr-un grup de materiale date; - exercitii de aranjare a compozitiilor decorative: a) simetric, b) asimetric; -exercitii de decupare dupa contur, lipire, rupere; -activitati practice de realizare a unor compozitii si jucarii simple din fire;
utilizarea sabloanelor; activitati de decupare; discutii despre moduri de ngrijire a animalelor domestice.

1.2. sa aplice tehnici de prelucrare a materialelor utiliznd instrumente si ustensile adecvate

1.3. sa se familiarizeze cu modalitati de ngrijire a animalelor de casa sau de curte

2. Proiectarea, confectionarea si evaluarea unor produse simple


Obiective de referinta Exemple de activitati de nvatare

La sfrsitul clasei I elevul va fi capabil:


2.1. sa sesizeze diferentele dintre diverse tipuri de compozitii decorative 2.2. sa mbine n mod adecvat tehnicile de realizare a unor produse simple si/sau complexe

Pe parcursul clasei I se recomanda urmatoarele activitati:


observare dirijata si explicatii pe marginea unor compozitii decorative simetrice;

activitati practice de realizare a unor produse simple; activitati practice de realizare, a unor compozitii si jucarii, combinnd materialele si tehnicile invatate; exprimarea orala, n cuvinte simple, a unor opinii relative la produsele proprii sau ale altora.

2.3. sa aprecieze intuitiv calitatea unor materiale folosite sau a unui produs finit

3. Dezvoltarea capacitatii de cooperare n scopul realizarii unui produs


Obiective de referinta La sfrsitul clasei I elevul va fi capabil: 3.1. sa-si exprime parerile despre modul n care se poate realiza un produs dat sau o compozitie -conversatii, ideilor explicatii n viznd aplicarea unor Exemple de activitati de nvatare Pe parcursul clasei I se recomanda urmatoarele activitati:

personale

realizarea

compozitii n grup;

3.2. sa coopereze cu colegii dintr-o echipa la realizarea unor produse complexe -realizarea unor produse n cadrul unei echipe; -conversatii referitoare la produsele realizate. 2 Dezvoltarea sim ului practic - gospodresc Obiective de referinta Exemple de activitati de nvatare La sfrsitul clasei I elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei I se recomanda urmatoarele activitati: 4.1. sa descopere posibilitati de utilizare a diverselor materiale activitati practice de realizare a produselor, combinnd materialele si tehnicile n functie de caracteristicile lor; *4.2. sa gaseasca variante de realizare a aceluiasi produs, cu tehnici si materiale diferite si sa gaseasca utilitate obiectelor realizate -analiza mai multor posibilitati de realizare a aceluiasi produs, comparnd avantajele si dezavantajele diferitelor optiuni; 4.3 sa-si dezvolte comportamente si atitudini igienice corecte fata de propria persoana si fata de alte fiinte si obiecte activitati de mbogatire a mediului nconjurator apropiat (clasa, camera personala) cu lucrarile proprii; 4.4 sa-si dezvolte deprinderi practic gospodaresti exercitii de ordonare a obiectelor din clasa, dezvoltndusi spiritul de ordine si de curatenie; exercitii de ngrijire a plantelor (si, eventual, a animalelor) din clasa; conversatii, explicatii privind respectarea normelor igienico-sanitare n situatiile impuse de activitatile rutinei zilnice.

B. CONTINUTURILE NVATARII
1. Activitati cu materiale din natura
Grupare dupa diferite criterii (forma, marime, culoare). Tehnici de lucru: decupare, lipire, vopsire, asamblare.

Subiecte orientative: picaturi de soare (petale de galbenele, frunze); garoafe; buchet din gradina (petale de flori, frunze, seminte); covor de flori (petale de flori, frunze, seminte); iepurasul; pisica marul etc. (exercitii de umplere a unor contururi date cu seminte, puf de plopi sau apura);fluierul (trestie sau soc); coronita de flori (flori, tulpini subtiri si rezistente); coliba de lemn(crengute subtiri si groase); coliba de pietre (pietre de diferite marimi si culori). 2. Activitati cu materiale sintetice
2.1. Fire

nsusiri, tehnici de lucru: rasucire, mpletire n 3, 4 sau 8, taiere, lipire, nnodare, snuruire. Subiecte orientative: martisorul (ata alba si rosie); tabloul (fire de diverse culori); ciucuri; noduri; cordoane pentru papusi; bratara (fire mpletite); bentita pentru gt (snur n 8); coarda; biciul; frnghia; plasa pentru minge.
2.2. Hrtia

Trasarea dupa sablon, decuparea dupa conturul trasat si lipirea. Subiecte orientative: cercul si combinatii de cercuri; chenare din figuri geometrice; figuri simetrice; pomii; pestisorul din carton; cadranul de ceas; colaje - scene din povesti; ochelarii din carton cu stelute, fluturi si flori; copacul "Palma"; palma cu figuri de animale sau de oameni tristisi veseli, semaforul Ruperea si mototolirea hrtiei creponate. Subiecte orientative: margele din hrtie (colierul papusii); flori; ornamente pentru pomul de iarna. Teserea cu benzi de hrtie. Subiecte orientative: mpletituri n doua, trei sau patru benzi; plasa sau sacosa; tesaturi din hrtie cu ajutorul trusei speciale; covorasul.

Confectionarea unor jucarii. Subiecte orientative: acordeonul; balaurul; clovnul; medalionul; palaria; tichia; cutia; ambalarea
unui cadou; clasoare; casuta din poveste; moara de vnt; sorcova. *Realizarea unor compozitii combinate (din diverse materiale).

Subiecte orientative: colaje cu scene simple din povestiri, povesti, poezii etc., din frunze, flori, seminte; jucarii din ghinde, castane, coji de nuci, talas, frunze, flori presate, crengi, hrtie: trenul cu vagoane, nave cosmice, lampioane, acvariul etc.; podoabe pentru Craciun (seminte, fire de rafie, carton); machete: Livada nflorita (plastilina, crengute uscate, floricele de porumb, srma); masca de carnaval (suport pnza groasa, resturi de fire, piele, lipici); clovnul pe sticla (sticla plastic, fire pentru par, mustati, barba, hrtie colorata, acuarele); sticla mbracata (sticla, snur mpletit n 4 sau 8, ac, ata); clama de par ornata cu papusi din fire; paiata (hrtie, carton, ata, srma); gondola; motive populare si ornamente pentru diverse obiecte; Lebada fermecata (carton,staniol, ata); Dansul micilor indieni (carton, pene, piele, materiale textile); tablouri lucrate n mozaic din coji de oua; rame pentru tablouri (carton ondulat); Piticul Barba-Cot (ou, pnza, hrtie). 2. Gospodarie Pregatirea micului dejun: *prepararea unor sucuri naturale. Igiena mbracamintei si a ncaltamintei. *ngrijirea animalelor de casa si curte.

Cap.7. Documente curriculare utile i creativitatea educatorului Aspecte practice ale proictarii didactice in gradinita I. Proiectarea activitatii didactice anuale vizeaza:

- planul de invatamant( numarul total al activitatilor desfasurate pe parcursul fiecarei saptamani din anul scolar, respectand prevederile Currculum-ului National la cele doua nivele de varsta); - planificarea activitatilor optionale ( durata si numarul de copii care vor participa la acestea); - orarul grupei si variante de orar; - directiile de dezvoltare stabilite pe categorii de activitate; - modalitatile de realizare a continuturilor. II. Proiectarea activitatii didactice semestriale vizeaza:

- comportamente urmarite in fiecare categorie de activitate; - planificarea semestriala orientativa a continuturilor; - modalitatile de realizare a continuturilor; - planificarea activitatilor optionale; - planificarea activitatii de parteneriat educational; - evaluarea personalizata. III. Proiectarea activitatii didactice conform subiectelor tematice vizeaza:

- planificarea orientativa a continuturilor; - planificarea proiectelor tematice. IV. Proiectarea activitatii didactice saptamanale vizeaza:

- tema si subtema saptamanii; - activitatile zilnice pe sectoare; - categoria si tema activitatilor comune zilnice; - activitatile complementare zilnice; - activitatile de dupa amiaza( recreative si de relaxare, de dezvoltare si exersare a aptitudinlor individuale, recuperatorii); - materiale didactice confectionate de educatoare. V. Proiectarea activitatii didactice zilnice vizeaza:

- proiectele activitatilor planificate in ziua respectiva.

