Metode moderne de evaluare

Lungu Felicia Mihaela, profesor Colegiul Comercial „Carol I” Constanța

Abstract : Didactic approach implemented in school practice skills training is based on many new parts: active
learning and experiential, interdisciplinary curriculum design as an optional subject but also rethinking the role
of the teacher dirijist coordinating the action by emphasizing the teaching component. All this required the
diversification of educational methods and evaluation methods. Judicious use of assessment methods is of
particular importance for the success of the business department. In essence, by means measuring and
evaluating quantitative assessment of the effects of student learning. Assessment of student work (positively or
negatively) has a special motivational value in teaching. Information received from the instructor can stimulate
confirm, strengthen and give student safety.Therefore, in this paper, we wish to emphasize objectivity of the
evaluation and descriptive diagnosis through summative test specifications conjugated matrix on which it was
generated.
CUVINTE CHEIE competențe ,evaluare, matrice de specificații

Evaluarea sumativă și importanța ei

Parcursul instructiv-educativ al unui elev este în pemanență dirijat atât de coordonatele

didactice, cât și de rezultatele evaluărilor stabilite prin Planul de evaluare.
Dupa modul de integrare a evaluării în procesul de învățământ, putem identifica trei
strategii: evaluarea inițială, formativă și sumativă. Prezentăm în continuare o analiză
comparativă a celor trei tipuri de evaluare, urmărind câteva criterii reprezentative pentru
lucrarea de față (Tabel 1).
Din tabel, se poate observa ușor faptul că evaluarea sumativă are feedback-ul cu valoarea
general-orientativă cea mai puternică. De regulă, rezultatul unei astfel de evaluări determină și
o apreciere socială.

1
Tabel 1 - Analiză comparativă a celor trei tipuri de evaluare
Criteriul
Momentul aplicării
Scopul urmărit
Funcții îndeplinite
Evaluarea inițială
Se realizează la începutul unui program
de instruire (ciclu de învăţământ, an organizând verificări sistematice la perioade mai lungi de instruire asupra a
şcolar, semestru, începutul unui capitol şi sfârșitul fiecărei unități de studiu.
chiar al unei lecţii).
Identifică nivelul achiziţiilor iniţiale ale
elevilor (cunoştinţe, competenţe şi
abilităţi) în scopul asigurării premiselor
atingerii obiectivelor propuse pentru
etapa imediat următoare.
“Este indispensabilă pentru a stabili dacă
subiecţii dispun de pregătirea necesară
creării de premise favorabile unei noi
învăţări.” (Ioan Cerghit, 2).
 funcţie diagnostică - ce constă în
localizarea lacunelor şi erorilor în
cunoştinţe şi abilităţi dar şi a “punctelor
forte”;
 funcţie prognostică - prin care se
urmăreşte prognozarea gradului în care
elevii vor putea să răspundă pe viitor
unui program de instruire.
Evaluarea formativă Evaluarea sumativă
Însoţeşte întregul parcurs didactic, Se realizează de obicei, la sfârşitul unei
mai multe unităţi de studiu (semestru,
an, ciclu de învățământ sau la finalul
studierii unui capitol).
Urmărește să identifice situațiile în care Stabileşte gradul în care au fost atinse
elevul întâmpină dificultăți în obiectivele generale propuse (dobândirea
achiziționarea de noi informații. Atât unei atitudini sau a unei capacităţi).
profesorul cât și elevul vor face
demersurile necesare pentru eliminarea
lor astfel încât obiectivele concrete
propuse să fie atinse şi să permită
continuarea demersului pedagogic spre
obiective mai complexe.
 “funcţie de constatare a rezultatelor şi  funcţie de constatare şi verificare a
de sprijinire continuă a elevilor” rezultatelor;
(I.T.Radu, 5);  funcţie de clasificare;
 funcţie de feed-back;  funcţia de comunicare a rezultatelor;
 funcţie de corectare a greşelilor şi  funcţie de certificare a nivelului de
ameliorare şi reglare a procesului; cunoştinţe şi abilităţi;
 funcţie motivaţională.  funcţie de selecţie;
 funcţie de orientare şcolară şi
profesională.
2
 Pentru învățământul preuniversitar, cele mai răspândite forme de evaluare sumativă
sunt: lucrările scrise semestriale (tezele) si examenele (de absolvire, de admitere, de
bacalaureat). Lucrările scrise semestriale sunt reglementate prin acte normative elaborate de
MECTS (la ce obiecte de studiu se dau și în ce perioadă anume). Ele sunt precedate, de
regulă, de lecții speciale de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor. La disciplinele
pentru care nu sunt prevăzute lucrări scrise semestriale, profesorul stabilește modalitățile de
evaluare sumativă: teste sumative, lucrări practice, portofolii sau proiecte.
Nota (scorul, calificativul) realizat în urma susținerii unui test sumativ are – de regulă
– mare greutate în procesul instructiv-educativ al elevului. De exemplu: nota obținută la teză
participă în proporție de ¼ la media semestrială; olimpiadele realizează o ierarhie a
pasionaților în disciplina respectivă; concursurile realizează o selecție a celor mai buni din cei
buni.

