Sunteți pe pagina 1din 3

Curs nr 2

I.2. Orientari actuale in management

Cele mai recente abordari ale psihologiei organizational-manageriale (Cf. Zlate, M.,
2004), care aduc noi perspective si solutii sunt:
 abordarea cognitiva,
 abordarea psihanalitica,
 abordarea evolutionista.
Abordarea cognitiva are doua surse generatoare de idei: psihologia cognitiva, aparuta în
anii 1960 si teoria resurselor psihice. Scopul principal al abordarilor cognitive, dupa Haslam,
2001 este identificarea proceselor mentale, care conduc la noi pattern-uri
comportamentalorganizationale.
Karl Weik, 1969, 1979, cel mai important reprezentant al acestor orientari contribuie la
dezvoltarea acestor teorii punând în evidenta:
 rolul proceselor cognitive în constructia, reconstructia si sustinerea organizationala;
 termenul de instituire atât al procesului organizational cât si al produsului organizational;
 managerii care construiesc, reorganizeaza, selecteaza si demoleaza multe aspecte ale
mediului obiectiv, înconjurator;
 calitatea proceselor cognitive este generatoare de calitatea obiectivelor, a activitatilor, a
modurilor de organizare, a motivarii personalului, a solutionarii tensiunilor si
conflictelor.
Hodginson, 2001 arata ca factorul fundamental, generator si explicativ al întregii vieti
organizationale este cognitia (Cf. Zlate, 2004, p. 145).
Abordarea psihanalitica este reprezentata de Elliott Jacques, A. Levy, M. Pages, N. Aubert, E.
Enriquez. Elliott Jacques (1917-2003) aduce urmatoarele contributii:
 elaboreaza metoda numita socioanaliza
 considera sistemele sociale ca mecanisme de aparare împotriva anxietatii depresive si
anxietatii de persecutie
 arata ca manifestarile de irealism, de clivaj, de suspiciune pot fi depasite prin metoda
discutiei în grup, prin tehnica numita elaborare interpretativa, care ajuta oamenii sa-si
clarifice sentimentele, care stimuleaza schimbarea, care rezolva tensiunile si tabuurile
sociale.
E. Enriquez dezvoltând ideile lui Elliott Jacques identifica sapte instante de analiza a
organizatiei:
1. instanta mitica, mitul fiind o ordine care legitimeaza existenta organizatiei
2. instanta socio-istorica, care pune în evidenta relatia dintre organizatie si societate
3. instanta institutionala, la nivelul global al institutiei
4. instanta organizationala, care este suportul concret al organizatiei pentru a exista
5. instanta grupala, care se refera la afinitati, productie, conflicte
6. instanta individuala, normala sau patologica
7. instanta pulsionala, care este procesul dinamic, care îl impinge pe individ spre realizarea
scopurilor sale.
Cercetarile Universitatii Paris VII, reprezentate mai ales de J. Barus-Michel se refera la
organizatie ca la idealul de sine, obiectul dorit, îmbinând economicul cu imaginarul dar pun în
evidenta si aspectele negative ale acesteia, în ipostaza sa de eu-castrator , care aduce tensiuni,
conflicte, somaj. Abordarea psihanalitica a fenomenelor organizationale îsi gasesc expresia
deplina în studiul crizelor individuale si organizationale.
Abordarea evolutionista reprezentata de Coriat, Weinstein, 1995, de Hackman, 1990, de
Madhaman, Fogel, 2001, de Chirica, 2003 considera ca cercetarea organizatiei dintr-o
perspective evolutionista aduce urmatoarele noutati:
 motorul organizatiei nu mai este considerat profitul ci “vointa biologica” a organizatiei de
a supravietui, ca orice fiinta vie
 studierea mecanismelor de adaptare la mediu a organizatiei, a capacitatii ei de învatare, si
autoorganizare
 elemente de permanenta sau de ereditate numite “rutine” care constituie fundamentele
comportamentului organizational
 principiul mutatiei care împinge spre evolutie, si care sunt acele comportamente de
cautare, bazate pe inovatie, înalt riscante
 mecanismele de selectie a noilor comportamente
Conceptul de rutine se refera la acele repertorii de raspunsuri, modele de activitate repetitive,
automatisme formate ca urmare a interactiunii dintre indivizi. Rutinele organizationale sunt
cunostinte, experiente, proceduri, specifice pentru fiecare organizatie, individuale sau colective.
Cele mai importante caracteristici ale rutinelor dupa autorii curentului evolutionist sunt:
 reproducerea rutinelor
 mentinerea rutinelor existente si formarea altora noi
 restrângerea rutinelor care conduc la esec si amplificarea celor care se asociaza cu
 succesul organizational
 imitatrea rutinelor eficiente ale altor organizatii
 rolul rutinelor de mecanisme de întarire selectiva a interactiunilor dintre membrii
 organizatiei,
 rutinele ca modalitati de acomodare adaptativa
 rutinele ca ghid al inovatiei
Managementul postmodern se defineste prin aparitia de noi orientari economice cum ar fi
teoria costurilor tranzactionale, teoria dreptului de proprietate, teorii sociologice ca teoria reglarii
permanente sau a regulilor jocului, teoria logicii actiunii, teoria structurilor, teoria
etnometodologica si teorii socioeconomice cum sunt teoria costurilor ascunse, teoria organizatiei
calificante.
Managementul este la ora actuala prezent în toate domeniile vietii sociale (management
industrial, agricol, ecucational). In managementul contemporan accentul cade atât pe cresterea
productivitatii muncii fizice, cât si/sau mai ales pe cresterea productivitatii muncii intelectuale.

S-ar putea să vă placă și