VI.

Proiectarea unei activitati vizeaza:

- proiectul de activitate.

PLANIFICAREA ACTIVITATILOR PRACTICE grupa mijlocie


Sem.I Nr. Crt. 1. 2. CONTINUTURI OBIECTIVE

SUBIECTE Evaluare initiala Lipire in contur: - sa recunoasca unelte simple de lucru pt.realizarea unei activitati; Sortulet de gradinita Lipire in contur: -sa efectueze aplicatii simple de lucru cu hirtia; Rosia si ardeiul Rupere pe contur: - sa-si formeze deprinderi practice de rupere a hirtiei; Petalele tufanelelor Plierea si decorarea hirtiei: - sa sesizeze modificarile hirtiei in urma prelucrarii; Servetelul Mototolire: - sa se raporteze la mediul inconjurator contribuind la imbogatirea lui; Bulgari de zapada Lipire: - sa-si formeze deprinderi practice de a aplica correct lipiciul pe contur; Omul de zapada Lipire: - sa gaseasca solutii originale pentru realizarea temei propuse; Animalul preferat

3.

4.

5.

6.

7.

8.

Sem.II 9. Insirare: - sa recunoasca diferite materiale sintetice; Zgarda catelusei Evaluare finala semestriala Bobinare: - sa efectueze cu abilitate activitati practice simple; Mosorelul Rasucire/infasurare: - sa utilizeze tehnici simple de lucru pt.realizarea temei; Ghiocelul

10. 11.

12.

13.

Smuruire liniara: - sa dobindeasca atitudini positive fata de rezultatul muncii; Scrisoare catre rindunica Snuruire circulara: - sa-si formeze diferite deprinderi de indeminare practica; Cosuletul pentru oua Lipirea elementelor pe un fond dat: - sa capete abilitatea de a aseza corect elementele intr-un cadru dat; Flori de primavera(evaluare sumativa) Lipire si indoire: - sa capete abilitatea de a realiza lucrari originale si de intra in relatie cu cei din jur; Felicitare pentru prietenul(prietena) meu(mea) Evaluare finala

14.

15.

16.

17.

Curriculum opional i CD;


tim cu toii ca profesiunea de dascl presupune un contact permanent cu informaia, schimburi de experien, cu alte cuvinte formare continu. Aceast formare continu se realizeaz la nivel de individ, cnd fiecare o face n functie de impulsurile luntrice i condiiile de mediu, i la nivel instituional, n funcie de politica colara a sistemului. ncercm s ne integrm ntr-o lume nou, o lume a competiiei. Competiia nseamn progres, dar n acelai timp presupune reguli i norme riguroase adesea dure, pe care nu toi sunt pregtii i dispusi s le aplice i s le respecte. E adevrat c dac e ceva dup care s tnjim din regimul trecut, acesta e egalitarismul i sigurana de un anume fel, comoditatea chiarpe care le simeam sub pavza diplomei. Lumea s-a schimbat i se schimb mereu, incredibil de rapid, ne place, nu ne place, i o dat cu ea trebuie s ne schimbm i noi. Putem accepta schimbarea, i prin urmare s transpirm, prinzndu-ne n hora ei, devenind adepi ferveni ai acesteia, motorul ei sau, din contra, ne putem aeza de-a curmeziul, rmnnd cantonai n propriile noastre percepii, autoexcluzndu-ne ca posibili detractori. Ca orice iniiativa de a gndi programele de formare continu a nvtorilor sub form de proiecte, bazate pe problem, a provocat, n prima faz, o stare de respingere, reinere i chiar ilaritate. Ce nevoie avem noi de proiecte? Aa am gndit pentru moment. Dar, vorba proverbului :De nevoie, bucuros. Realitatea este c, deja, avem nevoie de proiecte. E nevoie de proiecte pentru c nimeni n ziua de azi nu mai intreprinde ceva, fie el un mic atelier sau o mare uzin, numai ca s se afle n treab. Fiecare trebuie s fac ceva pentru c se cere, trebuie, n caz contrar va produce pe stoc i va fi sortit din start eecului. i programele educaionale de formare

continu promoveaz competiia i e firesc, deci, s se pretind ca n baza unei expertize a unei analize de nevoi s se fac activiti care dovedesc c sunt utile eficientizrii procesului de nvmant i nu doar activiti pentru c aa ne-am obinuit noi. Demersul organizatorilor de program a urmrit n primul rnd s formeze o contiin nou a schimbrii n rndul formabililor care, n prim faz sunt responsabilii de cercuri i metoditii, ca apoi, fiecare dascl s fie n masur s ofere un sistem de dezvoltare i abordare personalizat a curriculum-ului aa nct elevul s nvee pentru c trebuie nu doar s tie, ci pentru ca nvatura l ajut s tie s fac ceva util, care ii trebuie. Doar obinuindu-i pe elevi s-i listeze un set de nevoi, vom reui s-i i motivm, ca ndrumai i consiliai de noi, s se preocupe, s investigheze, s coreleze, s compare, s argumenteze i s structureze valoarea produsului, cu alte cuvinte s nvee, bazndu-se pe Proiect i problem. Concursurile de tot felul n care sunt supui cei care doresc ocuparea unor funcii, posturi, anticipeaz perioada cnd i la noi fiecare unitate coala i elabora propriul regulament i propria list de nevoi, condiionnd ncadrarea de capacitatea de a veni cu ofert adevarat satisfacerii nevoilor unitii. Receptivi la nou i contieni c sunt cei ce construiesc fundamentul noului edificiu, nvtorii ncearc s implementeze un spirit competitiv aciunilor lor.

Model de proiect pentru valorificarea potentialului creativ al elevilor de clasa a IV-a

Motto: Primavara este o reflexive a nostrum, iar martisorul este cea mai de prt floare rasarita intr-insa.

gandirii

sufletului

ARGUMENT:
Martie este o luna de transit, Cand vanturile iernii sunt inca puternice. Dar zilele blajine ne amintesc, Ca primavera vine si iar vine.
Primavara, anotimpul renasterii naturii, ne face sa simtim energia unui alt inceput. An de an, ai senzatia ca renasti odata cu primul mugur, cu primul fir de iarba sagetat spre cer. Natura ne anunta ca primavara a batut la geam Noi, cu mic si mare, bucurosi, am deschis fereastra, iar atunci am primit mangaierea soarelui de primavera Apoi impreuna am descoperit vestitorii primaverii, iar pe ea am poftit-o la noi in clasa, caci in inima o purtam

mereu. La inceput timida, dar apoi prinzand curaj, primavera s-a instalat la noi in clasacand noi incercam sa gasim o tema pentru acest mini-proiect. Aceasta metoda la care copilul este liber sa creeze, caci acesta este verbul cu care opereaza atat obiectul abilitati practice cat si educatie plastica, si nu numai. In cadrul acestor activitati se imbina cat mai armonios utilul cu placutul, copilul construind noi produse utilizand toate formele de activitate: jocul, invatarea, munca si creatia. Tema Martisorul traditie si legenda, la o prima analiza se inscrie in cadrul obiectului abilitati practice, dar este mult mai complexa deoarece il provoaca pe elev sa se implice afectiv si efectiv in realizarea temei, in cautarea si sortarea materialelor necesare, in culegerea de informatii si curiozitati referitoare la teme aleasa.

SCOPUL PROIECTULUI:

Cultivarea si valorificarea potentialului creator al elevilor.