Interdependența competențe - evaluare - matrice de specificații

În Legea educație naționale, „competența reprezintă capacitatea dovedită de a selecta,

combina si utiliza adecvat cunoștințe, abilități și alte achiziții constând în valori si atitudini,
pentru rezolvarea cu succes a unei anumite categorii de situații de muncă sau de învățare,
precum și pentru dezvoltarea profesională ori personală în condiții de eficacitate și eficiență“.
Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare pentru fiecare
disciplină, domeniu de studiu, respectiv modul de pregătire. Evaluarea se centrează pe
competențe, oferă feed-back real elevilor și stă la baza planurilor individuale de învățare.
Realizarea unei evaluări sumative corecte presupune:
- stabilirea conținuturilor vizate și comunicarea lor tuturor participanților la evaluare;
- stabilirea competențelor specifice ale unităților de învățare, definirea lor ca priceperi și
achiziții, precum și comunicarea lor tuturor participanților la evaluare;
- stabilirea și comunicarea momentului în care se va face evaluarea;
- proiectarea planului evaluării (numărul întrebărilor, ponderea lor, punctajul,
construirea itemilor în acord cu conținuturile).
Matricea de specificații este elementul prin care ne asigurăm că testul sumativ propus
măsoară gradul de dobândire a competențelor vizate și are o bună validitate de conținut.
Practic, matricea de specificații reprezintă puntea de legătură între conținuturi, competențe și
evaluare.

Aplicație practică - matricea de specificații

Matricea de specificații indică ceea ce urmează a fi testat (competențele de evaluat)

prin raportare la conținuturile învățării. Liniile matricei de specificații includ elemente de
conținut vizate, iar coloanele conțin nivelurile cognitive corespunzătoare competențelor de
evaluat. Se au în vedere procesele cognitive conform taxonomiei lui Bloom: a-și aminti; a
ințelege; a aplica; a analiza; a crea; a evalua. În realizarea matricei se vor utiliza doar acele
procese cognitive pe care profesorul consideră că le va atinge în cadrul testului.
Celulele tabelului cuprind procentele de itemi (din totalul itemilor consacrați
întregului test) ce vor fi folosiți în proiectarea testului.
Evaluatorul stabilește: numărul total de itemi ai testului, precum și - procentual
-ponderea fiecărui conținut de evaluat în totalul testului (se notează pe coloană), defalcat apoi
pe niveluri cognitive specifice. (Tabel 2)

Profilul: Servicii
Calificarea: Tehnician în activităţi economice
3
Anul de studiu: Clasa a IX-a
Modulul: Utilizarea calculatorului în contabilitate
Competentele vizate:
C1 – Aplică strategii de îmbunătățire a activității la locul de muncă prin utilizarea soft-ului
specializat
C2 – Analizează structura soft-ului
C3 – Implementează soft-ul specializat la locul de muncă
C4 - Descrierea aspectelor de bază legale privind utilizarea soft-ului
Obiectivele evaluării:
O1 - Să adapteze soft-ul specializat la cerințele locului de muncă
O2 - Să identifice elementele de bază privind cunoașterea și utilizarea eficientă a soft-ului
O3 - Să recunoască documentele, să le clasifice și să le inregistreze prin intermediul soft-
ului pe tipuri de operații economico-financiare
O4 - Să aplice principiile de bază legale privind utilizarea soft-ului în conformitate cu
modificările legislative la zi
20%*9=1,8
Numărul de itemi = procentaj * numărul total de itemi (Tabel 3) (2 itemi)

TABEL 2 - MATRICEA DE SPECIFICAȚII - PONDERI TABEL 3 - MATRICEA DE SPECIFICAȚII – NUMĂRUL DE

Nivelurile ITEMI
cognitive a-şi a a a Total Nivelurile
Ponde-
aminti înţelege aplica analiza itemi cognitive a-şi a a a Total
re (%) Pondere
Conţinu- aminti înţelege aplica analiza itemi
(%)
turi Conţinu-
turi
C1 20 10 10 4 40
C1 2 1 1 4 40
C2 10 10 2 20
C2 1 1 2 20
C3 10 10 2 20
C3 1 1 2 20
C4 10 1 20
C4 1 1 20
Total
20 30 20 20 9
itemi Total
2 3 2 2 9
Procentual itemi
23 31 23 23 100
Procentual
23 31 23 23 100

