Etapele regimului comunist

Am spus că, după alegerile pe care le câștigă în toamna lui 1946, comuniștii mai au câțiva
pași de făcut până la preluarea efectivă a puterii. Astfel, vedem cum, în 1947, vor proceda la
dizvolarea celorlalte partide politice și, în cele din urmă, și la înlăturarea forțată a regelui Mihai
I, pe 30 decembrie 1947. Tot în aceeași zi, România este proclamată republică sub numele de
Republica Populară Română. Din acest punct, putem vorbi despre instalarea oficială a regimului
comunist în România.

Regimul comunist din România a cunoscut mai multe etape. Astfel:

I. Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948-1965) - Această perioadă poate fi împărțită și

ea în două etape. Însă per total, în această perioadă am putea spune că se urmărea stalinizarea
României.
a. Etapa stalinismului dezlănțuit (1948-1956)

În această perioadă, imediat după preluarea puterii, au fost adoptate o serie de măsuri:

1. INTERN
 POLITIC

Februarie 1948 – fuziunea forțată a PSD-ului cu PCdR-ului, este ales secretar general al
Partidului, Gheorghe Gheorghiu-Dej (GG). În rândul conducerii de partid din această perioadă,
își manifestau existența trei facțiuni importante, toate de factură stalinistă, diferențiată mai mult
prin istoriile personale și prin prieteniile personale, decât prin criterii doctrinare. Astfel, avem:

-facțiunea moscovită (Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu) care petrecuseră o
bună parte a perioadei interbelice și a războiului la Moscova;

-facțiunea comuniștilor din închisori (Gheorghe Gheorghiu-Dej), care fuseseră închiși în

închisori și lagăre în timpul războiului (WW2)

-facțiunea „comuniștilor secretariatului” (Lucrețiu Pătrășcanu), a staliniștilor moderați

care au rămas în România în timpul războiului, au reușit să se ascundă și chiar au făcut parte din
guvernele regale de după 1944.
 Încă din anul 1948, Gheorghe Gheorghiu-Dej va demara o campanie de înlăturare a
tuturor opozanților săi politici. Astfel, vedem cum, încă din 1948, Lucrețiu Pătrășcanu este
arestat și, în cele din urmă, condamnat la moarte și executat în 1954. Același lucru s-a întâmplat
și cu facțiunea moscovită pe care va reuși să o înlăture în 1952. Ex de-practică politică -
eliminarea adversarilor politici din interiorul partidului;

Aprilie 1948 – este adoptată o nouă Constituție, Constituția din 1948;

August 1948 – este înființată Securitatea; obiectivul declarat: apărarea cuceririlor

democratice însă, în realitate obiectivul era acela de a elimina orice formă de opoziție.

Metode de anchetă:

-tortura fizică consta în diverse tipuri de agresiuni fizice asupra celui anchetat;

-tortura psihică: „ancheta în tură” - cel arestat era bombardat cu întrebări un lung
interval de timp, chiar și câteva zile, fiind privat de hrană sau somn și/sau intimidarea
anchetatului – anchetatul era amenințat cu represalii asupra membrilor familiei etc;

Tot în această perioadă, este pus la punct și sistemul penitenciar prin care este
instituită detenția politică comunistă. Experimentul temnițelor şi al muncii forțate din lagărele şi
coloniile comuniste a însemnat distrugerea clasei politice interbelice, eliminarea elitei
intelectuale, exterminarea unui număr mare de clerici ortodocşi sau greco-catolici şi, în
general, represiunea împotriva tuturor persoanelor care s-au împotrivit instaurării
„democraŃiei populare”.

Au existat mai multe tipuri de închisori:

 Penitenciarele reeducării – caracterizate prin aplicarea metodelor de tortură în

vederea convertirii la ideologia comunistă: Suceava, Piteşti, Gherla, Târgu Ocna, Târgşor,
Braşov, Ocnele Mari, Peninsula.
 Închisori de exterminare a elitei politice şi intelectuale: Sighet, Râmnicu Sărat,
Galați, Aiud, Craiova, Braşov, Oradea, Piteşti.

