Cap7 Slides ParteaI

Cap.7.
Teoremele fundamentale ale

electromagnetismului
Prof.dr.ing. Gabriela Ciuprina
Universitatea Politehnica Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică,

Departamentul de Electrotehnică
Suport didactic pentru disciplina Bazele electrotehnicii, 2019-2020, predată la facultatea de Automatică şi Calculatoare.
1/45
Gabriela Ciuprina (UPB) Cap.6. I CA+CD, A&C 1 / 45
[7.1] Teorema conservării sarcinii
Cuprins
1 [7.1] Teorema conservării sarcinii
2 [7.2] Teorema energiei electromagnetice
3 [7.3] Prima teoremă a forţelor generalizate
4 [7.4] Teorema condensatorului liniar
5 Aplicaţii - calculul capacităţilor
6 Condensatorul în regim variabil
7 Condensatorul liniar multipolar
8 Lectura recomandată
2/45
Teorema conservării sarcinii

Teorema conservării sarcinii (TCS) - enunţ
Intensitatea curentului electric ce părăseşte orice suprafaţă închisă (Σ) este
egală cu viteza de scădere a sarcinii electrice din domeniul DΣ mărginit de
suprafaţa închisă.
dA TCS - forma matematică

J (globală/integrală)
dq DΣ
ρ dv iΣ = −
dt
TCS - forma matematică explicită

DΣ (globală/integrală)
Σ
I Z
d
J · dA = − ρdv [A]
Demonstraţi! Σ dt DΣ
3/45
Teorema conservării sarcinii
Observaţii:
1 Σ este antrenată de corpuri în mişcarea lor (ipoteza Maxwell-Hertz).
TCS - semnificaţie fizică

Sarcina se conservă sau migrează sub formă de curent.
Σ
qDΣ descrescător ⇒ iΣ > 0 există o
n
scurgere de curent
qDΣ crescător ⇒ iΣ < 0 există o injecţie
de curent
iΣ = 0 ⇒ qDΣ = constant, sarcina se
conservă
4/45
TCS - consecinţe (cantitativ)
Forma locală a legii în medii mobile, în puncte în care câmpul

electric/magnetic este suficient de neted (e derivabil).
∂ρ
div J = − − div(ρv )
∂t
∂ρ
div (J + ρv ) = −
∂t
Demonstraţi!1
J v = ρv se numeşte densitate a curentului de convecţie
În medii imobile
∂ρ
div J = −
∂t
1
Cazul mediilor în repaus - obligatoriu; medii în mişcare - facultativ, vedeţi derivata
de volum. 5/45
TCS - consecinţe (cantitativ)
Dacă folosim şi LFE: ρ = divD atunci
∂ρ ∂(div D)
div (J + ρv ) = − ⇒ div (J + ρv ) = −
∂t ∂t
 
∂D
div J + ρv +
 
 = 0 ⇔ divJ t = 0
∂t 
unde J t = J + J v + J d
J - densitatea curentului electric de conducţie;
J v - densitatea curentului electric de convecţie;
J d - densitatea curentului electric de deplasare;
J t - densitatea curentului electric total.
∂D
În medii imobile J t = J + ∂t
6/45
TCS- consecinţe (cantitativ)
Forma locală a legii pe suprafeţe de discontinuitate imobile.
∂ρs
n12 × (J 2 − J 1 ) = −
∂t
∂ρs
divs J = −
∂t
Conservarea componentei normale a densităţii de curent

Pe suprafeţe de discontinuitate imobile pentru care ∂ρs /∂t = 0 , componenta
normală a densităţii curentului electric se conservă.
Jn1 = Jn2
7/45
În regim staţionar:
Forma globală:
iΣ = 0
Forma globală explicită: I
J · dA = 0
Σ
Forma locală:
divJ = 0
Semnificaţie: în regim staţionar liniile de curent sunt curbe închise.
Forma pe suprafeţe de discontinuitate:
Jn1 = Jn2
8/45
În sisteme izolate electric:
iΣ = 0 ⇒ qDΣ = constant
sarcina electrica este invariantă.
9/45
În medii imobile, omogene, izotrope şi liniare (din punct de vedere al

conducţiei şi din punct de vedere electric)
J = σE D = εE
∂ρ
div J = −
∂t
 
 D  σ σ
div J = div (σE) = σ div E = σ div   = divD = ρ
ε ε ε
∂ρ σ t ε
=− ρ ⇒ ρ(t) = ρ0 e− τ unde τ=
∂t ε σ
Exemplu: la Cu τ = 4π9·1019 ·6·107 ≈ 10−19 s.
În conductoare omogene sarcina se relaxează practic instantaneu, ea se
distribuie superficial.
10/45
[7.2] Teorema energiei electromagnetice
Cuprins
11/45
Teorema energiei electromagnetice (Poynting)
Teorema energiei electromagnetice - enunţ (medii liniare şi imobile)