Relația dintre obiectivele de evaluare/conținuturi și itemii probei va ajuta la stabilirea unui

feedback constructiv:

Tabel 4 – Relația obiective de evaluare-itemi

Obiective de evaluare Item Punctaj
O1 - Să adapteze soft-ul specializat la cerințele locului de muncă 1 5
2 5
3 5
8-a,b,c,d 20
Total 35
O2 - Să identifice elementele de bază privind cunoașterea și utilizarea 6 5
eficientă a soft-ului 9 15
Total 20
O3 - Să recunoască documentele, să le clasifice și să le inregistreze prin 4 5
intermediul soft-ului pe tipuri de operații economico-financiare 7 15
Total 20
4
 O4 - Să aplice principiile de bază legale privind utilizarea soft-ului în 5-1,2,3 15
conformitate cu modificările legislative la zi Total 15
Oficiu 10
Total 100

Testul elaborat pe baza conținuturilor de evaluat, a obiectivelor de atins respectă structura

impusă de matricea de specificații.

1. Comunicarea obiectivă a rezultatelor evaluării

Acţiunea de evaluare didactică include trei operaţii: masurarea, aprecierea şi decizia.
Aprecierea sau evaluarea propriu-zisă constituie procesul de judecată de valoare a
rezultatelor constatate, prin compararea acestora cu scopurile urmărite. Aprecierea primită
din partea evaluatorului (feedback-ul) are o valoare motivaţională deosebită în procesul
didactic. În Cursul pentru formarea continuă a profesorilor de matematică și științe
economice în societatea cunoașterii, editura Fundației ”Andrei Șaguna” se menționează
următoarele efecte ale aprecierii pozitive:
- elevul află că efortul său a dat randament, deci este bine dirijat și orientat spre performanță;
întărește dorința de autorealizare a copilului;
- dă siguranță elevului, îi întărește încrederea în sine, îi crește prestigiul în cadrul colectivului
deoarece această apreciere este receptată și de grup; deasemenea, respectivul elev poate avea
apoi rol de model, rezultatele și competențele lui pot reprezenta țeluri identice și pentru
ceilalți;
- are efect stimulator: elevul își dezvoltă motivația pentru performanță;
- dacă aprecierea este justă și obiectivă, va crește și autoritatea personală a profesorului care a
emis-o și a prestigiului său în fața elevilor; astfel, profesorul poate fixa noi etaloane în
activitatea viitoare care se vor dori atinse;
Calificativul negativ, nota mică denotă:
- interes scăzut pentru conținuturile disciplinei;
- lipsa de motivare datorită unor cauze ce trebuie identificate imediat;
- imprimă nesiguranță elevului; dacă elevul se autoevaluează ca fiind accidental eșecul,
calficativul negativ poate constitui un stimul în activitatea sa de a recupera și îndrepta nota;
- profesorul, părinții pot fi atenționați de acest ”semnalul de alarmă”; ei pot verifica și remedia
situația critică.

”Interpretarea/aprecierea rezultatelor obţinute de elevi reprezintă parte a procesului de

evaluare şi permite luarea unei decizii. Indicatorii statistici şi modul de interpretare a valorilor
lor pot fi valorificate din perspectivă disciplinară, pentru analiza progresului individual şi de
grup dar şi sursă motivaţională pentru a întări comportamentele pozitive în învăţare.” (8)

5
Bibliografie:
1. Metode de predare / evaluare utilizate în învățământul universitar - Ispir Vasile
http://www.licentaispir.go.ro/metodedidactice.htm
2. Sisteme de instruire alternative şi complementare: Structuri, stiluri şi strategii – Ioan
Cerghit, Editura Aramis, 2002
3. Metode de învățământ - Ioan Cerghit, Editura Polirom
4. Seminar informatică - http://www.slideshare.net/seminarinformatica24032010
5. I. T. Radu – Evaluarea in Procesul Didactic, EDP, 2000
6. Legea educație naționale, Legea nr. 1/ 2011
7. Curs POSDRU - Profesor-evaluator de competențe profesionale
8. Curs POSDRU - Curs pentru formarea continuă a profesorilor de matematică și
științe economice în societatea cunoașterii, editura Fundației ”Andrei Șaguna”