Introducere in 

anatomia patologica

Anatomia patologica sau morfopatologia este o ramura a stiintelor medicale care se ocupa cu studiul modificarilor
structurale (leziuni) la diferite nivele (macroscopic, microscopic, ultramicroscopic) ce au loc in organozm in cadrul
diverselor stari patologice (patos – boala, logos – stiinta). Obiectul traditional de studii al  anatomiei patologice il
prezenta leziunile.
Anatomia patologica este o ramura a patologiei care se ocupa cu diagnosticul bolilor pe baza studierii schimbarilor
macroscopice si microscopice a celulelor si a țesuturilor, suferite de pe urma unei stari patologice .Parintele fondator
al anatomiei patologice moderne este italianul Giovani Battista Morgagni. O ramura care se ocupa la un nivel sub
microscopic și care intregește datele obținute prin metodele anatomiei patologice este biologia moleculara.

Activitatea de anatomie patologica consta in efectuarea de examene macroscopice si microscopice asupra produselor
biologice recoltate fie persoanelor in viata, fie la autopsie cadavrelor, si anume: piese operatorii, material  bioptic,
biopsii de tract digestiv, bronsice, hepatice, pancreatice, renale, punctii medulare, ganglionare, lichide biologice,
material aspirat cu ac fin, frotiuri exfoliative, organe, fragmente tisulare si altele asemenea.
 In spitale se organizeaza un serviciu de anatomie patologica unic, ca sectie sau departament, subordonat administrativ
direct conducerii spitalului, in care sunt incluse 3 compartimente distincte:
a) compartimentul de histopatologie;
b) compartimentul de citologie;
c) compartimentul de prosectura.
 Activitatea din compartimentele de prosectura si autopsiile anatomopatologice se realizeaza numai in spitale sau in
institutii de medicina legala.
Procedee de examinare
 Examenul macroscopic este examenul facut cu ochiul liber. In cursul lui se apreciaza dimensiunile
organului/leziunii, modificarile de forma, culoare, volum, greutate, consistența ale organului, precum și
gradului și intinderea modificarilor suferite de țesuturile bolnave in comparație cu țesuturile sanatoase.
Recoltarea de probe pentru examinare microscopica se face atat din regiunile afectate cat și din regiunile
aparent normale.
 Examenul microscopic se face prin examinare la microscop a fragmentelor recoltate examinate ca atare sau
folosind diferite metode de prelucrare și colorare histopatologica.
 Alte metode utilizate sunt:
1. metoda imunopatologica prin determinarea prezența unor anticorpi in țesutul examinat
2. metoda moleculara metoda specifica care stabilește starea, componența moleculara a acizilor nucleici.
3. metoda citopatologica, care consta in examinarea și stabilirea modificarilor la nivel celular
4. metoda electrono-microscopica, examinarea la un microscop electronic cu o putere de marire de cateva sute
de mii de ori, este o metoda de completare a metodei citogenetice.
5. metoda cito-genetica, unde se studiaza starea cromozomilor și detectarea defectelor genetice
6. metoda cito-metrica, care prin numararea de exemplu a elementelor figurate sanguine ofera indicii importante
in diagnoza bolilor tumorale, ca de exemplu leucemia.

ACTIVITATEA DE HISTOPATOLOGIE
1) NORME GENERALE
Activitatea de histopatologie consta in efectuarea de examene histopatologice
produselor biologice si anume : piese operatorii, material bioptic , recoltate de la
pacienti, fragmente tisulare recoltate de la cadavre necropsiate.
Este obligatorie trimiterea pentru diagnostic histopatologic in serviciile de
anatomie patologica a tuturor fragmentelor tisulare recoltate de la pacienti in
cursul interventiei chirurgicale.
Este obligatorie recoltarea si efectuarea examenului histopatologic al fragmentelor tisulare recoltate de la cadavrele
necropsiate.
Produsele biologice trimise la Laboratorul de Anatomie Patologica sunt aduse
de catre personalul sectiei care solicita examinarea.
Persoana care aduce produsul destinat examinarii prezinta la laborator :
- tesutul proaspat sau fixat ;
- fisa de insotire a materialului bioptic, care cuprinde : numele si prenumele
pacientului, sex, varsta, CNP, numar foaie de observatie, domiciliu, date clinice
si tratamente aplicate anterior, datele examenului macroscopic intraoperator al
piesei prelevate, rezultate histopatologice anterioare, diagnostic prezumtiv, data
interventiei chirurgicale, semnatura si parafa medicului ce solicita examinarea ;
- caietul de evidenta al probelor trimise laboratorului de anatomie patologica.
Probele biologice se predau la laborator pe baza de semnatura si se preiau de
catre asistentul de anatomie patologica, care semneaza pentru preluarea probei.
