UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE PROTECŢIA MEDIULUI

PROGRAMUL DE STUDII: SIGURANȚĂ ȘI SECURITATE
AGROALIMENTARĂ
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ

Aplicarea sanctiunilor
contraventionale

COORDONATOR:

Șef lucr. dr. ing. Bura Giani

MASTERAND:

Toma Ana-Maria-Giulia

Oradea

2021
 Introducere

Sanctiunile contraventionale

Sanctiunile reprezinta consecintele de ordin represiv pe care trebuie sa le suporte persoana care a
incalcat regulile juridice.

Sanctiunile contraventionale sunt o categorie a sanctiunilor juridice ce se aplica in cazul savarsirii

abaterilor contraventionale.

Sanctiunile administrative principale si tipice sunt avertismentul, amenda, iar atipice activitatea
desfasurata in folosul comunitatii, iar ca sanctiuni complementare tipice distingem confiscarea,
anularea sau suspendarea avizului, acordului, autorizatiei, iar atipice inchiderea unitatii, blocarea
contului bancar, suspendarea activitatii agentului economic, retragerea temporara sau definitiva a
licentei sau avizului pentru operatiuni sau activitati de comert exterior, desfiintarea constructiilor si
aducerea terenului in starea initiala (art. 5 alin. 1, 2, 3), existand posibilitatea ca prin legi speciale sa se
poata stabili si alte sanctiuni principale sau complementare.

1. Avertismentul

Avertismentul reprezinta prima treapta de sanctionare pe scara sanctiunilor administrative si consta in

atentionarea – verbala sau scrisa – a contravenientului asupra pericolului social al faptei savarsite,
insotita de recomandarea de a respecta dispozitiile legale (art. 7/1).

Avertismentul se aplica in cazul in care fapta este de gravitate redusa (art. 7/2).

Aceasta sanctiune se poare aplica si in cazul in care actul de reglementare speciala contraventionala nu
o prevede, in virtutea dispozitiilor din actul normativ cadru (art. 7/3) care sunt obligatorii si cu caracter
general.

La aceasta masura se recurge atunci cand:

abaterea savarsita este de o gravitate mai redusa prezentand o mai mica importanta;

autoritatea constatatoare si sanctionatoare apreciaza ca cel care a comis fapta nu o va mai repeta, chiar
fara aplicarea unei sanctiuni mai severe, ca, de exemplu, amenda.

Aceste doua criterii sunt cumulative cuprinzand un element obiectiv, abaterea savarsita, si unul
subiectiv, aprecierea organului cu caracter pozitiv privind nerepetarea incalcarii in viitor. La acestea
mai putem adauga si criteriul caracterului primar al faptei, caci repetarea ei exclude aplicarea unui nou
avertisment impunand o sanctiune mai severa.

Totusi savarsirea primara a unei fapte ilicite mai grave sau aprecierea ca in viitor ea va mai fi repetata,
pot determina, in mod separat sau cumulativ, aplicarea unei alte sanctiuni mai severe decat
avertismentul, ca, de exemplu, amenda.

Aplicarea avertismentului se face atat persoanelor fizice cat si celor juridice, in forma verbala (orala)
sau scrisa, fiind un act juridic ce produce anumite efecte juridice proprii si care constau in:

determinarea aplicarii unei sanctiunii mai severe in viitor in cazul savarsirii unei noi contraventii
identice sau de acelasi gen;

obligarea contravenientului la indeplinirea unor masuri ca, de exemplu, revenirea la starea initiala,
anterioara comiterii faptei, aplicarea masurii confiscarii administrative, ca sanctiune complementara
ori suportarea despagubirii stabilite pe baza de tarife.
Sanctiunea avertismentului poate inlocui sanctiunea amenzii daca opereaza aprecierea corespunzatoare
a organului care solutioneaza plangerea impotriva actului sanctionator.

2. Amenda administrativa

Amenda administrativa este cea mai tipica si cea mai frecventa sanctiune principala in materie
contraventionala (art.5/2 lit. b).

