Violența reprezintă utilizarea forței și a constrângerii de către un individ, grup, clasă socială în

scopul impunerii voinței asupra altora.

Forme de violenta

1. Violența fizică – utilizarea forței în scopul provocării suferinței fizice;

2. Violența psihică – utilizarea unui limbaj care influențează negativ dezvoltarea
personalității unei persoane;
3. Violența verbală - utilizarea unui limbaj vulgar pentru a jigni și provoca o
persoană.
La aceste 3 forme am dat cel mai popular exemplu regasit la noi in tara, acesta fiind
violenta domestica. Violența domestică în România este o problemă socială care
afectează viața multor membrii ai familiilor, în special femeile și copii.
Violența domestică (VD) în România a fost în mare parte ignorată în timpul perioadei comuniste.
În perioada de tranziție din anii 1990 au existat încercări de soluționare a acestei probleme, dar
implementarea a fost lentă. Violența domestică a început să fie abordată, din punct de vedere
social și legal, începând cu anii 2000. În 2016, România a ratificat Convenția Consiliului Europei
privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția
de la Istanbul).
Cauze ale violenței domestice
- Sărăcia este unul dintre cei mai des incriminați factori responsabili în apariția și
proliferarea violenței în familie. Incapacitatea de a-și satisface anumite trebuințe
materiale determină frustrarea individului, frustrare care generează, la rândul ei, o
energie negativă care se răsfrânge asupra vieții familiale. Totuși, nu trebuie să
concluzionăm că violenţa domestică este o caracteristică a familiilor sărace. Acest tip de
comportament se manifestă în toate mediile.
- Atitudinile și stereotipurile sociale care legitimează rolul dominant al bărbatului și
pe cel subordonat al femeii care s-au perpetuat de-a lungul istoriei omenirii. Astfel,
mentalitatea privind superioritatea masculină reprezintă un principal factor responsabil în
manifestarea fenomenului de violență domestică. Nu trebuie uitat faptul că în România,
mai ales în mediul rural, familia este văzută ca o sferă privată, aflată sub controlul
bărbaților, având la bază modelul patriarhal de relaționare, în care bărbatul decide și
femeia ascultă, se conformează și îl urmează.
- Permisivitatea socială față de violența în cuplu - Conflictele violente din familie, în
care femeia este victimă, devin într-o oarecare măsură cunoscute în rândul anturajului, în
rândul comunității în care trăiesc iar lipsa de reacţie a celor din jur denotă indiferenţă sau
chiar o aprobare tacită.

4. Violența instituțională - apare când o instituție neagă drepturile fundamentale ale

unora dintre membrii ei; când violența este instituționalizată, ea devine o parte a
culturii și este acceptată de către societate - exemplu Incidentul xenofob din
comuna Ditrău din anul 2020 este un incident debutat la 26 ianuarie 2020, în
cursul căruia (estimativ) circa 200-300 de localnici din comuna Comuna Ditrău,
județul Harghita, România s-au revoltat în cursul săptămânii care a urmat,
nemulțumiți că fabrica de pâine Ditrói Pékség (în română Brutăria Ditrói)[1] din
localitate a angajat doi muncitori străini, aduși cu acest scop din Sri Lanka.
Oamenii au determinat plecarea din comună a celor doi muncitori străini și au
susținut că resping sosirea în comuna cu peste 98 % etnici maghiari[2] a
respectivilor migranți, deoarece le este teamă că odată cu venirea acestora va
începe un proces de relocare în zonă a unui număr și mai mare de migranți, care
ar avea drept consecință impunerea culturii acestora pe plan local și punerea în
pericol a siguranței economice și fizice a localnicilor. Două săptămâni mai târziu,
peste 1.800 dintre locuitorii comunei au solicitat în mod oficial companiei printr-o
petiție, ca aceasta să nu angajeze forță de muncă străină.