Dupa preluare , probele se depoziteaza pe prima masa de laborator, existenta
in partea stanga a usii de acces in spatiul de tehnica histopatologica, in ordinea
aducerii lor.
Urgentele sunt hotarate de catre medicul anatomo-patolog , la solicitarea
medicului curant.
Asistentii de anatomie patologica ce preiau probele au obligatia de a verifica
concordanta intre datele inscrise in caietul de predare a pieselor , fisa de
insotire a materialului bioptic si eticheta de pe recipient. De asemeni, verifica
existenta formolului in recipient.
Piesele operatorii se trimit in totalitate, fie proaspete, in maxim 2 ore de la
operatie, fie fixate in formol tamponat 10%, dupa acest interval, intr-un recipient inchis ermetic ce trebuie sa contina
un volum de 2-10 ori mai mare de formol, decat volumul piesei.
Recipientul trebuie inscriptionat cu nume si prenume pacient, nume piesa, data
operatiei, numele operatorului.
De pe masa de depozitare a pieselor, acestea sunt preluate si prelevate zilnic,
de catre medicul anatomo-patolog, care poate solicita si prezenta medicului
operator , daca este necesar, la orientarea piesei. Prelevarea pieselor se
efectueaza dupa protocoalele specialitatii.
Produsele biologice sunt inregistrate in registrul pentru examinari histopatologice, care contine urmatoarele rubrici :
nr. de ordine, numele si prenumele pacientului , sex, varsta, piesa trimisa, nr. foaie observatie, diagnostic clinic, sectia
care trimite piesa, numele operatorului, fixator, rubrica pentru datele macroscopice , coloratii efectuate, mentiune
pentru rezerva de piesa.
Medicul anatomo-patolog consemneaza datele de macroscopie ale produsului
trimis.
Dupa prelevarea pieselor si punerea in lucru a produselor biologice, acestea
sunt prelucrate corespunzator standardelor histopatologice.
Diagnosticul anatomo-patologic este elaborat numai de catre medicul
anatomo-patolog si este consemnat in buletinul anatomo-patologic, care
contine : numarul probei, date de identificare a pacientului, sectia care trimite
proba, numele medicului curant, numarul foii de observatie, date de macroscopie, descriere microscopica,
diagnostic anatomo-patologic, semnatura si parafa medicului care a elaborat diagnosticul.
In vederea elaborarii diagnosticului anatomo-patologic , medicul anatomopatolog
foloseste obligatoriu coloratia uzuala HE si ,dupa caz , coloratii speciale :
VG, Reticulina, Alcian, Fontana, Rosu Congo, Perls, Giemsa, albastru toluidina.
Diagnosticul anatomo-patologic se elaboreaza in maxim 30 zile de la aducerea
piesei la laborator, cel putin ca diagnostic de etapa.
Cand este necesar , medicul anatomo-patolog consemneaza in buletinul
anatomo-patologic necesitatea efectuarii de tehnici speciale de anatomie
patologica, tehnici ce nu pot fi executate in Laboratorul de Anatomie Patologica
si anume : IHC, biologie moleculara,imunofluorescenta, microscopie electronica, in vederea stabilirii cu precizie a
diagnosticului anatomo-patologic.
Piesele operatorii restante dupa recoltarea fragmentelor pentru examinare
anatomo-patologica se pastreaza in containerul in care au fost trimise ,container ce se inscriptioneaza in laborator cu
data punerii in lucru a piesei , si se depoziteaza in spatiul destinat depozitarii acestor piese, unde se pastreaza 3 luni.
Zilnic, spatiul respectiv este verificat, piesele mai vechi de 3 luni se distrug conform normelor de distrugere a
materialului biologic, iar recipientele se  recupereaza , se spala si se redistribuie catre salile de operatie.
Tesutul inclus in parafina se pastreaza pe o perioada de minim 30 ani.
Lamele histopatologice rezultate se pastreaza minim 10 ani.
Registrul de anatomie patologica se pastreaza minim 30 ani.
Buletinul anatomo-patologic este emis in sistem informatic si este predat pe
baza de semnatura , in caietul de predare a buletinelor anatomo-patologice, in
sectia care care a solicitat examenul anatomo-patologic, in locul si persoanei
desemnata de catre fiecare sef de sectie .
In situatia in care pacientul solicita lame sau tesutul inclus in parafina, in vederea consultului in alt spital, acest lucru
este consemnat in registrul de examene histopatologice, lamele si blocurile de parafina fiind predate pe baza de
semnatura in registru a solicitantului, cu responsabilitatea solicitantului de a le returna  laboratorului.
Fragmentele tisulare recoltate de la cadavre sunt depozitate in recipiente inchise , ce contin formol in concentratie de
10%, in spatiul special destinat lor.