Amenda contraventionala are caracter administrativ, conform legii (art. 8/1), probabil pentru a
accentua caracterul ei nepenal, putand fi aplicate atat persoanelor fizice cat si celor juridice (art. 6/1).

Amenzile se fac venit la bugetul statului ori cel local, al unitatilor administrativ-teritoriale, in functie
de natura actului care le reglementeaza, daca legea nu dispune altfel (art. 8/5 teza I-a).

Amenzile prevazute de legi, ordonante sau hotarari de guvern revin bugetului de stat in proportie de
75%, iar restul, unitatii din care face parte agentul constatator. Aceasta suma se retine integral ca venit
extrabugetar, cu titlu permanent si va fi repartizata pentru dotarea cu mijloace specifice activitatilor
din domeniu (art. 8/5 teza a II-a).

Limita minima a amenzii contraventionale este de 25 lei, iar cea maxima stabilita prin reglementare,
difera dupa felul actului normativ care le prevede, in care sens (art. 8/2 si 3):

 100.000 lei in cazul contraventiilor stabilite prin lege si ordonanta;

 prin hotarari de guvern 50.000 lei;
 prin hotarari ale consiliilor judetene si ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti 5.000
lei;
 prin hotarari ale consiliilor locale si ale sectoarelor municipiului Bucuresti 2.500 lei.

1. Amenda contraventionala are o natura administrativa, ca rezultat al sanctionarii abaterilor de la

regulile dreptului administrativ, in timp ce amenda penala este sanctiune aplicabila pentru savarsirea
unei infractiuni.

2. Amenda administrativa poate fi aplicata de cele mai diferite autoritati publice pe cand cea penala
numai de instanta de judecata.

3. Amenda penala se poate aplica numai persoanelor fizice, dar cea administrativa si persoanelor
juridice (art. 6/1).

4. Daca o persoana savarseste mai multe contraventii sanctionate cu amenda, suma totala aplicata este
rezultatul cumulului aritmetic a amenzilor pentru fiecare abatere comisa fara a se putea depasi dublul
maximului amenzii pentru contraventia cea mai grava, dar numai daca abaterile se constata prin
acelasi proces-verbal. In cazul infractiunilor sanctionate cu amenda penala se va aplica amenda cea
mai mare, care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar daca acest maxim nu este indestulator,
se poate adauga un spor de pana la o patrime din acel maxim.

5. In cazul amenzilor penale exista posibilitatea coborarii lor sub limita minima datorita luarii in
considerare a circumstantelor atenuante la individualizarea pedepsei, in timp ce amenda administrativa
este redusa sub limita minima in cazul minorului care a implinit 14 ani ori a achitarii pe loc ori in
termen de cel mult 48 de ore a jumatate din minimul legal al amenzii.

6. Mai exista o diferentiere esentiala intre cele doua categorii de amenzi, in sensul ca amenda penala
poate fi inlocuita cu pedeapsa privativa de libertate atunci cand cel condamnat se sustrage cu rea-
credinta de la plata amenzii, in vreme ce in cazul amenzilor administrative o asemenea posibilitate este
exclusa.

Reglementarea in materie consacra ca sanctiune alternativa amenzii, dupa caz, cote procentuale din
anumite valori (art. 3/1 teza I-a), desigur raportate la anumite bunuri, sume de bani, rezultate din
confiscarea celor destinate, folosite sau rezultate din savarsirea contraventiei (art. 5/3 lit. a).
3. Confiscarea administrativa

Confiscarea administrativa reprezinta o sanctiune contraventionala complementara fiind o masura de

siguranta (art.5/3 lit. a).

Dispunerea acestei masuri este conditionata de savarsirea unei contraventii avand ca scop inlaturarea
starii de pericol care ar rezulta din pastrarea si pe mai departe, a lucrurilor supuse confiscarii, de catre
posesorul lor sau urmareste lipsirea contravenientului de lucrurile dobandite ilicit prin savarsirea
abaterii.

