TESTUL 4 DE ANTRENAMENT

DANCIU TEODORA

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre situaţiile

de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.

1. Setea este un exemplu de senzație:

a. exteroceptivă

b. interoceptivă

c. proprioceptivă

d. secundară

2. Atunci când George afirmă despre colegul său Radu că a fost în mod cert prezent la ora de

biologie, fiindcă ”l-a văzut cu ochii săi”, este evidențiată însușirea percepției de a fi o

imagine:

a. contextuală

b. subiectivă

c. primară

d. bogată în conținut

3. Ieri am văzut un pui de urs la o grădină zoologică, iar azi pot să-mi reprezint acel pui de urs

mergând prin pădurea de la marginea satului, deoarece reprezentarea acestuia:

a. este panoramică

b. poate fi desprinsă de contextul spațio-temporal în care a avut loc percepția

c. se formează în prezența acțiunii obiectului asupra analizatorilor

d. simbolizează însușiri concrete, intuitive de formă, mărime, culoare

4. Foamea este o trebuință:

a. primară (înnăscută)

b. secundară (dobândită)

c. spirituală

d. de autorealizare
5. Andrei își dă seama că Ioana este veselă, deoarece trăirile afective dispun de:

a. polaritate

b. capacitatea de se păstra chiar și în absența stimulului care le-a generat

c. proprietatea de a se converti unele în altele

d. capacitatea de a se exterioriza

6. Maria povestea că, atunci când a fost cu bunicii la circ, i-au atras atenția în mod deosebit

hainele viu colorate ale clovnilor. Forma atenției prezentă în exemplul de mai sus este cea:

a. postvoluntară

b. internă

c. involuntară

d. voluntară

7. Călin își schimbă foarte des deciziile, în funcție de opiniile celor din jur, iar în caz de eșec îi

acuză pe aceștia, ceea ce arată că îi lipsește calitatea voinței numită:

a. independență

b. perseverență

c. putere

d. calm

Nu este cazul, creativitatea nu intra

9. Pentru a nu pierde bursa de merit, Bogdan se străduiește să obțină note bune și la

disciplinele de care nu este atras, dând dovadă, în acest caz, de o motivație:

a. involuntară

b. afectivă

c. extrinsecă

d. intrinsecă

10. Gelozia este un exemplu de:

a. dispoziție afectivă pozitivă

b. pasiune nobilă

c. dispoziție afectivă negativă

d. pasiune oarbă
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

A.

În coloana din stânga sunt enumerate forme ale memorării, iar în coloana din dreapta sunt

numerotate enunţuri adevărate referitoare la acestea. Scrieţi pe foaia de examen asocierile corecte

dintre fiecare literă din coloana din stânga şi cifra corespunzătoare din coloana din dreapta.

a. Memorarea mecanică (2)

b. Memorarea logică (4)

c. Memorarea intenționată (3)

d. Memorarea

neintenționată (1)

1. Se caracterizează prin aceea că înregistrarea, păstrarea

şi reactualizarea informaţiilor se realizeaza fără ca noi

să intenţionăm şi să ne propunem în mod special acest

lucru.

2. Implică simpla repetare a materialului, memorăm doar

formele verbale fără a înțelege conținutul logic.

3. Este subordonată intenţiei, scopului şi controlului

deliberat, desfaşurându-se, în toate fazele, sub egida lui

„trebuie".

4. Este bazată pe înţelegerea sensurilor şi a semnificaţiilor

materialului de memorat; absolut necesară în procesul

învăţării cognitive.

5. Se referă la corectitudinea şi precizia cu care informaţiile

sunt redate, corespondenţa calitativă dintre materialul

memorat şi materialul reprodus.

12 puncte

B.

Citiți, cu atenție, textul de mai jos:

Imaginația implică mecanismele verbale în toate formele ei de manifestare. Cuvântul, ca

instrument al activității mintale, permite evocarea selectivă a ideilor și reprezentărilor, vehicularea

și punerea lor în cele mai variate relații.

Pornind de la textul dat, răspundeți următoarelor cerințe:

1. Menționați două procese/fenomene psihice la care face referire, în mod explicit, textul.

4 puncte

Imaginația și reprezentarea sunt procesele psihice menționate în text

2. Precizați trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele menționate la puntul 1.

6 puncte

Reprezentarea este panoramică, fiind posibilă analizarea din mai multe unghiuri și puncte de vedere a
imaginii reprezentate, în minte. De asemenea, reprezentarea există în lipsa stimulilor asupra
analizatorilor. O altă trăsătură a reprezentării este operativitatea, trăsătură ce implică capacitatea de
a reconstrui mental obiectul la nivelul trăsăturilor sale definitorii, scos din context.