OBIECTIVELE PROIECTULUI: Obiectivul de ordin general:

Dobandirea de catre copii a abilitatilor de a elabora mici proiecte, simple, prin activitati de documentare, selectare a materialelor, comunicare interpersonala, utilizarea cunostintelor dobandite in procesul de invatamant.

Obiective de referinta:

Sa dovedeasca simt estetic in realizarea lucrarilor creative; Sa lucreze frontal, in perechi, in grupe si individual; Sa participe cu interes la activitati cu caracter extracurricular, conducand la cresterea numerica si calitativa a acestor activitati;

Sa dovedeasca capacitati creatoare prin organizarea de expozitii; Sa arate interes pentru intelegerea si pastrarea traditiilor legate de sosirea primaverii; Sa utilizeze tehnicile activitatilor practice: pliere, lipire, suprapunere,colaj,origami, franjurare; Sa recepteze si sa redea corect linia molodica a unui cantec, joc, coordonand miscarile cu ritmul; Sa-si consolideze priceperile si deprinderile de exprimare corecta; Sa faca distinctie intre o zi obisnuita si o zi de sarbatoare; Sa formuleze intrebari si raspunsuri corecte in legatura cu investigatiile facute; Sa manifeste comportamente civilizate de cooperare, intrajutorare, bunacuviinta in relatiile cu ceilalti; Sa respecte regulile stabilite de comun acord in cadrul grupului, participand activ in spiritul regulilor; Sa omagieze cea mai draga si apropiata fiinta de sufletul si inima noastra MAMA prin cantece, poezii, compuneri; Sa dovedeasca spirit de cooperare si emulatie in jocuri si concursuri.

RESURSE PROIECT: Resurse umane: Dirigintele clasei a IV-a cu dorinta sincera de a pune in practica ideile propuse in proiect; Elevii clasei a IV-a; Parinti sensibili la ide si doritori sa sustina aplicarea proiectului. Resurse temporale: durata proiectului: 20 februarie 9 martie Resurse financiare: Contributii parinti; Autofinantare. Resurse de spatiu:

Centrul Scolar de Educatie Incluziva Sibiu Parcul Subarini Resurse materiale:

informationale: carti, reviste, ilustratii; materiale pentru confectionarea martisoarelor margele, ata, scoici, pene, aracet, creioane colorate, carioca etc.;

instrumente de lucru.

Metodele care au ajutat la formularea completa a raspunsurilor la intrebari, precum si intelegerea lor au fost: Brainstorming-ul; Observatia; Explicatia; Problematizarea; Exercitiul; Jocul; Demonstratia; Lucrul in echipa; Activitate independenta; Invatarea prin descoperire.

Graficul activitatilor

Nr.crt. 1.

2.

Denumirea si continutul Loc activitatii desfasurare -Martisor semnificatie, clasa legende, traditii- convorbire euristica. -Sarbatori ale lunii martie ( clasa 9 martie Mucenicii, 17 martie Alexie, omul lui Dumnezeu, 25 martie

de

Termen 20 februarie 23 februarie

Observatii

3.

4.

5. 6.

Buna Vestire) povestire repovestire. -Fantezie si indemanare- clasa confectionare de martisoare si felicitari - desene -Un martisor, o felicitare clasa pentru fiecare oferire de martisoare si felicitari -La multi ani mamico!Sala de festiviserbare scolara tati a scolii -Primavara in inimile Parcul Subarini copiilor concurs de Sibiu recitari, plimbare in parc

26 28 februarie 18 Martie 8 Martie 26 martie

Rezultate scontate:
Dialogul permanent care se naste in actiunile educative, intre professor si elevi, nu este un simplu act de comunicare, ci de cautare de solutii la problemele ridicate. Pentru a realize acest dialog vom coopera toti cei implicate in acest proiect. Prin modul cum organizam si desfasuram intraga paleta de activitati, vom reusi sa dezvaluim copiilor frumusetea vietii de scolar. Vom realize pe deplin obiectivele propuse daca vom folosi mijloacele educative si de invatare care sa fie acceptate de catre copii. Placerea si bucuria de a rezolva o situatie, o problema, vor face ca efortul depus pentru rezolvarea lor, san u fie o povara. Desigur, am lasat loc spontaneitatii si actului liber, am valorificat fiecare moment, am tinut cont ca fiecare invata de la fiecare si ca schimbul de idei sau sentimente antreneaza intreaga personalitate a protagonistilor. Numai actionand unitar vom asigura caracterul de continuitate a continutului formelor si mijloacelor de instruire si educare a elevilor, facilitand in mod evident conditiile de adaptare si integrare a lor la noile cerinte impuse de programa scolara.

Mediatizare:

Prezentarea proiectului in cadrul Comisiei metodice; Ecusoane; Popularizarea proiectului prin Avizierul scolii.

Evaluarea proiectului:

Realizarea unui portofoliu al clasei; Expozitie cu cele mai reusite lucrari realizate; Inmanarea de diplome celor mai creativi elevi.

Ecuson:

Cap.8.

Cunoaterea factorilor de personalitate i a aptitudinilor OP;


PROFILUL PSIHOLOGIC AL COLARULUI MIC Profilul psihologic = expresia cantitativ-calitativ tuturor componentelor, proceselor i nsuirilor psihice, precum i a relaiilor interfuncionale dintre ele. La preluarea unei noi generaii de elevi nvtorul trebuie s cunoasc att particularitile de vrst ale colarului mic ct i rsturile psiho-individuale ale fiecruia. Diminuarea ocului colaritii este eseniala pentru o adaptare rapida la mediul i solicirile colii. (nrcare afectiv P.Osterrieth) nvarea devine organizatorul principal al procesului de dezvoltare psihic. Caracteristici ale proceselor senzoriale: se dezvolt vzul, auzul precum i analizatorul verbo-kinestezic, solicitat cu deosebire n activitatea citit-scrisului. lrgire a cmpului vizual i o cretere a preciziei n diferenierea nuanelor cromatice se nregistreaz progrese ale capacitii de recepionare a sunetelor nalte i ale capacitii de autocontrol a propriilor emisiuni vocale este perioada n care continu s se dezvolte toate formele de sensibilitate, modalitai senzoriale (vizual, auditiv, tactil, chinestezic,etc.) precum i toate formele complexe ale percepiei. -percepiea spaiului,a timpului se realizeaz n primul rnd mbogirii experienei proprii de via a copilului sub influena colar, crescnd i precizia diferenierii i denumirii formelor geometrice. Caracteristic pentru micul colar este trecerea de la apariia involuntar la capacitatea de a evoca reprezentri n mod voluntar, precum i creterea elementului generalizator care faciliteaz asimilarea, nsuirea treptat a noiunilor. Caracteristici ale proceselor cognitive superioare: Gndirea este concret adic se bazeaz pe suport senzorial-perceptiv.

-Se bazeaz pe scheme, imagini, simboluri i concepte ca cel de substantiv, verb, adjectiv, etc, dar i concepte mai complexe ca cel de succesiune, de transformare, de relaie, de dezvoltare. Dezv. limbajului: Llimba devine un obiect de nvamnt organizat sistematic, copilul capt cunotinte despre structura morfo-semantic a cuvintelor. (La 11 ani vocabularul ajunge la 4000-4500 de cuvinte) Dezv. memoriei : Importante de cunoscut sunt calitile memoriei: volumul, mobilitatea, rapiditatea, trinicia, promptitudinea la memorare, conservare i reactualizare, caliti ce pot fi modelate, educate i perfecionate. - crete considerabil volumul memoriei i se mbogesc indicatorii rapiditii i triniciei memorrii diferitelor coninuturi. nvtorul l ajut s memoreze voluntar, intenionat ,logic. Imaginaia : Cu ct copilul este mai evoluat pe plan mintal, cu ct posed mai multe noiuni i un vocabular activ mai bogat, cu att imaginaia lui va avea mai multe elemente, mai mult material pentru a construi, pentru a crea. - foarte solicitat imaginaia reproductiv ( reconstituirea imaginii unor realiti). - se dezvolt imaginaia creatoare (schimbarea finalului unei poveti).