Sunt supuse confiscarii bunurile:

destinate (sau care au fost date pentru savarsirea) contraventiei;

folosite (sau care au servit) la savarsirea contraventiei, daca sunt ale contravenientului;

rezultate sau produse ori dobandite prin savarsirea contraventiei, daca nu sunt restituite persoanei
vatamate.

In cazul in care bunurile nu se gasesc contravenientul este obligat la plata contravalorii lor in lei (art.
24/2).

In mod evident, nici bunurile confiscate si nici plata contravalorii lor nu pot servi la despagubirile
datorate pentru prejudiciile cauzate prin contraventie, fiind cazul unei masuri patrimoniale represive,
iar nu reparatorii, bunurile sau contravaloarea lor intrand in proprietatea statului ori a unitatilor
administrativ-teritoriale, respectiv a bugetului de stat sau local.

4. Alte sanctiuni administrative

Prin diferite acte normative pot fi stabilite sanctiuni administrative atipice, altele decat cele obisnuite
(avertisment, amenda si confiscare) izvorate din necesitatea unei protejari mai eficiente a unor relatii
sociale prin aplicarea unor sanctiuni mai severe (activitatea in folosul comunitatii) ori prin
sanctionarea beneficiarilor unor acte si operatiuni administrative care sunt desfiintate prin anulare,
revocare, suspendare, sau blocarea unor activitati contrare legii, inclusiv readucerea la starea initiala a
unor stari ori situatii in materie imobiliara, prin retinerea de cote procentuale din anumite valori
confiscate, in locul amenzii contraventionale.

5. Moduri de sanctionare administrativa in cazuri speciale

Sanctiunea „concursului” de contraventii, adica a ipotezei in care aceeasi persoana a savarsit mai
multe abateri, sanctionarea cu amenda se face prin aplicarea sanctiunii pentru fiecare fapta, prin cumul
aritmetic (art. 10/1).

Atunci insa cand contraventiile au fost constatate prin acelasi proces-verbal, amenzile totalizate nu pot
depasi dublul maximului prevazut prin actul normativ pentru contraventia cea mai grava sau, dupa caz,
maximul general stabilit pentru obligarea la prestarea unei activitati in folosul comunitatii respectiv
300 de ore (art. 10/2). Oricum, pentru aceeasi fapta nu se pot aplica doua sau mai multe sanctiuni
principale, repetate.

6. Prescriptia, cauza de inlaturare a raspunderii administrative

Prescriptia constituie o cauza de inlaturare a raspunderii administrative sau o cauza de inlaturare a

executarii sanctiunii contraventionale atunci cand este prevazuta prin lege.

A. Prescriptia raspunderii administrative a amenzii sau a aplicarii sanctiunii contraventionale

este de 6 luni de la data savarsirii faptei (art. 13/1).

Daca fapta a fost urmarita, initial, ca infractiune si ulterior s-a stabilit ca ea constituie contraventie,
prescriptia aplicarii sanctiunii nu curge pe tot timpul in care cauza s-a aflat in fata organelor penale de
cercetare, urmarire ori judecata, daca sesizarea s-a facut inauntrul termenului de 6 luni (art. 13/3)
(deoarece o sesizare penala peste acest termen nu poate inlatura prescriptia administrativa). Intr-
adevar, suntem in acest caz in prezenta unei cauze de intrerupere a cursului prescriptiei pe intreaga
durata cat fapta s-a aflat in faza de cercetare sau de judecata penala.

In cazul in care fapta a fost urmarita, initial, ca infractiune si ulterior s-a stabilit de catre procuror sau
instanta ca ea ar putea constitui o contraventie, actul de sesizare sau de constatare a faptei, impreuna
cu o copie de pe rezolutia, ordonanta sau, dupa caz, hotararea judecatoreasca, se trimite, de indata,
organului in drept sa constate contraventia, pentru a lua masurile care se impun conform legii (art.
30/2).

