FACULTATEA DE ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII

Catedra Telecomunicaţii
Disciplina: ANTENE ŞI PROPAGARE

A N T E N E M I C R O S T R I P
ÎNDRUMAR DE PROIECTARE

Prof.dr.ing. Ion BOGDAN

2013
.
 Antene şi propagare: Proiectarea antenelor microstrip

Structura de bază
O structură microstrip are, în principiu, configuraţia prezentată în figura nr. 1. Un substrat
dielectric, cu permitivitatea dielectrică relativă εr şi tangenta unghiului de pierderi tgδ, are una din feţe
complet acoperită cu o folie conductoare foarte subţire. Acoperirea se face prin lipire cu adezivi
speciali sau prin depunere electrochimică. Grosimea t a stratului conductor variază între 0,0007 in
(0,00178 cm) şi 0,0014 in (0,003556 cm), iar grosimea h a dielectricului ia valori între 0,002 in (0,005
cm) şi 0,25 in (0,635 cm). Iniţial faţa opusă opusă a dielectricului este acoperită cu o folie metalică
identică, ce este ulterior corodată cu excepţia unei regiuni rectilinii de lăţime w.

h t εr

Figura nr. 1 - Structură microstrip de bază

Cele două folii conductoare separate de dielectric formează un ghid ce permite propagarea
modului TEM. Grosimea h a dielectricului reprezintă doar o fracţiune (cca 2%) din lungimea de undă
şi, dacă regiunea necorodată superioară îşi păstrează lăţimea constantă, nu există practic radiaţie
electromagnetică în afara structurii.

Arie conductoare
Laturi radiante

Linie de alimentare

εr

Figura nr. 2 - Structură microstrip radiantă

Pentru ca structura să radieze este necesar ca lăţimea regiunii menţionate să prezinte variaţii
rapide. De exemplu, structura din figura nr. 2 radiază energie electromagnetică datorită variaţiei de
lăţime la joncţiunea dintre linia de alimentare şi zona dreptunghiulară, precum şi la terminarea bruscă
a zonei dreptunghiulare (marcate în figură). Riguros vorbind, există radiaţie electromagnetică pe toate
laturile zonei dreptunghiulare, dar ea este semnificativă numai pe cele menţionate anterior.

1
 Antene şi propagare: Proiectarea antenelor microstrip

Toate antenele microstrip sunt, în esenţă, discontinuităţi într-un mediu fizic ce

determină radiaţia energiei electromagnetice în afara mediului. Forma diagramei de radiaţie este
determinată de forma acestor discontinuităţi. Impedanţa unei discontinuităţi se comportă în frecvenţă
ca şi un circuit RLC paralel. Frecvenţa optimă de funcţionare se consideră acea frecvenţă la care
impedanţa este pur rezistivă. Aria conductoare radiantă poate avea şi alte forme decât
dreptunghiulară.

Avantaje
• Dimensiuni extrem de mici, ceea ce îi permite să fie inclusă în carcasa unui echipament sau să fie
lipită pe un capac al acestuia.
• Dacă substratul este flexibil antena poate lua forma arbitrară a spaţiului pe care trebuie să-l ocupe,
putând constitui chiar învelişul de protecţie pentru echipament.
• Greutate mică.
• Preţ de producţie foarte mic deoarece nu necesită prelucrarea unor piese metalice masive.
Corodarea fotolitografică este un proces standard foarte bine controlat, ceea ce permite realizarea
cu precizie a dimensiunilor dorite. În consecinţă, procesul tehnologic de fabricare a antenelor
microstrip este cu o excelentă reproductibilitate.
• Producţia pe scară largă nu pune probleme deosebite.
• Procesul de producţie este cu mare integrabilitate, acelaşi circuit incluzând antena microstrip şi
circuitele de alimentare ale acesteia. Mai mult, antena poate fi plasată pe acelaşi substrat ca şi
dispozitivele active sau componentele ce formează blocul de RF al echipamentului. Unele antene
microstrip au fost incluse chiar în structuri de circuite integrate VLSI (antene monolitice).

Dezavantaje
• Principalul dezavantaj - banda de frecvenţă foarte mică. Factorul de calitate este uzual între 50 şi
75 şi, pentru o variaţie admisă a coeficientului de undă staţionară de maximum 2 : 1, rezultă o
bandă de frecvenţe de numai 1 - 5% din frecvenţa de lucru.
• Proiectarea şirurilor de antene microstrip având nivel mic al lobilor secundari este foarte dificil de
realizat tocmai datorită benzii foarte înguste de frecvenţă a elementului de şir. Diagrama de
radiaţie a şirului poate fi complet modificată de radiaţia parazită necontrolabilă a liniei microstrip
de alimentare.
• Liniile de alimentare, realizate de regulă în tehnică microstrip, au pierderi mari şi, de aceea,
antena microstrip în ansamblu are eficienţă scăzută.