Psihologie Tendinte actuale in OSP perspective noi de abordare a problematicii OSP de la OSP la orientarea carierei si consilierea carierei. Ansamblul mutatiilor actuale in toate compartimentele vietii si activitatii sociale determina necesitatea adaptarii unor noi perspective in abordarea problematicii OSP. Din perspectiva acestor mutatii, multi autori au realizat o anume sinteza cu privire la tendintele contemporane in OSP, idei noi sau paradigme actuale privind OSP si consilierea pentru cariera profesionala. Insusi termenul nou de orientare a carierei si corelativ lui problematica specifica demersului de consiliere pentru cariera profesionala ne releva unele dintre dimensiunile noi si paradigmele actuale privind consilierea si OSP. Este relevant faptul ca in cadrul celor mai recente conferinte internationale privind OSP, tematica aboradata este circumscrisa problematicii orientarii carierei.

Pentru a intelege mai bine insasi relatia dintre consiliere si OSP este i 252e48c mportant sa luam in considerare noile perspective de abordare a OSP, actualele tendinte in acest domeniu de preocupari. 01. Asa cum a rezultat din analiza definirilor si caracterizarilor formulate cu privire la OSP a rezultat o prima tendinta ce consta in extinderea si imbogatirea sensurilor conceptului de orientare scolara si profesionala. De la sensul specific orientarii profesionale (adoptat inca din primele decenii ale secolului XX) s-a trecut la explicitarea sensurilor specifice orientarii scolare pentru ca apoi, in context actual, sa se elaboreze un concept nou, integrativ de orientare scolara si profesionala. Acesta are in vedere unitatea si interactiunea dmersurilor de indrumare spre anumite profiluri de pregatire scolara si spre anumite sfere de activitate profesionala. In mod firesc s-ar parea ca actiunile de orientare scolara premerg celor de orientare profesionala. In realitate asa cum se constata din multe cercetari, anumite elemente specifice orientarii profesionale, anumite preferinte, optiuni profesionale structurate pot determina optiuni pentru anumite profile de pregatire din structurile specifice educatiei si invatamintului. In cele mai recente studii si dictionare se marcheaza sensurile complexe ale conceptului unitar de OSP, care concept are in acelasi timp deschideri spre noua problematica a orientarii carierei. R. Doron si F. Parot definesc termenul de orientare profesionala abordat corelativ cu cel de orientare scolara poate fi definit ca: activitate de consiliere destinata adolescentilor si adultilor pentru a-i ajuta sa ia o hotarire in privinta vietii lor profesionale. Activitatea de OSP se desfasoara pe trei planuri: stimularea eforturilor active de informare asupra meseriilor, carierelor si propriei persoane; ajutorul in obtinerea de lamuriri asupra formelor de pregatire asupra exigentelor meseriilor si conditiilor de acces; elaborarea unor date descriptive asupra atitudinilor, a personalitatii, intereselor si motivatiilor individului si examinare impreuna cu el a acestor informatii in asa fel incit el sa le integreze in planurile sale de pregatire scolara si de cariera. Putem remarca faptul ca acest mod de conceptualizare a termenului de orientare ne releva unele din tendintele noi in abordarea orientarii scolare si profesionale.

02.

Este vorba de un concept mult mai extins, mai bogat, dar care in acelasi timp presupune ca tendinta noua si un accent mult mai pregnant pe dimensiunea consilierii in OSP. In mod traditional consilierea a fost elaborata ca o veriga in sistemul demersurilor de orientare. Am vazut ca unii autori considera ca aceasta se refera mai ales la cel de-al treilea tip de dimensiuni in OSP si care se finalizeaza prin ceea ce in mod traditional se numea sfatul de orientare. Insusi Jean Drevillon in Orientarea scolara si profesionala rezerva un capitol psihologiei sfatului in OSP, ca aspect stiintific consilierii integrate in sistemul unitar al activitatilor de OSP. Intr-o perspectiva noua se considera ca OSP-ul trebuie abordat in ansamblu din perspectiva problematicii asistentei si consilierii. OSP-ul cuprinde mai multe subsisteme, dar care in ansamblul lor trebuie sa urmeze strategiile consilierii.

03.

Putem considera ca o noua tendinta abordarea OSP, ca o modalitate specifica de realizare a asistentei socioeducationale sau psihopedagogice. Aceasta tendinta a determinat ca in mod recent (dupa revolutia din 1989) in Romania, cadrul institutional de desfasurare al activitatilor de OSP sa il constituie centrele de asistenta psihopedagogica. Aceeasi perspectiva noua a generat introducerea in planurile de invatamint (in ariile curriculare) a celei de-a saptea arie curriculara, rezervata OSP-ului si consilierii. Pentru anumite profiluri de licee vocationale (profesionale) in clasele terminale s-a introdus chiar ca arie specifica de abordare consilierea si orientarea carierei. Obs: Constatam faptul ca unele din tendintele noi au un impact direct asupra modului de desfasurare practica, actuala a activitatilor de consiliere si OSP.

04.

Principala tendinta noua este si aceea a deschiderii problematicii OSP catre perspectiva carierei profesionale si deci catre problematica orientarii si consilierii privind cariera. Termenul de cariera se refera la succesiunea de profesii, indeletniciri, posturi si roluri profesionale pe care le poate avea o persoana in decursul perioadei active de viata. Prin lucrarea Managementul resurselor umane (Ed. Coresi, 1999) Aurel Manolescu rezerva un capitol special problematicii managementului carierei. In acest context se evidentiaza ideea ca in ansamblul actiunilor consacrate managementului

resurselor umane, un loc important revine managementului carierei care presupune orientarea, planificarea, dezvoltarea carierei, actiuni de indrumare, de consiliere, pentru ca fiecare om sa se poata situa in mod optim pe drumul propriei sale cariere profesionale. Pentru a atinge acest rezultat, Asociatia Americana a Managerilor subliniaza ca un rol important revine consilierii pentru cariera deoarece problematica generala a carierei profesionale nu poate fi desprinsa de problmle generale ale vietii si ale destinului uman ale unei persoane. 05. O viziune dinamica asupra OSP care presupune luarea in consideratie a ansamblului schimbarilor ce pot surveni in sfera profesiunilor, precum si in viata profesionala a unui om, determina ca orientarea scolara si profesionala, benefica pentru om, sa i-a in considerare intregul parcurs al unei vieti profesionale si sa-l pregateasca pe tinar pentru schimbare si pentru adaptabilitate. De aceea orientarea inseamna si pregatirea tinarului, adolescentului pentru a putea sa elaboreze proiecte personale in raport cu cariera, sa inteleaga multiplii factori care participa la determinarea succesului in cariera, sa se pregateasca anticipativ pentru adaptare si succes. 06. In mod curent, multi autori consemneaza ca tendinta actuala in OSP si accentuarea caracterului sau formativ. Ne amintim ca actiunile de OSP sunt concepute ca fiind esentialmente activitati social educationale ce se desfasoara preponderent in mediile educationale si indeosebi in scoala. La simpozionul international de OSP din 1996, Dimitrie Salade formula sub forma urmatoare: orientarea si educatia sunt doua laturi complementare in sistemul de actiuni sociale. Putem vorbi de o orientare progresiva si permanenta a educatiei si ca in fapt educatia si orientarea sunt doua componente valorice care marcheaza in final profesionalismul, competenta si creativitatea diverselor categorii de profesionalisti. 07. Orientarea scoalra si profesionala presupune coparticiparea unitara, convergenta a ansamblului factorilor educationali (scoala, familie, mass media etc). Menirea consilierii este si aceea de a asigura sensul pozitiv al actiunii acestor factori si de a contribui la armonizarea influentelor acestora. 08. Din perspectiva psihosociologica rezulta si faptul ca OSP-ul presupune un cadru interinstitutional de desfasurare. Pentru optimizarea actiunilor in domeniu este necesara coactiunea convergenta a mai multor institutii si departamente.