In acest caz termenul de prescriptie de 6 luni pentru aplicarea sanctiunii curge de la data sesizarii
organului in drept sa aplice sanctiunea (art. 30/3).

Legea a facut insa o derogare prelungind termenul de prescriptie, prevazand ca totusi prescriptia
opereaza daca sanctiunea nu a fost aplicata in termen de un an de la data savarsirii, respectiv
constatarii faptei daca prin lege nu se dispune altfel (art. 13/3 teza ultima).

B. Prescrierea executarii amenzii contraventionale are loc in termen de 2 ani de la data aplicarii

sanctiunii daca procesul-verbal constatator nu a fost comunicat contravenientului in termen de o
luna de la data aplicarii amenzii (art. 14/1 si 2).

Termenul scurt de decadere de o luna pentru comunicarea actului constatator este menit sa stimuleze
operativitatea organului de constatare, a celui de aplicare sau de punere in executare a sanctiunii, sub
sanctiunea pierderii dreptului de a mai putea urmari contravenientul la expirarea perioadei.

Termenul lung de prescriptie, de 2 ani, a fost stabilit in conditiile in care organul de aplicare a
sanctiunii a intocmit formele legale necesare (comunicarea actului, instiintarea de plata, somarea etc.),
dar au aparut, intre timp, cauze care ingreuneaza executarea si fata de care pentru a nu determina
curgerea prescriptiei raspunderii sau aplicarii sanctiunii (mai redusa de 6 luni) s-a operat marirea
termenului de prescriptie.

Exercitarea cailor de atac nu suspenda si nici nu intrerupe prescriptia. Acest fapt apare ca o inlesnire
acordata contravenientului, concomitent cu obligarea organului de stat la operativitate in solutionarea
plangerii, stiut fiind ca utilizarea cailor de atac atrage numai suspendarea de drept a executarii
masurilor de sanctionare administrativa, dar nu si a prescriptiei. Pe de alta parte, nedepunerea
diligentelor necesare in vederea urmaririi si incasarii creantei rezultate din amenda atrage, in conditiile
vinovatiei celui chemat sa o puna in executare, imputarea ei pe seama functionarului raspunzator de
neincasare, fata de care va curge un alt termen nou de prescriptie, conform Statutului functionarilor
publici ori a Codului Muncii.

Prescriptia aplicarii si cea a executarii sanctiunilor contraventionale este prevazuta si in acte normative
generale si speciale derogatoare de la legislatia cadru.

Prescriptia administrativa aplicata in materia abaterilor contraventionale nu afecteaza urmarirea

despagubirilor si tarifelor datorate pentru pagubele cauzat prin savarsirea respectivelor fapte ilicite si
nici confiscarea lucrurilor supuse acestei masuri, chiar daca sanctionarea administrativa este prescrisa.

Despagubirea se stabileste pe baza de tarif, daca exista tarife de evaluare, de catre agentul constatator,
daca acesta are si dreptul sa aplice sanctiunea administrativa. Daca nu exista un asemenea tarif partea
vatamata are posibilitate sa-si valorifice pretentiile conform legii civile, in conditiile dreptului comun,
inclusiv fata de tarifele de despagubire neincasate.

Cu privire la prescriptia masurii confiscarii apreciem ca aceasta, fiind o masura complementara

sanctiunii administrative principale, este supusa aceluiasi termen de prescriptie. Intr-adevar daca
aplicarea masurii confiscarii si executarea ei sunt comune cu sanctiune principala, prescrierea acesteia
din urma afecteaza si masura confiscarii. Daca insa masura confiscarii se stabileste printr-un act
ulterior ori se executa separat de sanctiunea principala, prescrierea sanctiunii nu afecteaza masura
confiscarii, operand un nou termen de prescriptie similar sanctiunii principale.
 Bibliografie

 Sanctiunile contraventionale referat (qreferat.com)

 Aplicarea sancțiunilor contravenționale | Ordonanță 2/2001 actualizat
2021 - Lege5.ro
 Sanctiunile Contraventionale (scribd.com)