Sănătate Mentală Și Psihiatrie, Curs 3
Încărcat de
Basandica Bogdan
0 evaluări
0% au considerat acest document util (0 voturi)
2 vizualizări
3 pagini
Informații document
apăsați pentru a extinde informațiile documentului
Descriere:
Psihiatrie cursuri amg
Titlu original
Sănătate mentală și psihiatrie,curs 3
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Partajați acest document
Partajați sau inserați document
Opțiuni de partajare
Partajați pe Facebook, se deschide într-o fereastră nouă
Facebook
Partajați pe Twitter, se deschide într-o fereastră nouă
Twitter
Partajați pe LinkedIn, se deschide într-o fereastră nouă
LinkedIn
Partajați cu e-mailul, deschide clientul de e-mail
E-mail
Copiere link
Copiere link
Vi se pare util acest document?
0%
0% au considerat acest document util, Bifați acest document drept util
0%
0% au considerat acest document drept nefolositor, Bifați acest document drept nefolositor
Este necorespunzător acest conținut?
Raportați acest document
Descriere:
Psihiatrie cursuri amg
Drepturi de autor:
© All Rights Reserved
Indicator pentru conținut neadecvat
Salvare
Salvați Sănătate mentală și psihiatrie,curs 3 pentru mai târziu
0 evaluări
0% au considerat acest document util (0 voturi)
2 vizualizări
3 pagini
Sănătate Mentală Și Psihiatrie, Curs 3
Titlu original:
Sănătate mentală și psihiatrie,curs 3
Încărcat de
Basandica Bogdan
Descriere:
Psihiatrie cursuri amg
Drepturi de autor:
© All Rights Reserved
Indicator pentru conținut neadecvat
Salvare
Salvați Sănătate mentală și psihiatrie,curs 3 pentru mai târziu
0%
0% au considerat acest document util, Bifați acest document drept util
0%
0% au considerat acest document drept nefolositor, Bifați acest document drept nefolositor
Inserare
Partajare
Salt la pagina
Sunteți pe pagina 1
din 3
Căutați în document
CURS 3 © gandirea= treapta superioara a cunoasterii prin care se obtine adevarul. Este un Proces in care stimuli, sentimentele, notiunile sunt asimilate si prelucrate. Prin gandire ne formam o imagine asupra lumii in care traim. Tulburari de gandire: ~ accelerarea proc: alta, nepu ett ti incoerenta gandirii sului gandirii (fuga de idei= bolnavul vorbeste mult, sare de la o idee la fi singure idei — in schizofrenie, sindrom maniacal) (iv (exprimare lenta, raspuns dat cu intarziere) bolnavul pierde legaturile logice intre idei, lata de cuvinte ( cuvinte amestecate, fara legatura intre ele) - delir = convingeri false ce nu pot fi testate sau demonstrate. Poate fi: ~ de tip depresiv (delir de persecutie= bolnavul e convins ca cei din jur il persecuta, delir de urmarire magico-tehnica, delir de gelozie, delir mistic, delir de vinovatie) - de tip expansiv (pacientul se supraestimeaza: se crede important, sau foarte bogat) iile= idei spontane care invadeaza si domina gandirea bolnavului, de care acesta nu poate sa scape (un fragment de melodie, intrebari fara raspuns, etc) ~ fobiile- frica de ceva... (claustrofobia= frica de spatiu inchis, zoofobia= teama de animale, etc.) * vorbirea= limbajul= modul caracteristic de comunicare intre oameni Tulburari de vorbire: -dislalie= balbaiala - logoree= ritm rapid de cuvinte (sindroame maniacale) - bradilalie= ritm scazut de cuvinte (demente, schizofrenie) - mutism= imposibilitatea de a vorbi - negativism verbal ~ stereotipii= repetarea continua a anumitor cuvinte, fara sens si logica - modificari de intensitate a vocii ( vorbeste in soapta sau tipat) ~ salata de cuvinte= combinatie ilogica si incoerenta de cuvinte (demente) - stil telegrafic + asociatii de rima ~ neologismele — cuvinte inventate de bolnav cu semnificatie strict personala, (in schizofrenie) lalia= repetarea cuvintelor interlocutorului (demente) ~ polilalia~ repetarea fara sens a ultimelor cuvinte rostite (demente, schizofrenie) + afectivitatea= totalitatea proceselor emotionale Forme de afectivitate normala: -dispozitia = stare de afeect (buna sau rea) -emotia= modificare inten: placute sau neplacute: suparare, bucurie ul traire afectiva cu aparitie lenta, progresiva, dar de durata ‘raire afectiva de intensitatea emotiei de durata sentimntulut tivitate de fond, care poate fi apreciata de subiect tii, Pot fi emotiiTulburari de afectivitate: scaderea elanului vital ajungand pana la apatie si indiferenta atimia= scaderea foarte accentuata a tonusului afectiv (demente ) -depresia= hipertimie negativa, cu sentimentul devalorizarii_personale, mimica exprima continutul dureros al trairilor afective, psihica bolnavul nu se poate bucura, nici intrista (depresii) xagerare a dispozitici de bine, fara motiv (cama fara obicct, teama irationala in absenta unui pericol iva= trecerea de la o stare la alta ersiunea afectiva= bolnavul devine ostil fata de persoanele pe care le-a iubit sau ar trebui sa le iubeasca: parinti,copi ria- pacientul isi pierde controlul de sine, se manifesta agresiv de la adresare de injurii si cuvinte necuviincioase, pana la acte de violenta - apatia- pacientul prezinta afecte foarte slabe, totul pare sa treaca pe langa el fara sa-i provoace vreo reactie (schizofrenie) © constienta = mod de organizare a vietii de relatie