09.

Activitatile de OSP, ca activitati socioeducationale formative, pot avea o anumita eficacitate numai daca ele presupun o anume continuitate. De aceea, experti din diferite tari formuleaza ideea ca activitatile de OSP, de consiliere etc sunt concepute ca activitati de durata ele pot debuta in prescolaritate si pot continua pe tot parcursul vietii active. In context actual se discuta problematica reorientarii profesionale, mai ales in contextul somerilor si a programelor de protectie sociala. Putem consemna ca activitatile de OSP sunt astazi si o pregatire nu doar pentru alegerea unei scoli sau profesiuni pentru integrarea si adaptarea optima in contextul acestora. Unele documente UNESCO consacrate OSP-ului subliniaza ca termenul de orientare semnifica in noile contexte si a pregatii elevii (tinerii in general) pentru tranzientele necesare intr-un anumit context social pentru a se adapta trecerilor necesare chiar de la o anumita filiera profesionala. In acord cu aceasta tendinta rezulta si necesitatea unei orientari intr-un orizont deschis ofertelor multiple, al pregatirii nu doar pentru optiunea solitara pentru o anumita profesiune ci pentru a fi apt sa se adapteze la multiplele domeniile de activitate pe care cariera profesionala il va solicita pe subiectul uman in modul cel mai firesc.

10.

Inscrierea activitatilor de consiliere si OSP intr-un sistem de actiuni ce sunt menite sa raspunda trebuintelor umane, inseamna si respectarea drepturilor fundamentale ale omului si a libertatilor sale. In consecinta, spiritul modern in OSP inseamna si conferirea unei mai mari libertati de decizie transformind pe cel consiliat intr-un autor real al deciziilor sale libere, independente, autonome. De aceea putem considera ca un deziderat nou in OSP si acela de a transforma orientare intr-o autoorientare iar

consilierea sa fie realizata astfel incit subiectul sa poata deveni propriul sau consilier. 11. Multitudinea aspectelor orientarii, a factorilor coparticipativi, a laturilor sale determina necesitatea unei abordari stiintifice, complexe, multi- si pluridisciplinare. Sunt multe aspecte de ordin economic, social, de ordin pedagogic, medical toate acestea determina la rindul lor ca actiunile practice in OSP sa presupuna un spirit de echipa iar abordarile stiintifice sa aiba un caracter interdisciplinar. 12. Este evident ca activitatile de OSP se impun a fi abordate in spirit modern, sistemic, prin luarea in consideratie a interactiunilor dintre subsisteme si prin integrarea acestora in macrosistemul social.

Educaia copiilor supradotai nu este o educaie elitistic, nu se adreseaz unui procent redus din educaia colar, ci, prin programele de acumulare, ccelerare i ndrumare, sunt promovate, formate i dezvoltate abilitile naturale i potenialele tuturor categoriilor de copii. O alternativ educaional poate i trebuie s fie rientat ctre principii de dotare intelectual, respectiv emancipare, i nu manipulare. Unii elevi sunt att de talentai , nct se plictisesc s lucreze cu elevii mai ncei . Plictiseala poate fi o mare problem n orice clas , indiferent de tehnica de predare aplicat . Cercetrile sugereaz c scade intensitatea ei n clasele n care se abordeaz nvarea prin cooperare fa de clasele tradiionale. O schimbare interesant pentru elevi poate fi aceea de a primi rolul de profesor. Dac elevii inteligeni sunt ncurajai s ncerce s gndeasc asemeni unui profesor, experiena de nvare se poate transforma dintr-o sarcin plictisitoare ntr-o provocare captivant. Aadar , pentru elevii supradotai este necesar abordarea unor metode i tehnici creative . Nevoia utilizrii unor tehnici creative n procesul didactic este esenial pentru mbuntirea calitii n nvmnt. Activizarea predrii nvrii presupune folosirea unor metode, tehnici i procedee care s-l implice pe elev n procesul de nvare urmrindu-se stimularea creativitii i dezvoltarea interesului pentru nvare n sensul formrii lui ca participant activ la procesul de educare. Elevul astfel educat nelege lumea n care triete i aplic n diverse situaii ceea ce a nvat. Tehnicile de creativitate pot fi utilizate la toate disciplinele de nvmnt: limba romn, matematic, istorie, geografie, educaie plastic, tiine, abiliti practice etc. Toate metodele i tehnicile de creativitate provoac spiritul elevului. Ele se pot concretiza n: compuneri, rezolvri originale, soluii la exerciii i probleme, lucrri originale, desene etc. Din punct de vedere practic tehnicile de creaie pot fi: tehnici de creativitate individual i tehnici de creativitate n grup. Cele mai fructoase sunt tehnicile de creativitate n grup. Explicaia o gsim n una din definiiile creativitii: capacitatea de a identifica noi legturi ntre elemente (obiecte, evenimente) aparent fr legtur ntre ele. Astfel, un grup de elevi, fiecare dintre ei o entitate, va aduce elemente noi care s permit identificarea legturilor dintre ele. Caracterizate prin flexibilitate ele constituie un instrument util n activitatea colar. Majoritatea metodelor parcurg aceleai etape:

Prelucrarea cerinei ntr-un sens foarte larg, pornind de la definirea acesteia, continund cu identificarea aspectelor critice pe care le conine i terminnd cu obiectivele urmrite. Culegerea de informaii cu privire la elemente cunoscute, elemente noi, toate informaiile urmnd s formeze coninutul unui material scris. Ordonarea informaiilor prin punerea lor ntr-o form uor detectabil de tipul: sortare, grupare, notare. Rafinarea informaiilor prin stabilirea de relaii ntre acestea, analogii, raporturi cauze efect, combinaii ntre informaii, modele pe baza informaiilor. Incubarea deliberat, prin renunarea la abordarea contient i relaxarea voit, discutarea altor probleme, recurgerea la jocuri, urmrindu-se o remprosptare a minii. Producerea de idei, respectiv iluminarea, momentul fericit cnd apare soluia, rezolvarea cerinei i conceperea a ct mai multe alternative, ntr-o form brut necenzurat. Prelucrarea ideilor printr-o examinare critic, obiectiv, evidenierea defectelor, comparare, refacere, mbuntire, testare. Folosirea tehnicilor de creativitate n grup stimuleaz creaia de idei, astfel ideile unora sunt generate sau mbogite de ideile celorlali. Eficiena rezolvrii n grup a problemelor este mai mare dect rezolvarea individual. Membrii grupului fac schimb de informaii, de idei, se corecteaz unii pe alii, prerile unuia pot genera noi idei n mintea altuia, dezbaterile n grup conduc la o dezvoltare a flexibilitii gndirii, la zdruncinarea stereotipiilor, rigiditii n activitatea intelectual. Discuiile n grup au ca rezultat formarea unui stil de lucru caracterizat prin elasticitatea n abordarea problemelor, prin stimularea tendinei de a schimba uor unghiul de vedere atunci cnd este necesar. Membrii grupului se ncurajeaz unii pe alii, urnesc din loc problemele lsate n suspensie, munca lor intelectual devine mai eficace. (Al. Roca, Creativitatea) Strategia didactic ca mod de abordare a activitii instructiv-educative, ca mod de combinare i organizare optim a metodelor i mijloacelor didactice, a formelor de grupare n vederea realizrii obiectivelor propuse este responsabil de stimularea potenialului creativ. Formative din acest punct de vedere sunt strategiile euristice care implic colarul mic i mijlociu n activitatea de descoperire, de rezolvare de probleme, de investigare a realitii.

