MALFORMATIILE CRANIO-MAXILO-FACIALE

Stagiu nr. 10
Definitie:defecte ale structurilor
cranio-cervico–faciale produse
de factori genetici sau de mediu
care actioneaza in perioada
embrionara sau postnatal,sau
reflexia modificarilor prezente la
nastere sau in adolescenta.
Clasificarea malformatiilor:
• simple
• complexe
Dupa Valerian Popescu:
• despicaturi partiale:
-anterioare:unilaterale complete/incomplete
bilaterale complete/incomplete a) D. posterioara incompleta
-posterioare:incomplete care intereseza lueta/ b) D. anterioara unilaterala incompleta
val palatin c) D. anterioara unilaterala completa
complete care intereseza lueta/val d) D. totala unilaterala
palatin/palat dur
• despicaturi asociate: combinatii despicaturi anterioare
incomplete despicaturi posterioare incomplete
• despicaturi totale unilaterale :
- intereseaza structurile palatului primar pe o
parte si structurile palatului secundar pe linia mediana e) D. posterioara bilaterala incompleta
• despicaturi totale bilaterale: intereseaza structurile f) D. anterioara bilaterala incompleta
palatului primar bilateral simetric structurile g) D. anterioara bilaterala completa
palatului secundar pe linia mediana h) D. totala bilaterala
Factori etiologici

-Factori de mediu
• Ag. chimici: rol important medicamentele,
antimicotice,citostatice
• Ag. Fizici
-radiatiile ionizante
-sursele de contaminare :
• radiatii naturale: contaminarea radioactiva
din atmosfera cu elemente radioactive din
sol si apa
• radiatii artificiale: iradiere profesionala,
iradiere accidentala si iradiere medicala
terapeutica sau diagnostica
• radioelemente-prin inglobarea izotopilor
radioactivi in substante biologice
Factori etiologici
Factori Nutritionali
• Vitamina A
-deficit –malformatii oculo-auriculo-faciale si urogenitale
-creste riscul aparitiei despicaturilor palatine
-hipervitaminoza A:
-intarzierea orizontalizarii proceselor palatine
-tulburari conc. sangvine a hormonului tiroidian
-interfereaza cu metab. hidratiilor de C
-exces vitamina A-are efect direct asupra fetusului
• Vitamina B1
-deficit- malformatii scheletice specifice
• Vitamina B2
-deficit: -scurtarea membrelor
-sindactilii
-despicaturi palatine
• Vitamina E
–deficit:-hidrocefalie/anencefalie
-despicaturi palatine
-sindactilie
 Factori etiologici
Factori Infectiosi

-infectiile virale ale mamei gravide

mama rubeola (sapt12)-malformatii-bolta ogivala
+despicaura de palat secundar
• virusul incluziilor citomegalice
• v. herpetic
• v. urlian
• v. gripal

-chiar si dupa vaccinare pot aparea anomalii

cromozomiale
 Factori etiologici
Caracteristicile materne
-variatii anatomice/fiziologice la nivelul uterului
determina malformatii ale palatului secundar prin:
-alterarea aportului sangvin
-modificarea presiunii uterine
-cantitatea de fluid uterin
-alterari metabolice
-hormoni +produsii de degradare metabolici
traverseaza placenta si infl. dezv. palatului primar si
sec., a valului si a luetei
-DZ-malformatii
-scaderea tiroxinei –despicaturi faciale
Factori etiologici

Factori Genetici
-gena are expresivitate variabila, modul de
transmitere este recesiv
-sunt responsabile mai multe gene si factori de
mediu=determinare multifactoriala
-exista predispozitie genetica
-parintii copiilor cu buza superiora retrudata,
etaj mijlociu micsorat, hipertelorism
-exista malformatii distribuite la 2-3 generatii
 Tratamentul despicaturilor
labio-maxilo-palatine
Tratament multidisciplinar:
-chirurg, ortodont, logoped,pediatru, ORL- ist,
genetician, psihoterapeut, stomatolog

Etape de tratament:
- precoce
- tardiv
Etape precoce de tratament

• tratament ortodontic prechirurgical

-intre 1-4 sapt.
-cand deplasarile segm. alv. sunt foarte mari
-cu placile palatine active (cu arc de expansiune)sau placi
pasive (Hotz)-favorizeaza alimentatia si contribue la
alinierea celor doua segmente
-unii autori realizeaza adeziunea labiala si apoi refacerea
finala (in ideea realinierii procesului alveolar)
-favorizeaza suptul
-realizeza presiune pe bontul medial deplasat spre anterior

• tratamentul chirurgical propriu-zis:

-plastia buzei-cheilorafia sau cheiloplastia -8-10-12 sapt.
-plastia palatului-la 12-18-24 luni
 Etape precoce de tratament
• tratamentul precoce ortodontic
-asigura alinierea dintiilor , corectarea ocluziei incrucisate
si a ocluziei inverse frontale
-se intervine in caz de tulb. de ocluzie grave, IC rotati
spre despicatura sau retrudati+rotati( despicaturile
unilaterale), IL absenti (rotati in despicatura)
-se utilizeza aparate mobile –placi palatinale cu surub
ortodontic
- fixe- cu arc lingual fixat la nivelul molarilor cu
atasamente la nivelul I+ arc vestibular pt. alinierea
dintiilor frontali
-se utilizeza in dentatia temporara sau mixta
• tratamentul foniatric
-incepe la 5 ani, frecvent la 6-11ani
-plastia defectului alveolar –osteoplastia defectului la
nivelul procesului alveolar-realizarea continuitatii
acestuia si simetrizarea lui
Etapele tardive de tratament
• tratament ortodontic tardiv: la 11-14ani
Scop: -alinierea dento-alveolara
-evitarea angrenajului invers anterior/ocluziei
incrucisate posterior
-in malocluziile clasa III Angle-tratamentul
vizeaza inhibarea dezvoltarii excesive a md.,
trat.chirurgical ulterior este dificil
trat. ortodontic este limitat datorita:
interventiilor chirurgicale anterioare cu
producerea de cicatrici retractile/cicatrici
fibroase in zona palatului
-nu exista sutura medio-palatina ci numai
cicatrici fibroase
-expansiunea laterala dento-alveolara e limitata
datorita cicatricilor periodontale posteoperatorii
Etapele tardive de
tratament
• Proceduri de chirurgie plastica secundara

- Plastia sec. a nasului si a buzei

- Tratamentul chirurgical al incompetentei velo-

faringiene

- Tehnici de chirurgie ortognata-la 17-19 ani

Etapele tardive de
tratament
Tratamentul protetic
-se refera la corectarea anomaliei dentare sau la
terapia edentatiilor dupa perioada de crestere
-in despicaturile bilaterale ramane o premaxila
flotanta, aceasta poate fi imobilizata prin lucrari
protetice fixe
-la pacientii cu maxilar hipoplazic si care necesita
imbunatatirea ocluzala si a aspectului fizionomic
se pot aplica lucrari protetice adjuncte peste dintii
existenti. Acestea au un rol functional, fizionomic,
imbunatatesc masticatia si pot fi folosite ca
obturator a unor eventuale fistule, imbunatatind
calitatea fonatiei