Punerea in lucru a acestora se consemneaza in registru separat, normele de tehnica fiind identice cu cel practicate
pentru produsele recoltate de la pacienti in viata.
Elaborarea examenului anatomo-patologic al fragmentelor tisulare recoltate de la  cadavre , se efectueaza in maximum
2 luni.
Numarul de ordine si data efectuarii examinarii sunt trecute in registrul de protocoale de necropsie.
2 ) FIXAREA
Are ca scop oprirea fenomenelor vitale din tesuturi si celule, pentru a putea
surprinde microscopic un anumit aspect histofiziologic sau histopatologic existent
in produsul recoltat la momentul recoltarii.
Fixarea impiedica alterarile post –mortem a structurilor tisulare si celulare si
intareste piesa, asfel ca aceasta sa poata fi supusa prelucrarilor ulterioare.
Cantitatea de fixator trebuie sa fie suficienta pentru ca apa din piese sa nu-i
schimbe concentratia . De obicei, volumul fixatorului trebuie sa fie de 210 ori
mai mare decat volumul piesei fixate.
La primirea pieselor gata fixate, se va controla cantitatea de lichid fixator si se va completa cu volum de lichid , acolo
unde este cazul.
Durata fixarii este variabila, in functie de tipul tesutului si dimensiunea piesei,putand dura de la 24 ore la cateva
zile.
Fixatorul poate fi schimbat de-a lungul procesului de fixare, cu modelarea definitiva a piesei.  Temperatura
fixatorului este temperatura camerei.
Fixarea la cald se utilizeaza doar pentru diagnostic histopatologic de urgenta.

AGENTI FIXATORI
1. Formol salin
Indicatii : - tehnica histologica de rutina, pentru orice piesa ;
- recomandat pentru piese mari ;
- recomandat pentru studiul lipidelor in histochimie ;
- studiu imunohistochimic.
Preparare : formol din comert ( 40% ) diluat cu apa de robinet pana la concentratia 10%
- formol comercial 40% - 6,5 litri;
- apa distilata - 43,5 litri;
- NaCl - 0,5 kg.
2. Formol neutru 10%
Indicatii : - pentru orice piesa in tehnica histologica de rutina ;
- recomandat in special pentru piese mari ;
- studiul lipidelor in histochimie ;
- studiu imunohistochimic.
Preparare : formol din comert ( 40%) diluat cu apa distilata pana la concentratia
- formol comercial 40% - 10 ml ;
- apa distilata - 90 ml ;
- carbonat de calciu - 1 gr.
3. Fixator pentru ganglion limfatic
Indicatii : - piese de evidare ganglionara ;
- piese ce necesita izolarea ganglionilor.
Preparare : - alcool etilic 96% - 650 ml ;
- cloroform - 200 ml ;
- acid acetic glacial - 50 ml ;
- formol concentrat 40% - 150 ml.
4. Alcool –formol- acetic ( AFA)
Indicatii : - fixator ideal pentru coloratii de rutina si imunohistochimice;
- dezavantajul este reprezentat de pretul ridicat ;
- se va utiliza pentru toate piesele mici :
- biopsii ;
- ganglioni ;
- chiuretaje ;
- biopsii osteo-medulare ;
- tiroida;
- sectoare mamare de mici dimensiuni;
- un fragment reprezentativ din orice tumoare ( ½ din tumorile mai mici de 3 cm.).
Preparare : - formol concentrat - 20 ml ;
-acid acetic glacial - 50 ml ;
- alcool etilic 96% - 785 ml.

3) DECALCIFICAREA
Se aplica pieselor histologice care contin carbonat de calciu, fapt ce face imposibila sectionarea ( ex.os).
Decalcificarea se poate efectua concomitent cu fixarea sau dupa aceea.
Piesa ce urmeaza a fi decalcificata se fixeaza in formol , care previne umflarea
exagerata a fibrelor de colagen.
Cantitatea de lichid de decalcificare trebuie sa fie mai mare de 100-200 ori fata de piesa fixata.
Lichidul de decalcificare se schimba de mai multe ori.
Durata decalcificarii depinde de grosimea piesei.
Aprecierea decalcificarii
- aprecierea gradului de inmuiere al piesei prin palpare sau intepare cu ac ;
- decalcificarea se considera terminata cand piesa se sectioneaza cu usurinta.
Dupa decalcificare, piesele se spala cu apa curgatoare de la robinet si se
trateaza cu solutie apoasa de sulfat de sodiu sau litiu ( previne umflarea fibrelor
de colagen).
Agentul de decalcificare : Acid tricloracetic :
Preparare : 10 gr. Acid tricloracetic + 100 ml. apa distilata.