Exemplu: Închisoarea de la Sighet - În noaptea de 5/6 mai 1950, peste o sută de foști
demnitari din întreaga țară au fost aduși la penitenciarul din Sighet. Printre aceștia se găseau
miniștri, politicieni, academicieni, economiști, ofițeri, istorici și jurnaliști. Unii dintre ei au fost
condamnați la pedepse grele, iar alții au fost închiși fără nici un fel de proces (pedeapsă
„administrativă”). Majoritatea dintre ei aveau peste 60 de ani. Multe figuri importante ale
României interbelice au murit aici în arest, inclusiv liderul Partidului Național Țărănesc, Iuliu
Maniu.

 Lagăre de muncă: Canalul Dunăre-Marea Neagră (Peninsula, Poarta Albă,

Salcia, Periprava, ConstanŃa, Midia, Capul Midia, Cernavodă, etc.), coloniile de muncă din
Balta Brăilei.
 Închisori pentru femei: Mărgineni, Mislea, Miercurea Ciuc, Dumbrăveni.

Activitatea Securității a fost completată de Miliție, înființată în 1949.

 ECONOMIC ȘI SOCIAL

Obiectiv: s-a urmărit desființarea proprietății private și controlul statului asupra

economiei. În acest sens:

- 11 iunie 1948 - naționalizarea întreprinderilor care trec astfel sub controlul

statului. În iulie apare Comisia de Stat a Planificării, conturându-se în 1949 primul plan
cincinal (adică statul stabilea principalele direcții de dezvoltare industrială);
- -1951-9155 adoptat primul plan cincial, are loc o industrializare forțată în care
accentul pica pe dezvoltarea industriei grele: metalurgie, siderurgie, petrochimie, industria
constructoare de mașini

COLECTIVIZAREA

- În lumea satului are loc colectivizarea adică transformarea socialistă a agriculturii

românești; în fapt, țăranii sunt obligați să-și cedeze pământurile, uneltele și animalele GAC-
urilor (Gospodării Agricole Colective), devenite ulterior CAP-uri (Cooperative Agricole de
Producție, 1966); Astfel:

În martie 1949 se decide colectivizarea, proces care va dura 13 ani, timp în care, 96%
din pământul arabil al țării intră sub controlul statului. Unul dintre obiectivele colectivizării a
fost distrugerea chiaburimii - țăranii înstăriți.
 Mijloacele folosite au fost: campaniile de presă, arestări, confiscări, restricții; au loc și
răscoale ale țăranilor ca formă de rezistență;

Consecințele colectivizării:

- Distrugerea satului tradițional românesc;

- Exodul de la sat la oraș;
- Mecanizarea agriculturii;

- 1951 – introdus titul de „Erou al muncii socialiste”, este copiat modelul stalinist al
stahonovismului;
 CULTURAL

Statul a exercitat un control total asupra instituțiilor culturale ale țării;

Iunie 1948 - desființarea Academiei Române și înlocuirea ei cu Academia Republicii

Populare Române, subordonată partidului;

August 1948 – este adoptată o lege a învățământului după modelul sovietic: limba rusă
obligatorie, se pune accent pe materiile reale, sunt eliminate materii precum religia, sociologia,
psihologia etc.

August 1948 – legea cultelor - desființarea Bisericii Greco-Catolice

Cenzura – a jucat un rol important în promovarea ideologiei marxist-leniniste. Astfel, în

1948, sunt interzise cca. 800 de cărț scrise de autori considerați în opoziție cu ideologia
comunistă.

În anii ‘50 are loc o amplă campanie de rusificare a țării, în fapt, cultura română este
transformată într-o anexă a culturii sovietice; lb.rusă devine obligatorie ca materie de studiu din
clasele primare până la facultate. De asemenea, sunt înființate instituții româno-sovietice care
trebuiau să evidențieze relația strânsă de prietenie cu URSS-ul: edituri, muzee etc (Vezi și
Constituția din 1952);

2. EXTERN
 ROMÂNIA ȘI CAER

1949 – este creat CAER aka Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, ca răspuns la Planul
Marshall.