3. Construiți un exemplu prin care să ilustrați una dintre formele imaginației. 4 puncte

Una dintre formele imaginației este imaginația reproductivă. Cu ajutorul acestei forme ale imaginației
putem să obținem imagini noi care au la bază acțiuni sau obiecte din experiența anterioară, pe baza
unor descrieri sau explicatii. De exemplu, citind o carte și încercând să realizăm un portret
personajelor, facem uz de imaginația reproductivă. Descrierile din carte ne ghideaza in construirea
portretelor. Imaginația, in aceasta forma a sa, ne ajuta sa intelegem mai bine ceea ce am citit si ,
datorita imaginilor vii pe care le producem, tinem minte mai usor ceea ce am citit.

4. Argumentaţi, în aproximativ cinci rânduri, utilitatea comunicării nonverbale. 4 puncte

Comunicarea nonverbală are ca rol transmiterea de informații referitoare la starea de spirit a

persoanei cu care intretinem o conversatie. Prin gesturi, mimica, postura corpului deducem gradul de
interes, parerea persoanei despre noi si multe alte detalii despre cel cu care purtam discutia. Aceste
informatii furnizate pe cale nonverbală sunt de cele mai multe ori indicatori mai onești ai felului în
care o persoană se raportează la contextul interacțiunii decât informațiile emise pe cale verbală.

Pagina 3 din 3

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Citiți, cu atenție, următorul text:

Încă de la prima vedere îţi făcea, fără îndoială, impresia unui om de seamă, a unui om rar şi

neobişnuit de talentat; avea un chip spiritualizat, iar mişcările deosebit de delicate şi de vioaie ale

chipului său oglindeau o viaţă sufletească interesantă extrem de furtunoasă, plină de o uimitoare

delicateţe şi sensibilitate.

Când stăteai de vorbă cu el, iar el – lucru rar de altfel – depăşea limitele convenţionalului,
rostind de acolo, din depărtarea unde se afla, cuvinte personale, proprii, atunci eram nevoit să

recunosc că era net superior celor de teapa noastră, căci gândise mai mult la viaţa lui decât ceilalţi

oameni, posedând în domeniul spiritual acea precizie vecină cu răceala, acea siguranţă a gândirii

şi acele cunoştinţe pe care nu le posedă decât oamenii cu adevărat pătrunşi de spirit, lipsiţi de

orice ambiţii, de orice năzuinţă de a străluci sau de a convinge neapărat pe ceilalţi sau de a avea

dreptate întotdeauna (…) Am toate motivele să presupun că nişte părinţi şi învăţători iubitori, dar

severi şi foarte pioşi, l-au educat într-un spirit care pune la baza educaţiei ,,înfrângerea voinţei”.

Numai că acestui elev nu reuşiseră nici să-i nimicească personalitatea, nici să-i înfrângă voinţa,

căci el era mult prea puternic şi dur, mult prea mândru şi plin de spirit (…)

Mi-am dat seama de îndată că era un om al gândurilor şi cărţilor, neiniţiat într-o meserie

practică. Rămânea culcat în pat până târziu, deseori se scula aproape de prânz, făcând apoi în

halat cei câţiva paşi din dormitor până în camera de zi (…) Atât în felul său de a dormi, cât şi de a

trăi, de a mânca şi de a bea, străinul se dovedi a fi la fel de dezordonat şi de capricios (…)

Trăia foarte liniştit şi retras…omul acesta nu era câtuşi de puţin sociabil, ba chiar era un ursuz

cum nu-mi mai fusese dat să văd până atunci.

