PROIECT DE SPECIALITATE

PENTRU SUSȚINEREA EXAMENULUI DE

CERTIFICARE A COMPETENȚELOR PROFESIONALE

NIVEL 2

SPECIALIZAREA: TEHNICIAN PRODUCȚIE MEDIA, FILM ȘI

TELEVIZIUNE

TITLUL LUCRĂRII: TEHNICI DE FILMARE

ABSOLVENT ÎNDRUMĂTOR PROIECT:

ELEV: ATOMEI IZABELLA-JOANA DASCĂLU ANA

CLASA A XII-A B

2021

1
 CUPRINS

Argument………………………………………………………pg. 3

Cap. I. Compoziția unui cadru…………………………………pg. 4

I.1.Tipuri de compoziție………………………………….pg. 5

I.2. Corecțiile tipurilor de compoziție……………………pg. 5

I.3. Regulile de compoziție……………………………….pg. 6

I.4. Încadraturi……………………………………………pg. 11

I.5. Mișcări de aparat……………………………………..pg. 15

I.6. Unghiuri de filmare…………………………………..pg. 15

Cap. II. Compoziția în filmul “The Grand Budapest Hotel”…...pg. 17

Concluzie……………………………………………………….pg. 19

Bibliografie……………………………………………………..pg. 20

Webografie……………………………………………………..pg. 20

2
 ARGUMENT

Sunt eleva Atomei Izabella Joana și am pregătit lucrarea de atestat “Tehnici de

filmare”, sub îndrumarea doamnei profesor Dascălu Blaga Ana.

Am ales această temă deoarece tehnologia video digitală oferă, în zilele noastre,
ocazia realizării de materiale video în scop personal sau profesional. Cunoașterea
tehnicilor de filmare are ca scop îmbunătțirea conținutului video, din punct de
vedere al calitații imaginii și al poziționării dispozitivelor de înregistrare.
Folosirea necorespunzătoare a acestora și lipsa de informare, duc la o calitate
slabă a produsului final, dând dovadă de neprofesionalism.

Prin alegrea acestei teme am tratat problematica neinformării cu privire la

tehnicile de filmare, precizând elementele componente ale acestora, prezentându-
le pe larg în cele ce urmează.

Ramurile care alcătuiesc aceste tehnici sunt :

1. Compoziția unui cadru

2. Regulile de compoziție
3. Încadraturi
4. Mișcări de aparat
5. Unghiuri de filmare

3
 Capitolul I

Compoziția unui cadru

Compoziția cadrului este un important mijloc de expresie, referindu-se la

modalitatea de a încadra ceea ce se va filma, având ca scop o exprimare clară. [1]

Fiind un mijloc important de exprimare, cadrele luate necorespunzător pot fi

oricând supuse eșecului. Așadar, intervine procesul de pre-producție,
reprezentând săptămânile sau lunile de planificare, adunare și echipare pentru
realizarea proiectului. [2] În principiu, organizarea unui cadru presupune și
elementele de decor, de recuzită, acestea reprezentând planul doi al acțiunii. [1]

Rolul vizorului aparatului de filmare este acela de a stabili compoziția în cadru. În

vizor se delimitează un grid (patrulater), cuprinzând o porțiune a spațiului filmat,
aceasta corespunzând cu ceea ce “vede” obiectivul. Elementele conținute de către
acesta au ca și scop compunerea cadrului. [1]

Elementele care definesc armonia și echilibrul compoziției sunt: perspectiva,

unghiul și iluminarea. Echilibrul compozițional al cadrului reprezintă direcția
(stânga-dreapta, sus-jos) încadraturii cu elementele componente cadrului.
Neconcordanța elementelor de compoziție determină apariția greșelilor și a
confuziilor, acestea ducând la dezechilibrul compozițional și neclaritatea
comunicării. [1]

4
I.1. Tipuri de compoziție

Selectarea elementelor dintr-un cadru și poziționarea acestora într-un scop artistic

definesc compoziția cadrului. [1]

Compoziția poate fi abordată din trei ipostaze diferite:

1. Prin concepție. Presupune gândirea unei scene și ordonarea elementelor care

susțin ideea în funcție de ideea de bază oferind, totodată, libertate totală în
acumularea elementelor din scenă și reflectarea acestora. [1]
2. Prin aranjament. Aceasta reprezintă o modalitate de poziționare voită, de
către scenograf, a subiecților în fața camerei, având un rezultat consistent și
interesant. Scenograful are rolul de a compune decorul, acesta fiind
completat de iluminare, oferind expresivitate și lăsând protagoniștii, prin
evoluția lor, să finalizeze ideea. [1]
3. Prin selecție. Fiind cea mai des întâlnită, în acest caz, aparatura de filmare
este poziționată în anumite unghiuri, alese cu scopul de a sublinia
expresivitatea și plastica imaginii. Alegerea acestui tip de compoziție oferă
minimul intervenției operatorilor în scenă, aceștia ocupându-se doar de
poziționarea în diferite moduri a luminilor și a protagoniștilor vis-à-vis de
fundal. [1]

I.2. Corecțiile tipurilor de compoziție

1. Modificarea încadraturii. Presupune corectarea compoziției cu ajutorul

transfocării, aceasta însemnând includerea sau eliminarea anumitor
elemente din cadru.

5
 2. Modificarea unghiului obiectivului. Doar dacă, camera este echipată cu
transfocator, modificarea se va face în afara înregistrării, având în vedere
unghiul ascuțit și unghiul deschis.
3. Modificarea poziției camerei. Această tehnică depinde de echipamentul
folosit pentru stabilizarea camerei, respectiv trepied (fix, mobil ),
macaraua, gimbl, dolly, etc., având în vedere planul filmării (plan plonjat,
plan de la nivelul ochilor, plan racursi ). [1]

I.3. Regulile de compoziție

Regulile de compoziție reprezintă modul în care, multitudinea de elemente dintr-o

scenă sunt aranjate într-un cadru. Acestea sunt de mai multe feluri:

1. Regula treimilor.

Este una dintre principalele reguli de compoziție folosite în fotografie și în video.

Această regulă se referă la faptul că o imagine poate fi împărțită în 9 părți egale,
cu ajutorul a două linii imaginare orizontale echidistante și două linii verticale

6
echidistante. La intersecțiile acestor linii se formează 4 puncte, ce pot fi folosite la
încadrarea subiectului în fotografie, respectiv video. Utilizatorii tehnicii susțin că
încadrarea elementelor/persoanelor după aceste puncte oferă mai mult interes,
energie si tensiune în comparație cu o încadrare simplă. [3]

2. Regula simetriei.

Această tehnică presupune o modalitate de a îndrepta atenția spectatorului către

centru. Simetria stabilizează volumele și creează armonie în cadru, focalizând
atenția privitorului asupra conținutului. În cazul utilizării acestei reguli, trebuie să
fim atenți la liniile din stânga și din dreapta, care trebuie să fie la același nivel, la
unghiurile de înclinare și la încadrarea elementelor, pentru a nu avea mai multe
elemente în partea stângă decât în cea dreaptă, iar în partea de jos mai multe decât
sus. [4]

3. Secțiunea de aur (Șirul lui Fibonacci).

7
,,Pentru ca un întreg împărțit în părți inegale să pară frumos, trebuie să existe în
partea mică același raport ca între partea mare și întreg’’ a spus arhitectul roman
Marcus Pollio Vitruvius . Datorită faptului că îmbină varietatea de dinamică cu
unitatea, într-un mod genial, acest raport este extraordinar de satisfăcător. Această
regulă pare foarte grea datorită teoriei care este complexă, dar în practică este
simplă. [5]

4. Liniile directoare.

8
Rolul acestor linii este de a atrage atenția și a îndrepta-o către subiectul principal
al fotografiei.
Proprietățile liniilor directoare sunt:

 lungimea (pentru a stârni atenția privitorului în ideea de a o conduce către

subiectul principal)
 punctul de pornire al liniei (aceasta trebuie să plece din planul apropiat
spre planul mijlociu, unde se află subiectul).

Tipuri de linii:

 drepte
 șerpuite
 vizibile
 sugerate.