Metoda de lucru: - piesa se fixeaza in formol 24 ore;
- transele supuse decalcificarii se taie la 3 mm. ;
- se tine in decalcificator pana la inmuierea tesutului(minim 3 zile) ;
- se impune prelungirea timpilor de colorare in coloratia HE,in special.
4) INCLUDEREA IN PARAFINA
Este operatiunea ce pregateste piesa in vederea crearii conditiilor optime ce
permit taierea acestuia in sectiuni subtiri ( 4-6 µ ) ce pot fi colorate si examinate
la microscop.
Includerea impune urmatorii timpi:
1.Deshidratarea = indepartarea apei din piesele fixate.
Tehnica folosita in laboratorul nostru foloseste ca agent de deshidratare
acetona. Se folosesc 3 bai de deshidratare , in sticla fumurie , fiecare baie fiind
inscriptionata cu eticheta. Piesele se mentin cate 1 ora in fiecare baie de
acetona.
2.Clarificarea . In cursul acestui timp piesa este impregnata cu un solvent al
parafinei.
Operatia se face la temperatura laboratorului, in recipiente de sticla inalte,
prevazute cu dop etans, intr-o cantitate de reactiv de 20 ori mai mare decat
volumul piesei.
Se folosesc 3 bai de clarificare.
Se foloseste amestec 50% benzen+ toluen, care permite penetrarea rapida a
piesei.
Aprecierea clarificarii se executa apreciind gradul de translucid al piesei.
Dezavantaje : - toxicitate mare ;
- piesele care nu sunt complet deshidratate nu se clarifica ;
- durata clarificarii trebuie corect apreciata pentru a evita
intarirea pieselor (in mod obisnuit, se folosesc 3 bai a 15 min.fiecare ).
3. Parafinarea = patrunderea pieselor cu parafina topita si solidificarea lor in
bloc.
Operatia se executa la cald, in termostat, la temperatura 58-60 ° C.
Se utilizeaza 3 bai de parafina, fiecare cu durata 1 ora , pentru piese de 5
mm. grosime si 2-4 ore pentru piese cu grosimi mai mari.
4. Includerea propriu-zisa= inglobarea pieselor bine patrunse de parafina,
intr-un bloc de parafina. Se folosesc casetele metalice speciale existente in
laborator, pentru includerea blocurilor in parafina.
La includere, se tine cont de indicatia asupra fetei ce urmeaza a fi sectionata.
Piesa destinata includerii se aseaza in caseta metalica cu fata destinata
sectionarii in jos, si se acopera cu caseta din plastic, dupa care se toarna
parafina lichida pana la acoperirea completa a casetei din plastic. Se lasa pana la
solidificarea completa a parafinei.
Piesele incluse in blocurile de parafina sunt proprii sectionarii la microtom

5. SECTIONAREA
Piesa inclusa in parafina se fixeaza pe dispozitivul de fixare al microtomului.
De la dispozitivul de fixare al grosimii de sectionare al piesei se stabileste
grosimea sectiunilor ( 5-6 µ pentru piesele obisnuite, 4 µ pentru tesut limfatic ).
Odata sectionate , sectiunile se culeg pe apa calda cu ajutorul unei pensule
fine si a unui ac de disociere.
Se elimina cutele din panglica de parafina, apoi sectiunile se etaleaza de pe
apa , pe lama port-obiect, care in prealabil a fost degresata cu alcool etilic
absolut si tratata cu solutie albumina- glicerina- formol ( albumina Mayer).
Albumina Mayer : - solutie de albus de ou mojarat sau taiat cu foarfeca +
glicerina , in proportii egale , peste care se adauga cateva picaturi de formol
concentrat ( 40%).
Sectiunile etalate pe lama se supun apoi colorarii.
In vederea colorarii, lamele se deparafineaza .
Dupa ce sunt tinute la termostat la 58-60 °C timp de 1 ora, lamele sunt
expuse 1 ora intr-o baie de benzen/ toluen in proportie de 50%, pentru
deparafinare.
Ulterior , lamele se trec in 3 bai succesive de alcool metilic sau etilic 96° sau
absolut , in functie de aprovizionarea spitalului.
Din baile de alcool , lamele se clatesc cu apa de robinet , apoi se trec in baile
de colorare, in functie de indicatiile medicului.

6) COLORATII HP
a) HEMATOXILINA-EOZINA (HE)
1. Deparafinarea in trei bai succesive de benzen-toluen , in proportie de 50%.
2. Trei bai succesive de alcool 96%, 2-3 min.
3. Hidratare in apa distilata 2 min.
4. Colorare cu hematoxilina 5-15 min.
5. Spalare cu apa de robinet ;
6. Colorare cu eozina 1-2 min. ;
7. Clatire cu apa distilata 1-2 min. ;
8. Deshidratare in alcool 98% , 3 bai succesive, 1-2 min. ;
9. Uscare
10.Clarificare in baie benzen-toluen , 3 bai succesive, 2-3 min.;
11. Montarea cu balsam de Canada.
Nucleii de coloreaza in albastru sau verde inchis.
b) GORDON SWEET
1.Deparafinarea in trei bai succesive de benzen-toluen , in proportie de 50%.