(Hermann Hesse – Lupul de stepă)

Pornind de la textul dat, răspundeți următoarelor cerințe:

A. Menţionaţi, conform teoriei lui C. G. Jung, tipul temperamental al personajului prezentat în text.

Precizați, din text, două idei/afirmații prin care să justificați răspunsul dat. 6 puncte

Conform teoriei lui C. G. Jung, personajul prezentat în text se încadrează în tipologia

temperamentului introvertit. Pe când extrovertiții tind să aibă o viață socială înfloritoare, bucurându-
se de compania celorlalți și găsindu-și energia în interacțiune interumană și în activități practice,
introvertiții sunt persoane rezervate, singuratice, stăpâne pe sine și retrase. Luând în considerare
secvențele „Trăia foarte liniștit și retras... omul acesta nu era câtuși de puțin sociabil, ba chiar era
ursuz cum nu-mi fusese dat să văd până atunci” și „ Mi-am dat seama de îndată că era un om al
gândurilor şi cărţilor, neiniţiat într-o meserie practică”, putem observa criteriile necesare încadrării
acestui temperament în categoria temperamentelor introvertite.

B. Considerați că personajul prezentat în text avea o voinţă slabă? Precizați, prin apel la text, un

motiv prin care să susțineți răspunsul dat. 4 puncte

Confrom textului, în ciuda unei educații care ar fi avut ca scop eliminarea voinței personale,
personajul a continuat să fie puternic determinat, astfel neputând fi vorba despre voință slabă în cazul
acestuia. Secvența care susține acest punct de vedere este: „ Numai că acestui elev nu reuşiseră nici
să-i nimicească personalitatea, nici să-i înfrângă voinţa, căci el era mult prea puternic şi dur, mult prea
mândru şi plin de spirit (…) ”

C. Textul precizează faptul că personajul prezentat era net superior celor de teapa noastră.

Menționați două motive care susţin acest fapt. 6 puncte

Conform textului, personajul se situeaza deasupra celorlalți din punct de vedere intelectual datorită
interesului său puternic față de cunoaștere. De asemenea, un alt atribut care califică personajul în
categoria oamenilor superiori este faptul că nu-și dorește să aibă dreptate, ci pune adevărul mai
presus decât câștigul personal. Secvența care susține acest punct de vedere este: „ depăşea limitele
convenţionalului, rostind de acolo, din depărtarea unde se afla, cuvinte personale, proprii, atunci
eram nevoit să recunosc că era net superior celor de teapa noastră, căci gândise mai mult la viaţa lui
decât ceilalţi oameni, posedând în domeniul spiritual acea precizie vecină cu răceala, acea siguranţă a
gândirii şi acele cunoştinţe pe care nu le posedă decât oamenii cu adevărat pătrunşi de spirit, lipsiţi de
orice ambiţii, de orice năzuinţă de a străluci sau de a convinge neapărat pe ceilalţi sau de a avea
dreptate întotdeauna”

D. Prezentați, în aproximativ o jumătate de pagină, caracterul personajului prezentat în text,

conform teoriei lui G.W. Allport, evidențiind o trăsătură cardinală și două trăsături principale ale

caracterului acestuia. 10 puncte

Conform teoriei lui G. W. Allport, caracterul se împarte în 3 mari categorii de trăsături: trăsăturile
cardinale, cele mai puține ca număr dar cele mai relevante ca efect asupra personalității; trăsăturile
principale și trăsăturile secundare, în număr foarte mare și imposibil de determinat.

Date fiind informațiile furnizate de text, personajul principal are ca trăsătură cardinală capriciul. Acest
personaj este indulgent cu sine și nu vede munca decât ca pe ceva ce poate face atunci cînd obiectul
muncii corespunde cu dorințele sale deja existente, neascultându-și părinții și totuși dedicând timp
cunoașterii și gândirii, fiind o persoană inteligentă și cu o viață spirituală puternică, dar fără interes
pentru o metodă ordonată de muncă („Atât în felul său de a dormi, cât şi de a trăi, de a mânca şi de a
bea, străinul se dovedi a fi la fel de dezordonat şi de capricios”). O trăsătură principală de caracter
este lenea, personajul având o rutină incompatibilă cu munca sau cu rigorile sale („Rămânea culcat în
pat până târziu, deseori se scula aproape de prânz, făcând apoi în halat cei câţiva paşi din dormitor
până în camera de zi”). O alta trasatura principala este nepasarea atat in ceea ce priveste opiniile
altora despre el cat si in privinta a ceea ce ar putea sa-i ofere viata.( lipsit de orice ambiţii, de orice
năzuinţă de a străluci sau de a convinge neapărat pe ceilalţi sau de a avea dreptate întotdeauna)

E. Formulaţi un argument prin care să respingeţi afirmaţia potrivit căreia aptitudinile reprezintă

latura dinamico-energetică a personalităţii. 4 punc