Puterea transferată de câmpul electromagnetic, de la exteriorul la interiorul
unui domeniu prin frontiera sa este egală cu suma dintre puterea transferată
corpurilor conductoare din domeniu şi viteza de creştere a energiei
electromagnetice din domeniu.
dWem
PΣ,ext→int = PJ + [W]
dt
Demonstraţia - porneşte de la formele locale ale LIE şi LCM, în medii imobile:
∂B
rot E = −
∂t
∂D
rot H = J+
∂t
12/45

dWem
dt

∂B
rot E = − · H
∂t

∂D
rot H = J + · E
∂t
12/45

dWem
dt

∂B
rot E = − · H +
∂t

∂D
rot H = J + · E
∂t
12/45
∂D ∂B
E · rot H − H · rot E = J · E + E +H
∂t ∂t
∂D ∂B
−div E × H = J · E + E +H
∂t ∂t
Dacă mediile sunt liniare
∂(εE)
 
∂D ∂ εE 2 ∂  E · D  ∂we
!
E =E = = =
∂t ∂t ∂t 2 ∂t  2  ∂t

E ·D J
we = densitatea de energie electrică
2 m3
∂(µH)
 
∂B ∂ µH 2
∂  H · B  ∂wm
!
H =H = = =
∂t ∂t ∂t 2 ∂t  2  ∂t

H ·B J
wm = densitatea de energie magnetică
2 m3
13/45

∂we ∂wm
−div E × H = J · E + +
∂t ∂t
Conform legii transformării energiei în conductoare
W
p =J ·E
m3
Notăm S - vector Poynting

W
S =E ×H
m2
şi wem = we + wm - densitatea de energie a câmpului electromagnetic.
Forma locală a T.energiei în medii imobile şi liniare

∂wem
−div S = p +
∂t
14/45

Forma integrală se obţine integrând forma locală pe un domeniu DΣ :
∂wem
Z Z Z
−div S dv = p dv + dv
DΣ DΣ DΣ ∂t
Z
not
p dv = PJ [W]
DΣ
este puterea transferată de câmp corpurilor din DΣ , prin conducţie.

∂wem
Z Z
d not dWem
dv = wem dv =
DΣ ∂t dt DΣ dt
unde Wem este energia electromagnetică din DΣ .

Deci (aplicând şi formula Gauss-Ostrogradski):
I
dWem
− S · dA = PJ +
Σ dt
unde dA este orientată de la interior la exterior (cf. regulii de orientare a suprafeţelor
închise).
15/45
Pe de altă parte, conform conservării energiei: scăderea energiei sistemului (câmpului

electromagnetic din DΣ ) este suma energiilor cedate de acest sistem altor sisteme.
Câmpul elmg. interacţionează (în ipotezele făcute) numai cu:
corpurile din interiorul suprafeţei frontierei (care au fost pp. imobile) care pot
primi energie numai sub forma din legea transferului de energie în conductoare
(căldură)
câmpul din exterior.
−dWem = dQJ + dWint→ext
dWem
− = PJ + PΣ,int→ext
dt
dWem
−PΣ,int→ext = PJ +
dt
dWem
PΣ,ext→int = PJ +
dt
16/45
I
dWem
− S · dA = PJ +
Σ dt
dWem
PΣ,ext→int = PJ +
dt
⇒ I
PΣ,ext→int = − S · dA
Σ
unde dA este orientată de la interior la exterior (cf. regulii de orientare a

suprafeţelor închise).
În concluzie
dWem
dt
q.e.d.
17/45
Teorema energiei:
1 este un bilanţ de puteri şi energii în acord cu primul principiu al
termodinamicii (global dar şi local);
2 evidenţiază capacitatea câmpului elmg. de a transfera energie
(inclusiv în vid);
3 evidenţiază capacitatea câmpului elmg. de a acumula energie.
18/45
Aplicaţie - puterea transferată de câmpul electromagnetic unui corp:

l
J J E dA
S
a
H
Σ
I Z Z
u i
PΣ = − (E × H) · dA = − (E × H) · dA = (EH)dA = l2πa = ui
Σ Slat Slat l 2πa
Obs: i este curent total (conducţie+deplasare), formula este valabilă şi în regim variabil2 .
2
2 Li
Amintiţi-vă de la circuite: schema RL serie în regula de la receptoare: ui = Ri 2 + dtd 2 19/45
[7.3] Prima teoremă a forţelor generalizate
Cuprins
20/45
Prima teoremă a forţelor generalizate
Calculul energiei - util pt. determinarea acţiunilor pe care le exercită cp.