2.Trei bai succesive de alcool 96%, 2-3 min
3.Hidratare in apa distilata 2 min.
4.Oxidare cu permanganat de potasiu acidifiat 1-7 min. ;
5.Spalare cu apa de robinet ;
6.Albire cu acid oxalic, 3 min. ;
7. Spalare cu apa distilata ;
8. Mordare 15 min. in alaun feric 2% ;
9. Spalare in apa distilata ;
10.Impregnare 5-7 sec. in baie de argint ;
11.Spalare rapida cu apa distilata ;
12.Reducere cu formol neutru 10% , 30 sec.- 1min.;
13.Spalare cu apa distilata;
14.Deshidratare in alcool 98% , 1-2 min. ;
15.Uscare
16.Clarificare in toluen –benzen, 3 bai succesive , 1-2 min. ;
17.Montare in balsam de Canada .
Fibrele de reticulina de coloreaza in negru , colagenul in galben –cafeniu.
c) VON GIESON
1.Deparafinarea in trei bai succesive de benzen-toluen , in proportie de 50%.
2.Trei bai succesive de alcool 96%, 2-3 min
3.Hidratare in apa distilata 2 min.
4.Colorare cu solutie A+B, 3-5 min. ;
5.Spalare cu apa de robinet ;
6.Colorare cu fucsina picricata 1-3 min. ;
7.Spalare cu apa robinet ;
8.Deshidratare in alcool 98% , 1-2 min. ;
9.Uscare;
10.Clarificare in toluen –benzen, 3 bai succesive , 1-2 min. ;
11. Montare in balsam de Canada .
Nucleii se coloreaza in gri-negru, citoplasma in galben, fibrele de colagen in
rosu.
d) ALBASTRU ALCIAN
1.Deparafinarea in trei bai succesive de benzen-toluen , in proportie de 50%.
2.Trei bai succesive de alcool 96%, 2-3 min
3.Hidratare in apa distilata 2 min.
4. Colorare in albastru alcian 10-15 min.;
5. Spalare cu apa robinet ;
6. Deshidratare in alcool 98% , 1-2 min. ;
7. Uscare;
8.Clarificare in toluen –benzen, 3 bai succesive , 1-2 min. ;
9. Montare in balsam de Canada .
Mucopolizaharidele acide se coloreaza in albastru.
e) FONTANA
1.Deparafinarea in trei bai succesive de benzen-toluen , in proportie de 50%.
2.Trei bai succesive de alcool 96%, 2-3 min
3.Hidratare in apa distilata 2 min.
4.Colorare in solutie fontana 3-5 ore, ( la cald, in termostat);
5.Spalare cu apa robinet ;
6.Deshidratare in alcool 98% , 1-2 min. ;
7.Uscare;
f) PERLS
1.Deparafinarea in trei bai succesive de benzen-toluen , in proportie de 50%.
2.Trei bai succesive de alcool 96%, 2-3 min
3.Hidratare in apa distilata 2 min.
4.Colorare in reactiv Perls , 1-2 ore;
5.Spalare cu apa robinet ;
6.Deshidratare in alcool 98% , 1-2 min. ;
7.Uscare;
Pigmentii compusi din oxid de fier se coloreaza in albastru, nucleii in rosu.

7) EXAMENUL EXTEMPORANEU
Examenul extemporaneu este o metoda rapida de diagnostic microscopic, in
decursul interventiilor chirurgicale.
Acesta se efectueaza la cererea clinicianului si trebuie anuntat cu 24 ore inainte.
Medicul anatomo-patolog poate refuza examenul extemporaneu , daca :
- tesutul trimis este impropriu , din punct de vedere tehnic, examinarii la gheata
( ex. os/zone calcificate, tesut necrozat) ;
- piesa sau leziunea trimisa este foarte mica, existand riscul prejudiciului
diagnosticului la parafina ;
- circumstante speciale apreciate de medicul anatomo-patolog dupa sectionarea
la gheata ( ex. noduli tiroidieni, suspiciune de limfom malign) ;
Rezultatul examenului extemporaneu se comunica sectiei si contine numai
afirmarea sau infirmarea malignitatii, fapt comunicat pe buletin histopatologic
separat pentru examen extemporaneu.
Este obligatorie prelucrarea la parafina a fragmentului tisular examinat la
examenul extemporaneu.