care leaga individul de ceilalti si de lume (starea vigila). Este capacitatea individului de apreciere si interpretare corecta a mediului si a propriei persoane. In mod normal individul percepe si interpreteaza corect stimulii, are capacitatea de concentrare a atentiei nealterata, apreciaza si reflecta corect mediul, este orientat temporo-spatial, iar capacitatea sa de memorare este prezenta, procesele cognitive se deruleaza coerent si integral, avand ca rezultat adaptarea la mediu. Tulburari de constienta, cantitative (gradul vigilitatii): usoare: obnubilarea (scaderea tonusului functional al proceselor psihic perplexitate, somnolenta, desfasurare lenta a proceselor cognitive) = medii:-sopor ( somnolenta, raspuns lent la stimuli verbali, concentrarea se face cu dificultate si pentru putin timp) -stupor (activitatea psihomotorie este suspendata, bolnavul nu raspunde la intrebari si reactioneaza doar la stimuli foarte puternici) = grave :coma (pierderea completa a constiintei, disparitia functiilor de relatie si pastrarea doar a celor vegetative) Tulburari de constiinta, ~ delir : confuz, usoara itative: dezorientare temporo-spatiala cu halucinatii si idei delirante, incoerenta verbala, agitatie psihomotorie, ce poate sa apara in sindroame de sevraj (alcool, droguri), intoxicatii acute (alcool, droguri, antidepresive), ~ starea oneiroida — infiltrarea structurilor visului in gandirea vigila + Slarea amentiva — profund tulburata constiinta propriului eu, bolnav agitat, dezorientat, incoerent - slarea crepusculara — bolnavul isi Caracteristic acestei situatii este am Pastreaza automatismele motorii, este nesigur pe el. nezia (fuga patologica, somnambulismul). © personalitatea - este rezultanta dinamica a ins temperament, caracter, intelect. - temperamentul reprezinta particularitat (coleric,sanguin,flegmatic, melancolic). ice: constiinta, innascute de reactivitate ale individului 10~ caracterul - trasaturi care diferentiaza personalitatile intre ele dupa atitudinile fata de sine si fata de ceilalti, - inteligenta - desteptaciunea capacitatea raporturile dintre el si lumea inconjuratoare, O inteligenta insuficienta este divizata in patru categorii: + handicapul foarte sever, este cel mai grav, = oligofrenie, in care 0 persoana chiar de varsta adulta nu poate sa indeplineasca activitati corespunzatoare unui copil sanatos in varsta de 3 ani( sa manance, sa se imbrace) — sunt dependenti de ingrijire. + handicapul sever, atinge varsta unui copil sanatos in varsta de sase ani, vocabularul este limitat, invatarea scrisului si cititului este imposibila. ~ handicapul usor, permite invatarea scrisului si cititului la un nivel scazut ~ slab dotat, sau retard mintal, care parcurge cu greutate primii ani de scoala, ramanand de cateva ori repetenti, nu sunt dependenti de ingrijire. In cadrul psihopatologiei personalitatii se descriu ~ depersonalizarea- persoana se simte straina de sine insasi. Acest sentiment este infricosator. Pacientul are impresia ca privindu-se pe sine vede pe altcineva (schizofrenie) ~ derealizarea —instrainare de realitate, bolnavul considera realitatea ca nefiind nereala (psihoze). idului de a intelege, gandi si aprecia * vointa- reprezinta functia psihica legata de capacitatea de a transpune in actiune ideile, planurile, Tulburari de vointa: ~seaderea vointei- in tulburari de personalitate - abulia (avolitia) —anularea capacitatilor volitionale, cu lipsa oricarei activitati, ca in melancolia stuporoasa, dementa, oligofre-niile grave ~ hiperbulia ( cresterea vointei)- in paranoia, sindroame maniacale, este o activitate multipla, neconcordant’, nedus’ la bun sfairsit, ffiri randament, Analizarea datelor culese si interpretarea informaii semni nevoilor afectate, stabilirea diagnosticelor de nursing si defini icative permite identificarea rea sursei de dificultate.
S-ar putea să vă placă și
43. Herniile hiatusului esofagian
43. Herniile hiatusului esofagian
Basandica Bogdan
22. Hemoragiile digestive superioare.docx
22. Hemoragiile digestive superioare.docx
misteralban
Chirurgie cursul X
Chirurgie cursul X
Basandica Bogdan
GERIATRIE(N) Suport de Curs
GERIATRIE(N) Suport de Curs
Andra
Conduita in Urgente Medico-Chirurgicale
Conduita in Urgente Medico-Chirurgicale
annemary_tedy
Chirurgie cursul X
Chirurgie cursul X
Basandica Bogdan
Sanatate Mentală Și Psihiatrie Cursul 7
Sanatate Mentală Și Psihiatrie Cursul 7
Basandica Bogdan
Curs Asistente Final 1
Curs Asistente Final 1
Adrian Afloroaei
Test Chirurgie
Test Chirurgie
Basandica Bogdan
bibliografie
bibliografie
Stefana Mihaella
Ards
Ards
Asztalos Attila
CHIRURGIE Curs Adresat Asistentelor Medicale
CHIRURGIE Curs Adresat Asistentelor Medicale
valiq2002
Amiabila
Amiabila
Andrei Catalin
Culegere Teste Amg 2014 (1) (1)
Culegere Teste Amg 2014 (1) (1)
Madalina Mada
Ghita Laringita
Ghita Laringita
Basandica Bogdan
Chirurgie cursul X
Chirurgie cursul X
Basandica Bogdan
Medii de cultura
Medii de cultura
Basandica Bogdan
Curs Fizio Muscular 12ianuarie2011
Curs Fizio Muscular 12ianuarie2011
Basandica Bogdan
Stick Bootabil
Stick Bootabil
Basandica Bogdan