Vom nota:
Xk - forţa generalizată;
xk - coordonata generalizată (se modifică sub acţiunea forţei
generalizate).
Lucrul mecanic elementar corespunzător acţiunii forţei Xk
dLk = Xk dxk
Xk xk dLk
forţă [N] deplasare liniară [m] dLk = F · dr

cuplu [Nm] deplasare unghiulara [rad] dLk = C · dα
presiune [N/m2 ] volum [m3 ] dLk = p dV
21/45

Enunţ - în câmp electric
Forţa generalizată pe care câmpul electric o exercită asupra unui corp aflat în
câmp este egală cu viteza de scădere a energiei electrice în raport cu
coordonata generalizată, în condiţii de izolare electrică.
∂We

Xk = −
∂xk q=constant

Demonstraţie: din primul principiu al termodinamicii
dL = − dWe |q=constant
Dar X X ∂We
dL = Xk dxk şi dWe = dxk
k k
∂xk
⇒ X ∂We ∂We
X
Xk dxk = − dxk ⇒ Xk = − q.e.d.
∂xk ∂xk q=constant

k k q=constant
22/45

Enunţ - în câmp magnetic
Forţa generalizată pe care câmpul magnetic o exercită asupra unui corp aflat
în câmp este egală cu viteza de scădere a energiei magnetice în raport cu
coordonata generalizată, în condiţii de izolare magnetică.
∂Wm

Xk = −
∂xk ϕ=constant

Demonstraţie: din primul principiu al termodinamicii
dL = − dWm |ϕ=constant
Dar X X ∂Wm
dL = Xk dxk şi dWm = dxk
k k
∂xk
⇒ X ∂Wm ∂Wm
X
Xk dxk = − dxk ⇒ Xk = − q.e.d.
∂xk ∂xk ϕ=constant

k k ϕ=constant
23/45
Acţiunile câmpului electromagnetic
Folosind teorema forţelor generalizate şi teorema energiei pentru mediile în

mişcare, se demonstrează că:
Forţa lui Coulomb

Forţa care se exercită între două sarcini punctuale q1 şi q2 , aflate la
distanţa R, este
q1 q2
F =
4πεR 2
De aici, forţa care acţionează asupra unui mic corp electrizat aflat în
câmp electric
F = qE
⇒ procedeul de măsură3 pentru E
3
E este primitivă, u este derivată. 24/45
Forţa lui Laplace

Forţa care se exercită asupra unui corp DΣ în stare de conducţie, aflat în
câmp magnetic este Z
F = (J × B) dv
DΣ
De aici, forţa de interacţiune dintre două conductoare filiforme, paralele,

de lungime l, parcurse de curenţi egali cu i, şi aflate la distanţa R este
Forţa lui Ampére
µ0 i 2 l
F =
2πR
⇒ procedeul de măsură4 pentru i
4
i este primitivă, J este derivată. 25/45

Forţa Lorentz
Forţa care acţionează asupra unui mic corp electrizat aflat în mişcare cu viteza v
într-un câmp magnetic B
F = qv × B
⇒ procedeul de măsură5 pentru B
Cuplul care se exercită asupra unui mic corp polarizat
C =p×E
⇒ procedeul de măsură6 pentru p

Cuplul care se exercită asupra unui mic corp magnetizat
C =m×B
⇒ procedeul de măsură7 pentru m

5
B este primitivă, ϕ este derivată.
6
p este primitivă, P este derivată.
7
m este primitivă, M este derivată. 26/45
[7.4] Teorema condensatorului liniar
Cuprins
27/45
Teorema condensatorului liniar
Condensator, definiţie
Condensator = dispozitiv alcătuit din două armături conductoare separate
printr-un dielectric.
Obs:
dielectric
(izolant) Nu există restricţii legate
armatura de forma armăturilor sau
armatura plasarea lor în spaţiu;
conductoare conductoare
Armăturile sunt separate
(nu se ating);
Dielectricul este presupus
izolant perfect.
28/45

Dacă o armătură este electrizată, atunci în jurul ei apare câmp electric
(conform LFE). Vom nota q1 , q2 sarcinile armăturilor.
Condensator încărcat
Un condensator este încărcat dacă
q1 + q2 = 0.
Σ
C12
+q Vom nota
−q
q1 = q > 0 şi q2 = −q < 0
1
2
29/45
Condensator liniar
Un condensator este liniar dacă dielectricul este liniar
D = εE
Condensator liniar încărcat - mărimi globale