SCOPUL CAER:

1) colaborarea economică, tehnico-științifică între statele membre, adică între statele

satelit ale URSS-ului și URSS;

2) coordonarea politicii economice a țărilor membre, legăturile comerciale cu alte state;

În cadrul CAER s-au discutat proiecte de amploare: construirea de hidrocentrale,

șosele, podri, linii ferate, mari combinate și uzine etc. Spre exemplu, în anii 50 s-au construit,
ca rezultat al activității CAER, podul Giurgiu-Ruse între Bulgaria și România la care și-au
adus contribuția toate statele CAER

ROMÂNIA ȘI PACTUL DE LA VARȘOVIA

Pactul de la Varșovia a fost înființat în 1955 - alianță militară a țărilor din Europa
Răsăriteană și din Blocul Răsăritean, care voiau să se apere împotriva amenințării pe care o
percepeau din partea alianței NATO (fondată în 1949). Pactul de la Varșovia a fost desființat în
1991, pe fondul prăbușirii regimurilor comuniste.

În 1956, pe fondul subordonării față de URSS și deci, ca membră a pactului de la

Varșovia, România intervine împotriva Ungariei revoluționare; această intervenție va avea ca
urmare, la doi ani după, retragerea Armatei Roșii din România, ca o dovadă a fidelității
României față de URSS.

România a fost singurul stat care nu a mai avut pe teritoriul său trupe sovietice, începând
cu 1958; de asemenea, nu a participat la manevre militare desfășurate în alte state și nu au existat
astfel de manevre pe teritoriul său.
 b. Etapa comunismului național (1958/60/1 -1965)

Am spus că, începând cu 1958, Gheorghe Gheorghiu-Dej se va distanța față de Moscova

și că, această distanțare se va manifesta atât pe plan intern, cât și pe plan intern. Însă, până acolo,
am spus că în 1953 moare Stalin și că, după moartea acestuia, noul lider al PCUS, devine Nikita
Hrușciov. Nikita Hrușciov va denunța crimele comise de Stalin și va promova o politică de
dezgheț, o politică de destalinizare. Gheorghe Gheorghiu-Dej era un stalinist dur, nu agrea
reformele lui Nikita Hrușciov și nici procesul de „destalinizare” inițiat de acesta după 1956.
Astfel,

- 1964 – Dej respinge planul Valev. Planul Valev a fost un proiect de organziare
economică a țărior comuniste est-europene, propus în 1964 de economistul
sovietic Emili Borisovici Valev. El prevedea specializarea respectivelor economii
pe anumite ramuri de producție, României revenindu-I rolul de țară preponderent
agricolă. Planul nu a mai fost adoptat și a fost puternic contestat de România.
- De asemenea, au fost luate măsuri pentru limitare influenței culturii ruse în
țară: limba rusă a încetat să mai fie obiect obligatoriu de studiu în școlile de toate
gradele, iar editura Cartea Rusă a fost închisă.
- Au fost publicate opere interzise anterior: Tudor Arghezi, George Bacovia,
Lucian Blaga, Nicolae Iorga, Liviu Rebreanu.
- De asemenea, G. Dej începe să abandoneze unele dintre cele mai violente
politici represive; în 1964 el s-a simțit suficient de puternic pentru a semna chiar
o serie de decrete pentru eliberarea a mii de prizonieri politici din închisori și
locuri de deportare (cu toate acestea, relaxarea ideologică avea limite stricte care
erau urmărite cu atenție).

SFÂRȘITUL

După ce a participat la conferința Tratatului de la Varșovia, ținută în Polonia, în ianuarie

1965, G. Dej a fost diagnosticat cu cancer pulmonar; nu și-a desemnat un succesor, decizia
a fost luată de membrii Biroului Politic care îl vor alege pe Nicolae Ceaușescu.