La fel de importante sunt i strategiile creative care pun accent pe spontaneitate, originalitate, gndire lent. Procesul de nvare ns poate fi caracterizat ca o nvare creativ atunci cnd elevii devin participani activi. Metodele active pun elevul n situaia de a gndi, de a-i forma o opinie proprie legat de tema propus, pe care va fi determinat s o susin cu argumente, acestea l stimuleaz n acelai timp s descopere singur informaii sau s se implice n mod real n desfurarea actului de nvare. (de adugat despre creativitate i tehnici de creativitate)

Cap.9.

Importana acestui tip de activiti pentru dezvoltarea copilului


n periplul nostru didactic am pornit de la un gnd exprimat de Lucian Blaga: "Pedagogia caut, de cnd exist, s desfiineze sau s scurteze copilria omului, n timp ce adevratul scop ar trebui s fie acela de a prelungi sau chiar a permanentiza virtuile i calitile copilriei", caliti pe care am cutat s le dezvolt prin orele de abiliti practice. Considerm c educaia practic cuprinde toate activitile manuale ale elevilor ce se fac mai ales n cadrul colii pentru ca acetia s devin "oameni" cu deprinderi practice fundamentale. Dac acestea au fost iniiate ele pot fi complementate de familie, gndindu-ne la faptul c alturi de prini, ei particip la unele treburi gospodreti, devenind "colaboratori" ai mamei sau ai tatlui, exemplul acestora fiindu-le un preios sprijin n dezvoltarea interesului pentru munc. Virtuile formative ale acestui obiect de nvmnt sunt multiple. Astfel prin studiul acestei discipline urmrim: ntrirea corpului, mprosptarea spiritului practic, a capacitii de a "inventa" realiznd lucrri originale. Totodat le dezvolt atenia, perseverena, minuiozitatea, drzenia, stpnirea de sine, optimismul i ncrederea n forele proprii. Permind mbinarea muncii fizice cu munca intelectual se evit surmenajul intelectual. Experiena dobndit la catedr ne-a confirmat drept cheie a succesului necesitatea apropierii de elevi, a cunoaterii sufletului lor, a intereselor lor, a sensibilitii lor fa de tot ce-i nconjoar. La vrsta colar mic imaginaia copilului este o surs de creativitate cu toate nsuirile ei: fluiditate, plasticitate, originalitate. Asigurnd o atmosfer stimulativ, de cooperare, de interes i preocupare, de lucru n perechi sau echip, care s centreze nvarea

pe autonomia, inteligena, sensibilitatea,

voina i creativitatea fiecrui elev. Chiar dac

disciplina se cheam "abiliti practice" i face parte din aria curricular "tehnologii" am aplicat n practic cunotinele teoretice nsuite la alte discipline de nvmnt, devenind un autentic "spaiu interdisciplinar" pentru aproape toate disciplinele care se studiaz n nvmntul primar (limba i literatura romn, matematic, tiine, educaia muzical, educaia civic, educaia plastic). n acelai timp am ndrumat copiii pentru prefacerea n lucruri utile a oricrui material ce poate fi folosit i refolosit. Persevernd n dezvoltarea voinei de a finaliza fiecare lucrare, pentru ca mai apoi prin expunerea, autoevaluarea ei s contribuie la nveselirea inimii copilului i dobndirea ncrederii n forele proprii. Reflectnd asupra a ceea ce ar trebui s propunem la coninuturile planificrii calendaristice pentru a realiza obiectivele cadru, pentru a face plcute i atractive orele, pentru a ridica abilitile practice la rang de "art". innd seama de mediu din care provin elevii notri, un lucru esenial pentru reuita orelor de abiliti const n interesul pentru procurarea materialelor necesare, materiale cele mai adecvate i de cea mai bun calitate, suficiente pentru fiecare copil. Recapitulnd implicaiile noii strategii didactice care vizeaz realizarea obiectivelor de referin constatm c trebuie respectate urmtoarele etape: 1. S se nceap cu orientarea ateniei elevilor ctre o anumit problem practic"cunoscut" de copii n mod direct (Care este simbolul primverii ghiocelul -), apoi cu "observarea direct" ( a plantei, distribuite fiecrui copil din timp) sau prin intermediul unei plane sau fotografii. 2. Observarea i analizarea materialului de lucru, a modelului ce trebuie confecionat, conduce la dezvoltarea ateniei, a spiritului de observaie, la dezvoltarea limbajului specific (material natural, material sintetic, conturare, pliere, muchiere, etc.). 3. Memorarea explicaiilor primite privind etapele de lucru pentru realizarea obiectului propus. 4. Dup ce sunt contieni de etapele de urmat, le execut. Aici i formeaz deprinderea de a mnui uneltele simple de munc, ceea ce faciliteaz o ncadrare mai rapid n activitatea practic din ciclul gimnazial. Apoi elevii sunt pui n situaia de a orna obiectul original, dup imaginaia fiecruia. Acum li se dezvolt atitudinea creatoare, ceea ce duce la educarea gustului pentru frumos, la educarea simului estetic. 5. Expunerea obiectivelor realizate, le dezvolt o atitudine corect fa de munc i fa de rezultatele ei, elevii nvnd s se corecteze, s se autoaprecieze sau s evalueze

munca partenerilor de echip sau colegilor de clas. Examinarea lucrrilor i descrierea lor oral a obiectului conduc la fluiditatea comunicrii orale a copiilor. 6. i ca ambiana s fie plcut elevii trebuie obinuii s-i fac ordine i curenie la locul de munc. Prin Aceasta contribuim la educaia ecologic n spiritul grijii fa de tot ce ne nconjoar. Astfel la capitolul "Activiti cu materiale din natur" copiii au realizat: a) covor de frunze i flori (cu frunze i flori presate din timp). I-am obinuit ca pe timpul verii s preseze flori, s le scrie denumirea popular i chiar s consemneze mprejurarea n care au fost culese. b) Mrgelele ppuii (din fasole de diferite mrimi i culori); c) Co cu flori, curcubeul (din semine de dovleac), peti (din semine de floarea soarelui); d) Ariciul, caracatia, cocoul, cinele (din castane adunate n timpul drumeiei din Parcul Copiilor i din boabe de porumb); e) Broasca estoas, oricelul (din coaj de nuc), lampadar (din dovleac). Capitolul "Lucrri cu materiale sintetice" l-am mprit n: I. Lucrrile din fire de melan, unde copiii au confecionat ppui(prin rsucire i legare), cordoane pentru ppui (prin mpletire), ciucuri pentru legat bluzie, atrnat la cciuli, peti pampon lucrarea colectiv constituindu-se n "Acvariul cu peti". II. Lucrrile din hrtie, care contribuie la dezvoltarea abilitii de a contura, decupa, asambla dup imaginaia i creativitatea fiecruia. Am folosit ca materiale hrtia obinuit, hrtia glasat, hrtia creponat i am recurs la o serie de ndoituri. a) Din hrtie obinuit i glasat am confecionat coifuri, pahare, vapoare, brci cu care apoi am ncropit lucrarea "La Plaj". Lucrarea colectiv "Primvara" a necesitat decuparea soarelui, obinerea ghioceilor prin ndoituri, a broscuelor, a mmruelor folosind tehnica Origami. Confecionarea mai multor podoabe pentru bradul de Crciun (lumnri, globuri, stelue, ngerai), confecionarea unor coulee n care i pun materialele de lucru i a unor jucrii (morica de vnt). O preocupare constant n anul trecut colar, dar i n acest an, a fost realizarea unor lucrri tematice (Crciunul, Primvara, Iunie), direct pe sticla gemurilor clasei, obinnd vitralii n miniatur lucrate cu mult plcere de ctre copii. b) Din hrtie cerat, li i mrgelue au confecionat fluturi de diverse culori i mrimi.

c) Prelucrarea hrtiei creponate, rupt, mototolit i lipit apoi pe cartoane cu contururi de desene i culori, pe care singuri i le-au ales, le-au dat satisfacii uriae. Cu aceeai rvn au realizat lucrri nchinate srbtorii Patelui plane afiate n sala de clas i pe culoarele colii. Imensa lor bucurie sufleteasc s-a mpletit cu mulumirea noastr c aici i-au gsit aplicaia i cunotinele despre culori dobndite la educaia plastic, aici s-a clit tenacitatea de care trebuie s dai dovad pentru finalizarea unei lucrri. N-am neglijat nici activitile de gospodrie avnd n vedere necesitatea cunoaterii preparrii micului dejun ntr-o excursie sau drumeie, a ntreinerii plantelor din sala de clas, a meninerii ntr-o stare de curenie impecabil a mbrcmintei i nclmintei. Concluzia general este c lucrnd n acest mod putem realiza obiectivele cadru la orele de abiliti practice, putem dezvolta la elevi trsturi pozitive de caracter printre care cea mai de seam socotim c este satisfacia rezultatelor muncii cu minile i gndirea proprie, putem contribui la dezvoltarea personalitii fiecrui copil i la dezvoltarea responsabilitii colective. Un mentor original, inventiv, cu dorina de formare continu i nva ucenicii s-i fac viaa mai frumoas i mai plcut (indiferent de condiiile n care se dezvolt).