1 Sarcina unei armături (conform LFE)
I
q= D · dA
Σ
2 Tensiunea dintre armături

Z
u= E · dl
C12
30/45
Teorema condensatorului liniar - enunţ

Sarcina electrică cu care este încărcat un condensator liniar este
proporţională cu tensiunea la bornele sale.
q∼u
Demonstraţie:
D ∼ E din liniaritate
q ∼ D din LFE
u ∼ E din definiţia tensiunii
⇒q∼u q.e.d.
31/45
Capacitatea unui condensator
q = Cu
C - capacitatea condensatorului [F]
Obs:
def q
1 C ar putea fi definită ca C = u
dar la condensatoarele liniare acest raport nu
depinde nici de q nici de u;
2 La condensatoarele neliniare C(q) sau C(u);
3 La condensatoarele liniare C depinde de datele geometrice (dimensiunile şi
forma armăturilor, distanţa dintre ele) şi de materialul dielectricului;
4 C > 0 este un parametru al condensatorului care descrie capacitatea sa de a se
încărca cu sarcină electrică şi deci de a produce câmp electric.
5 Teorema condensatorului liniar poate fi privită ca o formă globală a legii de
material D − E, iar capacitatea C poate fi privită ca un parametru global asociat
permitivităţii electrice ε.
32/45
Aplicaţii - calculul capacităţilor
Cuprins
33/45
Aplicaţii - capacitatea condensatorului plan paralel

Condensator plan paralel
Două arm√ ături conductoare, plane, paralele, de arie A, distanţa dintre ele
fiind d A, sunt separate printr-un dielectric liniar de permitivitate ε.
Să se calculeze: capacitatea condensatorului, energia acumulată, forţa de
interacţiune dintre armături.
ε
εA
A C=
d
q2 qU CU 2
We = = =
2C 2 2
q2
F =−
2εA
d
34/45
1 Se presupune condensatorul încărcat, cu q şi −q

şi se determină câmpul electric.
q −q Vom neglija efectele de capăt şi vom presupune
câmpul uniform.
35/45

1 Se presupune condensatorul încărcat, cu q şi −q
şi se determină câmpul electric.
Vom neglija efectele de capăt şi vom presupune
Σ câmpul uniform.
2 Fie Σ ca în figură şi aplicăm LFE:
I Z
q= D · dA = D dA = DA
Σ S1
q −q ⇒
q q
D= ⇒ E=
A εA
3 Se calculează tensiunea dintre armături

Z Z
C12 qd
u= E · dl = Edl = Ed =
C12 C12 εA
q εA
4 Se calculează capacitatea C = u
⇒ C= d
35/45
• Energia acumulată în câmpul dintre armături8 :
D2 D2 q2 q2 Cu 2
Z Z Z
D·E qu
We = we dv = dv = dv = Ad = d= = =
Ω Ω 2 Ω 2ε 2ε 2εA 2C 2 2
• Forţa de interacţiune dintre armături
∂We q2

F =− =−
∂d q=constant

2εA
Interpretarea semnului negativ: forţa acţionează astfel încât coordonata

generalizată scade. Armăturile se atrag.
8
Formulele colorate sunt formule generale, valabile pentru un condensator liniar, cu orice formă şi material 36/45
Aplicaţii - capacitatea condensatorului cilindric
Condensator cilindric
Condensator cilindric = două armături conductoare, cilindrice, coaxiale, de
lungime l şi raze a şi b, separate printr-un dielectric liniar de permitivitate ε.
a
b
2πεl
C=
ε

ln ba
l
Demonstraţi!
37/45
Aplicaţii - capacitatea condensatorului sferic
Condensator sferic
Condensator sferic = două armături conductoare, sferice, concentrice, de
raze a şi b, separate printr-un dielectric liniar de permitivitate ε.
b
4πε
C= 1 1
ε a − b
a
Demonstraţi!
38/45
Condensatorul în regim variabil
Cuprins
39/45
Considerăm un condensator alimentat de la un conductor exterior.