TEHNICA DE LUCRU
- se modeleaza fragmentul de analizat, indepartand, pe cat posibil, grasimea
perilezionala, care se congeleaza greu ;
- grosimea piesei trebuie sa fie maxim 3-4 mm. ;
- piesele mici se includ in totalitate in mediul de includere pentru sectiuni la
gheata ( ex. Cryomatrix) ;
- piesa nefixata se depune pe placuta metalica, portobiect, pe care s-a picurat
mediul de inglobare, si se aseaza orizontal pe bara de inghetare. Temperatura se
alege in functie de natura tesutului, conform tabelului anexat.
- pentru piese mai groase , se foloseste dispozitiv de inghetare rapida ;
- se asteapta 3-4 minute pana la inghetare ( mediul de includere devine albopac) ;
- se monteaza placuta metalica in dispozitivul de prindere al microtomului, se
degroseaza si se sectioneaza la 6 microni, cu un cutit perfect ascutit, utilizand
placuta de plexiglas anti-rol ;
- de pe aceasta , sectiunea se recolteaza direct pe o lama histologica, aflata la
temperatura camerei ;
Se coloreaza dupa coloratia HE sau albastru de toluidina si se monteaza in
balsam Canada.
TEMPERATURI DE INGHETARE IN CRIOSTAT
10°C – 20°C – ficat , rinichi, splina, tiroida, ganglion, uter, limba, testicol ;
20°C - 30°C – muschi, glanda mamara fara grasime, plaman, intestin,
prostata, col uterin, pancreas, tegument fara tesut adipos ;
30°C - 60°C – tesut adipos, glanda mamara cu grasime, tegument cu
grasime.

ACTIVITATEA DE CITOLOGIE

1. NORME GENERALE
Produsele biologice destinate examinarii citologice au urmatoarea provenienta :
- frotiuri exfoliative ;
- lichide biologice ;
- amprente ;
- material apirat cu ac fin.
Produsele biologice citologice sunt insotite de un bilet de trimitere ce cuprinde :
- datele de identitate ale pacientului ;
- informatii medicale privind afectiunile pacientului ;
- precizarea zonei anatomice din care s-a recoltat produsul citologic ;
- tehnica de recoltare;
- diagnosticul prezumtiv ;
- semnatura si parafa medicului care solicita examenul citopatologic.
Produsele biologice destinate examinarii citologice sunt trecute in caietul de
solicitare a examenelor anatomo-patologice , care exista pe fiecare sectie
clinica.
Produsele biologice sunt aduse de catre cadru sanitar de pe sectia care solicita
examinarea si sunt predate, pe baza de semnatura in caietul de solicitare a
examenelor anatomo-patologice, asistentului de anatomie patologica de la
citologie.
Diagnosticul citopatologic se elaboreaza de catre medicul anatomo-patolog si
de catre biologul cu pregatire in citopatologie, dupa consultarea cu medicul
anatomo-patolog.
Se folosesc tehnicile de colorare Giemsa si Papanicolaou.
Buletinul citopatologic este elaborat de catre medicul anatomo-patolog si de
catre biolog, dupa consultarea cu medicul anatomo-patolog, contine diagnostic
citopatologic si se preda pe sectia care a solicitat examinarea.
Biletul de trimitere a produsului biologic, pe care se consemneaza si diagnosticul citopatologic , se pastreaza in arhiva
laboratorului minim 30 ani.
Lamele de citologie diagnosticate , se stocheaza in lamoteca aflata in compartimentul citologie si se pastreaza minim
10 ani.
Sedimentul ramas in urma centrifugarii lichidelor biologice se arunca numai
dupa elaborarea definitiva a diagnosticului citopatologic.

2) COLORATII
a) GIEMSA
- fixare lame cu alcool etilic 96% ;
- colorare cu solutie Giemsa 4% timp de 15 min. ;
- spalare cu apa de robinet ;
- uscare.
b) BABES- PAPANICOLAOU
- alcool 50% ( 50 ml alcool absolut+ 50 ml apa distilata) – 3 min ;
- apa robinet - 10 min ;
- hematoxilina - 5 min ;
- apa - 10 min ;
- alcool 95% ( alcool etilic p.a. , nediluat) - 30 sec;
- alcool 95% ( alcool etilic p.a., nediluat) - 30 sec;
- OG 6 ( sol Papanicolaou 2A) - 4 min;
- alcool 95% ( alcool etilic p.a., nediluat) - 30 sec;
- alcool 95% ( alcool etilic p.a., nediluat) - 30 sec;
- EA 50 ( sol Papanicolaou 3B ) - 10 min ;
- alcool 95% ( alcool etilic p.a., nediluat) - 30 sec;
- alcool 95% ( alcool etilic p.a., nediluat) - 30 sec;
- alcool absolut - 2 min;
- xilol.