Cap.10.

Legtura abilitilor practice cu educaia plastic, tehnologii i celelalte discipline


Cuvntul cooperare nseamn a lucra mpreun pentru un scop comun. Totui onstatm c unii dintre elevi se poart de parc scopul lor este s pun mai repede capt muncii noastre. De exemplu, cnd tocmai ajungem la jumtatea corectatului de teme vreun avion de hrtie zboar prin clas sau un elev cade din banc. Ce se ntmpl cu aceti copii? Nu-i dau seama ct de important este s nvee? Nu fac legtura dintre coal i propriul lor viitor? De ce nu se pot controla? Adel Faber i Elaine Mazlish, autoarele lucrrii "Comunicare eficient cu copiii" au lucrat mpreun la transpunerea n mediul colar a principiilor pe baza crora i putem face pe copii s coopereze. Acestea au stabilit apte metode: 1.Descrie problema! - n loc de acuzaii descrie problema! - n loc de sarcasm descrie problema!

- n loc de a da ordine descrie problema! Elevii sunt mai dispui s se poarte n mod responsabil atunci cnd profesorii descriu problema n loc s acuze sau s dea comenzi. 2.D informaii! - n loc de acuzaii d informaii! - n loc s nvinuieti d informaii! - n loc de remarci dispreuitoare d informaii! Cnd profesorii dau informaii fr s insulte, e mult mai probabil ca elevii s i schimbe comportamentul. 3.Ofer o variant! - n loc de a da un ordin ofer o variant! - n loc de o profeie descurajatoare ofer o variant! - n loc de o ameninare ofer o variant! Ameninrile i ordinele i pot face pe elevi s se simt neajutorai sau s fie ndrtnici. Variantele propuse le ofer noi posibiliti. 4.Exprim-te printr-un cuvnt sau gest! - n loc de un avertisment - Exprim-te printr-un cuvnt! - n loc de moral - Exprim-te printr-un gest! - n loc de acuzaii - Exprim-te printru-un cuvnt! 5. Descrie ceea ce simi tu ( nu f nici o referire la firea elevului)! - n loc de sarcasm vorbete despre sentimentele tale! - n loc de a-i face s le fie ruine - vorbete despre sentimentele tale! - n loc de insulte - vorbete despre sentimentele tale! Cnd profesorii i descriu sentimentele fr s atace sau s ridiculizeze, elevii ascult i reacioneaz cu responsabilitate. 6.Aterne pe hrtie! Adesea elevii nu au urechi pentru vorbele adulilor, dar dac vd ceva scris, recepioneaz mesajul. 7.ncearc s foloseti alt voce sau alt accent! Fii nuanat n exprimare!

SUGESTII PRIVIND EVALUAREA ACTIVITILOR PRACTICE N GRDINIE Prima impresie pe care i-o d intrarea ntr-o grdini este faptul c parc ai ptruns ntr-o lume a expoziiilor pe ct de interesant pe att de ingenu. La toate panourile i spaiile disponibile se pot zri lucrri de art minuscule, create de ctre micii artiti neprofesionaliti dar care pot deveni ntr-o zi adevrai maetri. Copiii de vrst precolar creaz cu migal, dibcie i pricepere sub ndrumarea atent a educatoarei lucrri practice deosebite, originale dar mai ales interesante prin multitudinea materialelor utilizate i a tehnicilor de lucru folosite. Hrtia mototolit, rulat, tiat sau pliat, resturile colorate de ln bobinate, seminele de dovleac, de mr, de fasole, pot s se transforme n flori multicolore, hrtia glasat, pliat i ndoit ia forma unor animale, materialele din natur, iau forme nebnuite alctuind adevrate tablouri de toamn, iarn sau primvar , toate aceste materiale pot alctui adevrate colaje tematice care mpodobesc adesea spaiul mirific al grdiniei. Dac toat munca aceasta a copiilor este evaluat sistematic pe durata unui an colar, urmrindu-se corectitudinea priceperilor i deprinderilor, estetica lucrrilor create dar i creativitatea prin funcia sa de conexiune invers, evaluarea reprezint nu numai un important mijloc de reglare i autoreglare a activitii copilului , a celei didactice i implicit a educatoarei dar putem alctui o scar de valori pentru a aprecia i stabilii locul fiecrui copil n ansamblul colectivului din care face parte. Evaluarea, activitilor practice implic o analiz complex , deoarece se refer att la produsul muncii copiilor ct i la cunotinele despre materiale i caracteristicile acestora precum i la utilizarea de tehnici de lucru specifice vrstei n scopul prelucrrii acestora i realizrii unor produse simple, dar i la o analiz a comportamentului i atitudinii copiilor fa de creaiile lor, fa de realizrile lor. Toate aceste frumusei n-ar fi posibil s prind via ,dac minile dibace ale copiilor precolari n-ar fi nvate s utilizeze tehnici specifice de lucru, dac nu s-ar nsui priceperi i deprinderi care s ajute copiii s pun n practic toate aceste tehnici. nc de la grupele mici copiii sunt nvai s mototoleasc, s nire, s rup, s lipeasc, s ndoaie, s ruleze, s nuruasc, iar apoi pe parcursul naintrii n vrst gama

deprinderilor sporete i se complic prin: rsucire, nnodare, tiere, bobinare, estur, custur, folosind o multitudine de materiale. Nu numai nsuirea acestor tehnici este o ncntare pentru copiii ci i felul cum toate materialele cu care lucreaz, prind via i dau copiilor o satisfacie nebnuit fcndu-i s-i dezvolte imaginaia, simul estetic, creativitatea, ncrederea in fortele proprii i utilitatea muncii lor. Toate aceste lucrri ale copiilor dac nu sunt evaluate, nu putem studia i constata traiectoria parcurs de ctre fiecare copil de la stadiul iniial pn la cel final pe toat durata unui an colar, nu se poate urmri dac toi copiii i-au nsuit corect priceperile i deprinderile specifice activitilor practice, i, dac i-au dobndit anumite cunotine pe care s le utilizeze n orice situaie dat fiind capabili s le utilizeze cu succes. De aceea am iniiat un proiect pentru realizarea unor teste unice pe grdini pe nivele de vrst(nivel I i nivel II) prin care am evaluat folosind tehnici moderne lucrrile practice ale copiilor. Acest proiect a fost iniiat pentru a urmri i studia: evoluia individual a copiilor din grupe conform prevederilor programei la cele dou nivele de vrst; stadiul nsuirii deprinderilor practice de ctre fiecare copil conform programei i planificrii fiecrei educatoare; realizarea unor expoziii n grdini i nafara grdiniei; participarea la diferite concursuri; atragerea de fonduri din vnzarea lucrrilor. A fost nevoie s urmm i s respectm civa pai i anume: s-au stabilit etapele de evaluare pe durata unui an colar; s-au notat deprinderile, priceperile pe care trebuie s le nsueasc precolarii conform programei pe nivele de vrst;