Σ
i −q
+q
u
TCS pe Σ:
dqDΣ dq
iΣ = − ⇒ −i = −
dt dt
du
q = Cu ⇒ i =C
dt
40/45

În cazul unui condensator în care dielectricul nu este un izolant perfect.
Σ
ip
i −q
+q
u
TCS pe Σ:
dqDΣ dq
iΣ = − ⇒ −i + ip = −
dt dt
ip = Gu G − conductanţă de pierderi
du
q = Cu ⇒ i =C + Gu
dt
41/45
Condensatorul liniar multipolar
Cuprins
42/45
Definiţie
Condensatorul liniar multipolar = ansamblu format din mai multe armături
conductoare, aflate într-un dielectric liniar.
Obs: vom considera un regim static ⇒ E = 0 ⇒ armăturile sunt

echipotenţiale.
V1 V2
q1 ε
q2 Teorema lui Maxwell pentru capacităţi
Pentru un condensator liniar multipolar
Vn
q = CV
qn
h iT h iT
unde q = q1 q2 ··· qn şi V = V1 V2 ··· Vn C ∈ n×n
43/45

Demonstraţie:
Mediu liniar ⇒ putem aplica superpoziţia câmpurilor/potenţialului.
n
X
V (r ) = g(r )Vj
j=1
Sarcina armăturii k
I I I I
dV
qk = D · dA = εE · dA = −ε grad V · n dA = −ε dA
Σk Σk Σk Σk dn
d( nj=1 gVj ) n I
I P !
X dg
qk = −ε dA = −ε dA Vj
Σk dn j=1 Σk dn
⇒ I
dg
Ckj = −ε dA
Σk dn
q.e.d. 44/45
Lectura recomandată
D. Ioan Teoremele fundamentale ale electromagnetismului -

slide-uri 1-13
D.Ioan, Bazele teoretice ale ingineriei electrice, 2000, online. -
pagini 67-74
45/45

Cap7 Slides ParteaI

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap7 Slides ParteaI

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap.7.

Teoremele fundamentale ale

Prof.dr.ing. Gabriela Ciuprina

Universitatea Politehnica Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică,

1 [7.1] Teorema conservării sarcinii

2 [7.2] Teorema energiei electromagnetice

3 [7.3] Prima teoremă a forţelor generalizate

4 [7.4] Teorema condensatorului liniar

5 Aplicaţii - calculul capacităţilor

6 Condensatorul în regim variabil

7 Condensatorul liniar multipolar

Teorema conservării sarcinii

dA TCS - forma matematică

TCS - forma matematică explicită

Teorema conservării sarcinii

TCS - semnificaţie fizică

TCS - consecinţe (cantitativ)

Forma locală a legii în medii mobile, în puncte în care câmpul

TCS - consecinţe (cantitativ)

Dacă folosim şi LFE: ρ = divD atunci

TCS- consecinţe (cantitativ)

Forma locală a legii pe suprafeţe de discontinuitate imobile.

Conservarea componentei normale a densităţii de curent

TCS- consecinţe (cantitativ)

TCS- consecinţe (cantitativ)

În sisteme izolate electric:

sarcina electrica este invariantă.

TCS- consecinţe (cantitativ)

În medii imobile, omogene, izotrope şi liniare (din punct de vedere al

1 [7.1] Teorema conservării sarcinii

2 [7.2] Teorema energiei electromagnetice

3 [7.3] Prima teoremă a forţelor generalizate

4 [7.4] Teorema condensatorului liniar

5 Aplicaţii - calculul capacităţilor

6 Condensatorul în regim variabil

7 Condensatorul liniar multipolar

Teorema energiei electromagnetice (Poynting)

Teorema energiei electromagnetice - enunţ (medii liniare şi imobile)

Teorema energiei electromagnetice (Poynting)

Teorema energiei electromagnetice - enunţ (medii liniare şi imobile)

Teorema energiei electromagnetice (Poynting)

Teorema energiei electromagnetice - enunţ (medii liniare şi imobile)

Teorema energiei electromagnetice (Poynting)

Teorema energiei electromagnetice (Poynting)

Notăm S - vector Poynting

Forma locală a T.energiei în medii imobile şi liniare

Teorema energiei electromagnetice (Poynting)

este puterea transferată de câmp corpurilor din DΣ , prin conducţie.

unde Wem este energia electromagnetică din DΣ .

Teorema energiei electromagnetice (Poynting)

Pe de altă parte, conform conservării energiei: scăderea energiei sistemului (câmpului

Teorema energiei electromagnetice (Poynting)

unde dA este orientată de la interior la exterior (cf. regulii de orientare a

Teorema energiei electromagnetice (Poynting)

Teorema energiei electromagnetice (Poynting)

Aplicaţie - puterea transferată de câmpul electromagnetic unui corp:

1 [7.1] Teorema conservării sarcinii

2 [7.2] Teorema energiei electromagnetice

3 [7.3] Prima teoremă a forţelor generalizate

4 [7.4] Teorema condensatorului liniar

5 Aplicaţii - calculul capacităţilor

6 Condensatorul în regim variabil

7 Condensatorul liniar multipolar

Prima teoremă a forţelor generalizate