Obs. :
I. alcool 50% se prepara din alcool absolut cu apa distilata in proportie 1 :1 ;
II. alcoolul 95%- se foloseste alcool etilic p.a. ( nediluat) ;
III. xilolul este baia finala in care lamele pot fi lasate 10 min., 15 min., sau mai mult, chiar si de pe o zi pe alta;
IV. la final se monteaza cu lamela si balsam de Canada ;
V. in baile cu apa, pe parcursul celor 10 min. se mai agita periodic lamele.

ACTIVITATEA DE PROSECTURA
Protocolul de manipulare al cadavrului in spital, este urmatorul :
Dupa constatarea decesului de catre medicul curant sau medicul de garda, cu
consemnarea datei si orei decesului in foaia de observatie, semnatura si parafa
medicului, si completarea epicrizei de deces, cu consemnarea datei completarii
acesteia, cadavrul este pastrat 2 ore in sectia unde a fost internat pacientul.
Anuntarea apartinatorilor sau a reprezentantului legal despre survenirea
decesului se face dupa 2 ore de la constatarea acestuia, de catre personalul
sanitar de pe sectia unde a survenit decesul.
Dupa 2 ore de la deces, cadavrul este transferat la morga , de catre brancardierii sectiei unde a decedat pacientul, si
este depus la camera frigorifica a laboratorului.
Decedatul este adus dezbracat, fara obiecte pretioase precum : inele, cercei
etc., invelit intr-un cearsaf. Pe biletul de insotire al decedatului se mentioneaza
in scris prezenta de proteze dentare fixe din aur.
Pe antebratul decedatului se aplica bratara
–eticheta de identificare cu : nume,prenume, varsta, sectia unde a decedat, data si ora decesului, numar
foaie observatie.
Decedatul este transportat catre Serviciul de anatomie patologica impreuna cu
urmatoarele acte :
- fisa de insotire a decedatului catre Laboratorul Anatomie Patologica ( vezi cap.
Anexe)
- foaia de observatie cu evolutia completa la zi, constatarea decesului si epicriza
de deces cu semnatura , parafa medicului si data efectuarii ;
- buletinul de identitate/ cartea de identitate/ pasaportul decedatului ;
Documentele aduse la laborator de catre un cadru medical din sectia unde s-a
produs decesul, se predau la spatiul special amenajat pentru documente
prosectura din cadrul laboratorului, personalului medical din laborator , care are
in atributie preluarea acestora.
Foaia de observatie si actul de identitate al decedatului se aduc la Laboratorul
Anatomie Patologica cel mai tarziu pana la ora 09.00 a zilei urmatoare survenirii
decesului.
La Laboratorul Anatomie Patologica , decedatul este inscris in registrul de
inregistrare a decedatilor, care contine urmatoarele rubrici :
- numele si prenumele decedatului ;
- varsta ;
- domiciliu ;
- data nasterii ;
- CNP;
-data si ora decesului;
- sectia unde a fost internat pacientul;
- numar foaie de observatie;
- diagnostic de deces ;
- nume medic curant.
Urmatoarele acte/ manevre medicale post mortem se efectueaza numai dupa
implinirea a 24 ore de la deces:
- autopsie ;
- certificat medical constatator de deces ;
- imbalsamarea.
Autopsia anatomo-patologica se executa cu respectarea urmatoarelor conditii :
- efectuare de autopsii tuturor pacientilor decedati in spital, care nu sunt cazuri
medico-legale, si unde este necesara confirmarea, precizarea sau completarea
diagnosticului clinic, inclusiv tuturor copiilor pana la varsta de 1 an, indiferent de
locul decesului, precum si a deceselor materne care nu sunt cazuri medicolegale
- daca in cursul autopsiei medicul anatomo-patolog constata leziuni cu implicatii
medico-legale, opreste autopsia si anunta organul judiciar competent, conform
legii ;
- decizia autopsiei anatomo-patologice ( versus cea medico-legala) o ia medicul
sef de serviciu anatomie patologica, care raspunde pentru ea.
Cazurile ce necesita autopsie medico-legala sunt prevazute de lege.
Nou –nascutii decedati, mort nascutii si avortonii sunt adusi in Laboratorul
Anatomie Patologica insotiti de un bilet privind acordul de incinerare ( vezi cap.
Anexe) semnat de catre parinte, apartinator legal sau reprezentant legal.
Protocolul de incinerare a nou-nascutilor , mort nascutilor si avortonilor este
urmatorul :
- cadavrele sunt aduse la laborator impreuna cu fisa de insotire a cadavrului si
de acordul scris al parintelui sau reprezentantului legal al acestuia ( vezi cap.