s-au stabilit temele; s-a convenit asupra materialelor pe care le vom utiliza. Toate aceste operaiuni au fost stabilite de comun acord cu educatoarele, ele avnd n portofoliu un exemplar din proiect conform nivelului la care lucreaz. Am stabilit patru perioade n care s se consemneze n planificare evaluarea iniial, sumativ i final n concordan cu evalurile interdisciplinare. Cele patru etape stabilite au avut scopul de a urmri la nceput de an colar pn la sfrit evoluia individual a copiilor privind deprinderile nsuite dar i abilitile exersate. Cu siguran fiecare educatoare are n grup copii care nu au ndemnare, le lipsete exerciiul dar au i copiii cu micri lente,care manifest chiar dezinteres, nu au ncredere din diverse motive, n propriile fore. Cu aceti copii e necesar o munc susinut chiar i zilnic pentru a se obinui cu un anumit ritm de lucru. Pentru eficien sporit i urmrirea proiectului s-a folosit urmtorul tabel de ctre fiecare educatoare: NR. DEPRINDERI, TEMELE MATERIAL NIVELUL DE VRST CRT PRICEPERI URMRITE PROPUSE FOLOSIT grupa PROBEI APLICRII PERIOADA

S-a stabilit ca n primele dou sptmni de nceput de an colar s se aplice la toate grupele testele iniiale conform anexei nr.1 n ultima sptmn a semestrului I i prima din semestrul al II-lea se aplic un test sumativ cu tematic de iarn. n luna martie se aplic al treilea test cu tematic de sezon, mrior, iar n ultimele trei sptmni ale anului colar se aplic testul final.

n funcie de fiecare tem, de comportamente s-au stabilit i msurile ameliorative pentru a sprijini pe fiecare copil n parte n activitile cu grupuri mici sau individual n vederea recuperrii sau ameliorrii unei sau mai multor deprinderi . TEMELE PENTRU NIVEL I n funcie de punctaj TEMELE PENTRU NIVELULII

Figura 1 reflecta rezultatele comparative,obinute n urma testelor de evaluare la cele patru teme .

CONCLUZII Evaluarea activitilor din grdini inclusiv a celor practice constituie o metod modern de reglare i autoreglare a muncii copiilor, cadrelor didactice i urmrete per ansamblu deprinderi, priceperi i obinuine dar i ndemnare, rapiditate, concentrare i descoperire a frumosului i crearea de produse simple, precum i dezvoltarea i educarea creativitii. Iterpretrarea datelor pe nivele de vrst constituie un mijloc modern de apreciere a fiecrui domeniu de activitate,dovedind preocuparea permanent a cadrelor didactice pentru progresul copilului.

Evaluarea constituie un izvor de informare si apreciere asupra calitatilor si posibilitatilor copiilor.Analiza rezultatelor obtinute ne-a dat posibilitatea stabilirii unui plan ameliorativ concret, precum si programarea acelor strategii didactice care sa asigure un randament sporit in vederea atingerii la sfarsitul anului scolar a finalitatilor propuse. Oricare ar fi sistemul de evaluare folosit, aceste moduri de expresie a aprecierilor sunt conventionale. Ele sunt simboluriutilizatepentru evaluarea rezultatelor constatate, indeplinind prin acestea mai multe finctii: exprima aprecierea rezultatelormasurate, permite clasificarea copiilor, contribuie la cultivarea motivatiei copiilor fata de activitatile practice, dar nu numai, ofera repere de autoaprecierea rezultatelor obtinute si le cultivacapacitatea de autoevaluare in activitatea didactica. In lumina acestor consideratii,putem afirma ca evaluarea este definita ca actiune de masurare si apreciere a calitatii(eficacitatii), eficientei si progreselor in pregatirea prescolarilor, realizate. Bibliografie: 1. Prgrama activitilor instructiv-educative n grdia de copii, Editura V & I INTEGRAL, Bucureti-2000 2. 3. Revista nvmntului precolar nr. 1-2. 2005 Probe de evaluare a activitatii copilului prescolar. Rev. Inv. Prescolar nr. 4 1991. 4. 5. Rev. Inv. Prescolar nr. 3-4, 2005. Introducere in pedagogia prescolara.

METODICA PREDRII ACTIVITILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE N GRDINIA DE COPII

Barbu, Hristu i colaboratorii Pedagogie precolar Didactica (manual pentru coli normale clasa a XI-a), E.D.P., Bucureti, 1993 Barta, Andrei i Dragomir, Petric Deprinderi motrice la precolari, Ed. V&I Integral, Bucureti, 1995 Bizdun, Maria i Alexandrina Neagu Texte pentru educaia limbajului la precolari, Ed.PROGnosis, Bucureti, 2000 Breben, Silvia i Matei, Elena Cunoaterea mediului ghid pentru nvmntul precolar, Ed.Radical, Craiova, 2001 Cuco, Constantin Pedagogie general , Ed.Polirom, Iai, 2000 Cerghit, Ioan (coord.) Curs de pedagogie, T.U.B., Bucureti, 1998 Cerghit, I, Radu, I.T., Popescu, E.,Vlsceanu, L. Didactica (manual pentru clasa a X-a, coli normale), EDP, Bucureti, 1995 Dumitrana, Magdalena Educarea limbajului n nvmntul precolar, vol.I i II, Ed.Compania, Bucureti, 1999, 2001 Dumitrana, Magdalena Activitile Ed.Compania, Bucureti, 2002 Dumitrana, Magdalena Copilul, familia i grdinia, Ed. Compania, Bucureti, 2000 Gongea, Elena; Ruiu, Georgeta i Breben, Silvia Activiti bazate pe inteligene Multiple, Ed.Reprograph, Craiova, 2002 Ionescu, Miron Clasic i modern n organizarea leciei, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1972 Ionescu, M., Radu, I. Didactica modern, Cluj, Ed. Dacia, 1995 Kolumbus, E.S. Didactica precolar (It is tomorrow yet? titlu original, traducere n limba romn de Magdalena Dumitrana), Ed.V&I Integral, Bucureti, 1998 Landsheere, G. i Landsheere V. Definirea obiectivelor educaionale (trad.), E.D.P. Bucureti, 1979 Mitu, Florica Metodica activitilor de educare a limbajului, Ed. Pro Humanitas, Bucureti, 2000 Pii, Lzrescu, Emilia i Ezechil, Liliana Laborator precolar, Ed. V&I Integral, Bucureti, 2001 matematice n grdini ghid practic,

Popa, Valerica Activitile de educaie plastic n grdini , Ed. V&I Integral, Bucureti, 2000 Preda, Viorica Copilul i grdinia, Ed. Compania, Bucureti, 1999 Preda, Viorica Educaia pentru tiin , Ed. Compania, Bucureti, 2000 Rafail, Elena Educarea creativitii la vrsta precolar , Ed. Aramis, Bucureti, 2003 Stoica, Adrian (coord.) Evaluarea curent i examenele, Ed. ProGnosis, Bucureti, 2001 Voiculescu, Elisabeta Pedagogie precolar , Ed. Aramis, Bucureti, 2001 Voiculescu, Florea Elaborarea obiectivelor educaionale. Teorie, cercetri, aplicaii, Ed.Imago, Sibiu, 1995 Vrama, Adina, Ecaterina Consilierea i educaia prinilor, Ed. Aramis,Bucureti, 2002 *** Programa activitilor instructiv-educative n grdinia de copii, Ed.V&I Integral, Bucureti, 2000 *** Documentar metodic, Ed.V&I Integral, Bucureti, 2001 *** Metoda proiectelor la vrstele timpurii, Ed.V&I Integral, Bucureti, 2002 *** Grdinia, altfel, Ed.V&I Integral, Bucureti, 2003