Elementele de genul: balustradele,scările de metrou/magazine, axul drumului,

liniile de la trecerile de pietoni etc., pot fi un ajutor în compozițiile ce folosesc
liniile directoare. [6]

5. Rama naturlă.

Atunci când fotografiem o persoană ori un obiect, stând în fața unei ferestre,
unei uși, unui perete sau în natură, putem sesiza cum aceste elemente de
fundal se transformă în așa zisa ,,Ramă naturală”. Aceasta ne ajută la

9
evidențierea subiectului, oferind imaginii adâncime și integralitate, când e
folosită corespunzător. [7]

6. Numerele impare.

După anumite studii, s-a dovedit științific că ochiul uman percepe ca fiind
mult mai plăcute imaginile care au un echilibru, acesta referindu-se la
imaginile care au elemente impare. Deși numărul preferat pentru această
regulă este 3, se pot folosi și 5, 7, sau 9 elemente, Modul în care le surprindem
contează foarte mult. Dacă avem mai multe elemente, ne-ar ajuta să le
fotografiem în grupuri de câte 3. [8]

7. Ritm și modele repetitive.

Ocupând în mod fundamental un rol important în fotografie, ritmul este un

ingredient necesar, dar singur nu poate reda 100% senzația de ritm. Acesta se
completează cu modelele repetitive, împreună inducând imaginii sentimentul
de infinit. Tipuri de modele: în natură-neregulate (frunzele, nervurile frunzelor
etc. ) și create de om-regulate (cărămizile dintr-un zid, scândurile unui gard,
coloanele de susținere a unei clădiri. [9]

8. Minimalismul și spațiul negativ.

Un element de bază al fotografiei minimaliste este atenta alegere a subiectului,

acesta trebuind să fie interesant. Folosindu-ne de culori, linii și forme, creăm
armonie cu ajutorul unui fundal simplu. Acest tip de fotografie, cel
minimalist, presupune și mult spațiu negativ. Când se exagerează cu spațiul
negativ, fotografiile pot deveni plictisitoare. În fotografia minimalistă, lumea
este vazută cumva diferit, mai simbolistică, mesajul codificat rămânand la
capacitatea privitorului de a-l descifra, păstrându-se doar esența. [10]

10
I.4. Încadraturi

În următoarele domenii: cinematografie, fotografie și televiziune, termenul de

,,încadratură’’ reprezintă un mijloc de expresie. La începuturi, filmele erau
realizate cu ajutorul cadrului general, deoarece, în perioada respectivă, optica era
într-un stadiu primitiv. Odată cu evoluția tehnologiei, prim-planul si gros-planul
au devenit principalele încadraturi folosite. [11]
Cu timpul, au apărut și alte tipuri de încadraturi :

1. Plan detaliu (PD) – reprezintă un cadru foarte strâns, de exemplu

un cadru doar cu ochii, nasul etc.

2. Gros-plan (GP) - reprezintă un cadru cu fața aproape în întregime,

fruntea și bărbia să nu se vadă complet, dar nu fără amândouă.

11
3. Prim-plan (PP) – reprezintă un cadru care cuprinde fața și o parte a
bustului, folosită foarte des în televiziune.

4. Plan mediu (PM) – reprezintă un cadru ce cuprinde personajul

pana la jumatatea coapsei.

12
5. Plan american (Pam) – reprezintă un cadru ce cuprinde personajul
pana la jumatatea gambei. Acest tip de încadratură este foarte des
întâlnită in filmele Western.

6. Plan întreg (PÎ) – reprezintă un cadru ce cuprinde subiectul din cap

până în picioare.

13
7. Plan general (PG) – reprezintă un cadru cu mai multe
personaje/obiecte.

8. Plan ansamblu (PAns) – reprezintă un cadru mai larg decat cel

general, pentru a permite privitorului să vadă în ansamblu acțiunea.

14
I.5. Mișcări de aparat

De-a lungul secolului al XX-lea, la nivel global, a luat naștere un limbaj de

comunicare, cu rădăcini în expresia cinematografică, acesta având tendința de a
deveni limbajul predominant de comunicare al speciei umane. Odată cu evoluarea
tehnologiei, s-a ajuns la ideea de mișcări de aparat, acestea reprezentând trecerea
de la imaginea statică, la reprezentarea mișcării. [12]

Se cunosc cinci tipuri de mișcări de aparat:

1. Travlingul – reprezintă mișcarea aparatului, timp în care, unghiul dintre

axul optic și traiectoria de deplasare își păstrează direcția. Acest tip de
mișcare, poate fi de trei feluri : vertical, înainte și înapoi.
2. Panoramarea – reprezintă mișcarea aparatului sub forma unei rotații în
jurului axei sale, fără a-l deplasa pe acesta. Se disting trei tipuri de mișcare
de acest gen: pur descriptive, expresive și dramatice.
3. Raff-ul – reprezintă o mișcare plină de dinamism, aceasta fiind o
panoramare bruscă.
4. Zoom-ul – reprezintă depărtarea sau apropierea față de subiect, prin
intermediul obiectivului, fară a schimba punctul de stație.
5. Handheld – reprezintă mișcarea de aparat ce nu implică niciun echipament
adițional, cameramanul ținând aparatul în mână.
Există și alte mișcări de aparat precum steady, macara, dronă și girafă,
acestea fiind în același timp și echipamente de filmare. [12]

I.6. Unghiuri de filmare

15
Aceste „unghiuri de filmare” reprezintă locul specific unde camera de filmare este
poziționată pentru a înregistra. O scenă poate fi, și este recomandat să fie, filmată
din mai multe unghiuri. Acest proces oferă diversitate din punct de vedere al
emoțiilor respectiv experiențelor și are efecte diferite în ceea ce înseamnă
perspectiva față de personaje și acțiune.

Există mai multe tipuri de unghiuri:

1. Unghiul stomacului – reprezintă perspectiva filmată de la nivelul stomacului,

oferind dominanță și impunere personajului.

2. Unghiul broaștei – reprezintă unghiul cel mai apropiat de sol, exagerând

impunerea și dominanța pe care personajul o primește prin unghiul stomacului.

3. Unghiul plonjat – reprezintă un unghi subiectiv, cu ajutorul căruia anumite

trăsături ale feței se măresc (ex.: fruntea) și se deformează perspectiva.

4. Unghiul păsării – reprezintă filmarea într-o perspectivă descriptivă a acțiunii,

putând fi văzute mai amplu detaliile.

5. Unghiul călărețului – reprezintă un alt unghi dominant asemănător cu

perspectiva unui om urcat pe cal, dar în acest caz, personajul este dominat, nu el
domină.

6. Unghiul ochiului – reprezintă cel mai des folosit unghi atât în filme cât și în
televiziune. Acesta ne poate oferi, în anumite situații, perspectiva personajului cât
și emoțiile acestuia, punând accent pe trăsăturile faciale. [13]

16
 Capitolul II

Compoziția în filmul “The Grand Budapest Hotel”

Renumitul regizor și scenarist american Wesley Wales Anderson (Wes

Anderson), cunoscut pentru simetria, excentricitatea și estetica vizuală distinctivă
a filmelor sale de gen comedie este denumit de către criticii din domeniu “un
exemplu modern de scenarist/regizor”. [14]

Cele mai cunoscute trei filme ale acestuia sunt: The Grand Budapest Hotel, The
Royal Tenenbaums, Moonrise Kingdom, acestea făcându-și apariția în cultura
BBC în 2016, în urma sondajului pentru cele mai bune filme a anilor 2000. [14]

“The Grand Budapest Hotel” este o comedie îmbinată cu dramă, plină de

amplitudine și substanță. Se poate spune că acesta este primul film al lui
Anderson, produs în care substanța se asociază cu imaginația vizuală. „Un delir
controlat”, asta reprezintă filmul mai sus menționat, începând de la cel mai mic
detaliu. Deși filmul se încadrează în categoria filmelor polițiste, Wes vine cu o
nuanță atipică, creând mister, în care se strecoară un ușor umor. [15]

Filmul se remarcă printr-un stil aparte din punct de vedere al compoziției.

Colorizarea reprezintă un element forte, regizorul punând accent pe intensitate,
calitate, scoțând în evidență avantajele culorilor. În fiecare cadru se poate remarca
o culoare predominantă, aceasta fiind conturată prin diferite elemente de
vestimentație și decor. Culorile cele mai frecvent accentuate de către regizor sunt:

17
mov, galben, roz, acestea fiind asociate cu diverse personaje, iar la fiecare apariție
a respectivilor, predominând culoarea acestuia.

Referitor la luminozitate și saturație, aceastea sunt foarte puternice, pe lângă asta,

simetria fiind un alt punct forte al compoziției filmului „The Grand Hotel
Budapest”. Dacă analizăm fiecare cadru, observăm cum personajele și elementele
din decor sunt puse perfect simetric. Din punct de vedere al modului de filmare,
mișcările de aparat sunt statice, dinamica fiind oferită din editare și cu ajutorul
coloanei sonore.