Anexe) ;
- numele cadavrului este trecut in registrul pentru incinerarea cadavrelor nounascutilor morti, mort-nascutilor si
avortonilor, registru in care este consemnata
si data predarii pe baza de semnatura, la incineratorul spitalului, a cadavrului.
In situatia in care sunt intrunite conditiile legale de acordare a scutirii de
autopsie (diagnostic de deces clar, bine documentat sau afectiune cronica
terminala, lipsa dubiilor asupra tratamentului aplicat ), apartinatorii sau
reprezentantii legali ai acestora pot solicita scutire de autopsie, completand
formularul tipizat al carui model se gaseste la cap.Anexe. Solicitarea scutirii de
autopsie se face in cel mai scurt timp de la anuntarea decesului, de preferinta in
primele 24 ore.
Scutirea de autopsie este aprobata de :
- medicul curant ;
- medic sef sectie unde a survenit decesul;
- medic sef laborator anatomie patologica;
- director spital.
Scutirea de autopsie se pastreaza impreuna cu fisa de insotire a cadavrului.
Autopsia se efectueaza de catre medicul anatomo-patolog , dupa studierea foii
de observatie a decedatului.
La autopsie asista obligatoriu medicul sef de sectie al sectiei unde a decedat
bolnavul, medicul curant sau un medic desemnat de medicul sef al sectiei unde a
decedat bolnavul.
Cu acordul medicului sef laborator, la autopsie pot asista alti medici implicati in
caz, studenti la medicina sau elevi ai scolilor sanitare.
Autopsia anatomo-patologica poate fi generala sau partiala.
Tehnica aplicata la autopsie respecta protocoalele profesionale ale specialitatii.
Autopsia se efectueaza cu instrumentarul special din trusa de autopsie, numai
de catre persoane cu pregatirea corespunzatoare specialitatii, dotate cu
echipament de protectie corespunzator, furnizat de catre angajator.
Rezultatul autopsiei anatomo-patologice se concretizeaza in stabilirea
tanatogenezei si se consemneaza in protocolul de autopsie din registrul pentru
protocoale de autopsie , care trebuie redactat in maxim 48 ore de la autopsie.
Rezumatul protocolului de autopsie se consemneaza in foaia de observatie.
In cazul efectuarii de autopsie, certificatul medical constatator de deces se
completeaza de catre medicul anatomo-patolog, care are obligatia de a explica
apartinatorilor sau reprezentantilor legali ai acestora, cauza si mecanismul
producerii decesului.
In cazul scutirii de autopsie certificatul medical constatator de deces se
completeaza de catre medicul curant care a ingrijit bolnavul inaintea decesului.
Diagnosticul din certificatul medical constatator de deces se trece in foaia de
observatie a decedatului si in registrul de inregistrare a decedatilor.
In cursul autopsiei este obligatorie recoltarea de fragmente tisulare din organele examinate, pentru diagnostic
histopatologic al leziunii.
Examenul histopatologic al acestor tesuturi se efectueaza in maxim 2 luni de la
efectuarea autopsiei ; rezultatul se consemneaza in registrul pentru examene
histopatologice ale fragmentelor tisulare recoltate la autopsie.
Protocolul examenelor histopatologice ale fragmentelor tisulare recoltate de la
cadavre este similar protocolului examenelor histopatologice ale fragmentelor
tisulare recoltate de la persoane in viata.
Toate cadavrele decedate in spital se imbalsameaza respectand tehnicile de
imbalsamare ale specialitatii, folosind formol in concentratie de 20%, in cantitate de :
- 2,5 litri pentru cadavrul adultului ;
1,5 litri pentru cadavrul copilului , in functie de varsta si tip constitutional ;
0,2 litri pentru cadavrul nou-nascutului.
Imbalsamarea se certifica prin eliberarea catre apartinator a certificatului de
imbalsamare, act care insoteste transportul cadavrului ( vezi cap. Anexe).
Medicul anatomo-patolog comunica neconcordanta anatomo-clinica medicului
curant si medicului sef din sectia unde a decedat pacientul.
Trimestrial , medicul sef de Laborator Anatomie Patologica comunica Directiei
spitalului situatia cazurilor finalizate, sub urmatoarele rubrici :
- numar cazuri autopsiate ;
- numar cazuri scutite de autopsie ;
- numar de cazuri cu diagnostic concordant ;
- numar de cazuri cu diagnostic partial discordant ;
- numar de cazuri cu diagnostic total discordant.
La cerere scrisa catre Directiunea spitalului si aprobata de aceasta, apartinatorii
pot primi de la Laboratorul de Anatomie Patologica copia protocolului de autopsie
si a rezultatului histopatologic al fragmentelor tisulare recoltate de la cadavru.