Domenii de utilizare
Antenele microstrip se utilizează cu precădere în aplicaţiile în care cerinţele ca antena să fie
mică, uşoară şi, eventual, flexibilă sunt de primă importanţă. De exemplu:
• Telemetrie şi comunicaţii pentru rachete
• Altimetre de bord pe aeronave
• Comunicaţii şi navigaţie aeriană
• Topografie aeriană
• Comunicaţii navale
• Ghidare automată a “armamentului inteligent”
• Sistemul GPS

2
 Antene şi propagare: Proiectarea antenelor microstrip

Modelarea antenelor microstrip

Deşi structura de antenă microstrip este simplă modelarea acesteia este dificilă în primul rând
datorită prezenţei stratului dielectric metalizat pe suprafaţa opusă antenei. Există şi modele simple,
aplicabile numai anumitor forme de antene, ce furnizează informaţii mai mult calitative despre
parametrii antenei, dar şi modele complexe ce permit proiectarea cu mare precizie a acestor structuri.
Deoarece acestea din urmă utilizează ecuaţii integrale şi diferenţiale ce solicită un mare efort de calcul
pentru rezolvarea lor numerică, modelele simplificate sunt încă frecvent utilizate.

Linii de transmisie microstrip

Unul din modelele larg utilizate pentru antena microstrip este obţinut prin echivalarea ei cu o
linie de transmisie microstrip având structura de bază din figura nr. 1. În figura nr. 3 este prezentată
o secţiune transversală prin aceasta, precum şi forma aproximativă a liniilor de câmp electric şi
magnetic ale modului TEM ce se propagă de-a lungul linei (perpendicular pe planul foii). Marea
majoritate a liniilor de câmp electric se închid direct între cele două folii conductoare separate de
dielectric. Însă linile de câmp ce pornesc de pe părţile laterale şi de pe faţa superioară a zonei
conductoare superioare au o parte din traiectorie prin aer. Toate liniile de câmp magnetic au traiectorii
ce se închid în bună măsură prin aer.

w Zonă rectilinie conductoare

Linii de câmp magnetic

h
D i e l e c t r i c

Linii de câmp electric Plan conductor de masă

Figura nr. 3 - Forma liniilor de câmp într-o secţiune transversală prin linia microstrip

Extinderea linior de câmp în afara dielectricului are trei consecinţe importante:

• Câmpul electromangetic ce se propagă prin linia de transmisie nu este pur transversal, ci are şi o
componentă longitudinală. Aceasta este relativ mică şi poate fi neglijată într-o primă aproximaţie,
dar o analiză precisă a liniei microstrip trebuie să o ia în consideraţie.
• Permitivitatea electrică echivalentă diferă de cea a substratului dielectric. Modificarea depinde de
lungimea prin aer a traiectoriei liniei de câmp şi aceasta, la rândul ei, este influenţată de lăţimea w
a liniei, de permitivitatea εr a dielectricului şi de înălţimea h a acestuia.
• Parametrii liniei microstrip devin dependenţi de frecvenţă (fenomen numit dispersie). Aceasta
deoarece forma traiectoriei liniei de câmp depinde de raportul dintre dimensiunile fizice şi
lungimea de undă a câmpului ce se propagă prin linia microstrip. Ca urmare, fracţiunea din linia
de câmp ce se extinde prin aer este dependentă de frecvenţă şi, deci, şi permitivitatea electrică
echivalentă se modifică cu frecvenţa. Fenomenul de dispersie poate fi neglijat pentru frecvenţe
mai mici de 8 GHz şi înălţimi mici ale dielectricului.