18
 Concluzie

Într-un mod nemaipomenit, imaginația și viziunea noastră au o strânsă legătură.

Cel mai greu moment este când trebuie să punem în scenă acțiunea în modul în
care o vizualizăm și ne-o imaginăm noi.

Trebuie să realizăm o balanță între următoarele elemente: viziunea/imaginația,

stabilirea clară și concisă a etapelor de producție și cunoașterea excelentă a
aparaturii.

Subiectul abordat reprezintă doar un capitol din ceea ce înseamnă realizarea unui
film, acesta fiind, de asemenea, foarte important. Elementele ce îl alcătuiesc,
respectiv: compoziția unui cadru, regulile de compoziție, încadraturile, mișcările
de aparat și unghiurile de filmare, la buna cunoaștere, informare și folosire a lor,
oferă un produs calitativ. Fiecare element are o importanță aparte, dar utilizarea
lor, unul în lipsa celuilalt, periclitează materialul final.

Indiferent de domeniul în care utilizăm cunoștințele legate de tehnicile și

abilitățile video, principiile de bază rămân aceleași. Acestea presupun extrem de
multă îndemânare, atenție și minuțiozitate, dat fiind faptul că fără aceste trei
caracteristici dobândite de-a lungul timpului, indiferent de performanța aparaturii
utilizate, produsul final poate fi un eșec total, având nenumărate exemple
negative.

19
Astfel, cunoașterea și utilizarea corectă a tehnicilor de filmare, nu pot decât să ne
aducă numai beneficii, calitate și profesionalism în ceea ce înseamnă un material
bine construit.

Bibliografie

1. Plastica imaginii în televiziune și cinematografie, Design, Estetica si

Semiotica Audiovizualului Curs 5, Curs 6, pp. 1

Webografie

2. Miguel Cima, Lista de verificare Pre-producție, Available from:

https://www.storyboardthat.com/ro/articles/f/preproduc%C8%9Bie-o-list
%C4%83-de-control-pentru-film
3. Nicholas Mitchell, Learnig Composition: The Rule of Thirds, 19 Mar.
2008 Available from: https://photodoto.com/rule-of-thirds/
4. Regula simetriei, Lecția de compoziție, 17 Feb. 2018 Available from:
https://blog.f64.ro/category/foto/tutoriale-foto/
5. Secțiunea de aur (Șirul lui Fibonacci), Lecția de compoziție, 17 Mar. 2018
Available from: https://blog.f64.ro/category/foto/tutoriale-foto/
6. Liniile directoare,Lecția de compoziție, 23 apr 2018 Available from:
https://blog.f64.ro/category/foto/tutoriale-foto/
7. Rama naturală, Lecția de compoziție, 15 Mai 2018 Available from:
https://blog.f64.ro/category/foto/tutoriale-foto/
8. Numerele impare, Lecția de compoziție, 10 Jul. 2018 Available from:
https://blog.f64.ro/category/foto/tutoriale-foto/

20
9. Ritm și modele repetitive, Lecția de compoziție, 16 Oct. 2018 Available
from: https://blog.f64.ro/category/foto/tutoriale-foto/
10. Minimalismul și spațiul negativ, Lecția de compoziție, 14 Nov. 2018
Available from: https://blog.f64.ro/category/foto/tutoriale-foto/
11. Încadratură, Wikipedia, 30 Jul. 2017 Available from:
https://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Encadratur%C4%83
12. Ronella Popescu, Cadrul spatial scenic, cinematografic si problemele
compozitiei plastice. Miscari de aparat, functii posibile, conditionari de
ordin plastic. Culoarea, consideratii asupra teoriei culorii, culoarea in
natura, picture, fotografie, film, Imagine Available from:
https://pdfcoffee.com/cadru-miscari-aparat-culoare-pdf-free.html
13. Elemente de gramatica a limbajului audiovizual Available from:
http://www.ct-asachi.ro/e107_files/downloads/productie
%20media/Incadraturi%20unghiuri%20perspectiva.pdf
14. Wes Anderson – Bibliography Available from:
https://en.wikipedia.org/wiki/Wes_Anderson
15. Iulia Blaga, Cronica de film: "The Grand Budapest Hotel" – Yummy!, 22
Mar. 2014 Available from: https://www.hotnews.ro/stiri-film-16877541-
video-cronica-film-the-grand-budapest-hotel-yummy.htm

21