3
 Antene şi propagare: Proiectarea antenelor microstrip

Studiile teoretice şi experimentale asupra liniilor microstrip au avut ca obiectiv stabilirea unor
expresii compacte pentru principalii parametri ai liniei: permitivitatea electrică echivalentă εre şi
impedanţa proprie Z0. Cu foarte bună aproximaţie:

ε r + 1 ε r – 1 ⎛ w⎞
ε re = -------------
- + ------------- ⋅ F ---- – C (1)
2 2 ⎝ h⎠

ζ0 w w
Z 0 = ------------------ ⋅ ln ⎛ 8h
------ + -----e-⎞ , pentru ---- ≤ 1 (2)
2π ε re ⎝ w 4h⎠ h
e

ζ0 ⁄ εr w
-,
Z 0 = ------------------------------------------------------------------------------------------- pentru ---- ≥ 1 (3)
we we h
------ + 1, 393 + 0, 667 ⋅ ln ⎝ ------ + 1, 444⎠ ⎛ ⎞
h h
unde:
2
⎛1 – w ----⎞
w 1 - ⎝ h⎠ w
F ⎛ ----⎞ = ---------------------- + ---------------------, pentru ---- ≤ 1 (4)
⎝ h⎠ 25 h
1 + 12h ---------
w

w 1 -, w
F ⎛ ----⎞ = ---------------------- pentru ---- ≥ 1 (5)
⎝ h⎠ h
1 + 12h ---------
w

εr – 1 t ⁄ h
C = ------------- ⋅ --------------- (6)
4, 6 w⁄h

w 1, 25 t w 1
-----e- = w
---- + ------------ --- ⎛ 1 + ln 4πw
-----------⎞ , pentru ---- ≤ ------ (7)
h h π h⎝ t ⎠ h 2π

w w 1, 25 t 2h w 1
------e = ---- + ------------ --- ⎛⎝ 1 + ln ------⎞⎠ , pentru ---- ≥ ------ (8)
h h π h t h 2π

Prin ζ0 = 120π ≈ 377 ohmi s-a notat impedanţa proprie a spaţiului liber.
Întârzierea introdusă de o linie microstrip de lungime l este:
2π 2π
βl = ------ l = ------ ε re l (9)
λ λ0

dacă se consideră μre = μr = 1. S-a notat prin λ0 lungimea de undă în spaţiul liber.
Pentru frecvenţe de peste 8 GHz trebuie luată în consideraţie dependenţa de frecvenţă a
permitivităţii electrice echivalente εre (fenomenul de dispersie), rezultând de aici şi modificarea cu
frecvenţa a impedanţei proprii Z0 şi a lungimii de undă λ în linia microstrip.
Propagarea undei electromagnetice prin linia microstrip este însoţită şi de atenuarea modulului
acesteia, atenuare datorată atât pierderilor prin conducţie (planul de masă şi linia propriu-zisă), cât şi
celor prin dielectric. Exprimate în dB pe unitatea de lungime a liniei acestea au următoarele expresii
aproximative:

4
 Antene şi propagare: Proiectarea antenelor microstrip

2
R s ( 32 – w e ⁄ h ) w
α c = 1, 38 A --------- --------------------------------2, pentru ---- ≤ 1 (10)
hZ 0 ( 32 + w ⁄ h ) h
e

– 5 R s Z 0 ε re w 0, 667 w e ⁄ h ⎞ w
α c = 6, 1 ⋅ 10 A ------------------- ⎛ -----e- + ---------------------------------
- , pentru ---- ≥ 1 (11)
h ⎝ h w e ⁄ h + 1, 444⎠ h

ε r ε re – 1 tan δ
α d = 27, 3 ------------- --------------- ----------- (12)
εr – 1 ε λ0
re

unde:

h 1, 25 w 1
A = 1 + ------ ⎛ 1 + ------------ ln 2πw
-----------⎞ , pentru ---- ≤ ------ (13)
we ⎝ π t ⎠ h 2π

h 1, 25 2h w 1
A = 1 + ------ ⎛ 1 + ------------ ln ------⎞ , pentru ---- ≥ ------ (14)
we ⎝ π t⎠ h 2π

Rs = πfμ 0 ⁄ σ (15)

Prin σ s-a notat conductivitatea pe unitatea de lungime (Siemens/metru) a materialului

straturilor conductoare, iar prin μ0 = 4π10-7 Amperi/metru - permeabilitatea magnetică a aerului.
Atenuarea totală este α = αc + αd .
O undă electromagnetică de amplitudine V0 şi fază 0 la intrarea în linia microstrip va avea,
după parcurgerea unei lungimi l prin linie, modulul V0e-αl şi o întârziere de fază βl, adică:
– αl – jβl – κl
V = V0 e e = V0 e (16)

Constanta de propagare κ = α + jβ ≈ jβ şi impedanţa proprie Z0 caracterizează în mod complet

o linie de transmisie microstrip.
Rezultatele prezentate anterior au fost obţinute în ipoteza că prin linia microstrip se propagă
numai modul TEM. În realitate dielectricul împreună cu stratul conductor de masă formează un ghid
ce permite şi propagarea altor moduri (în special TM0) ce formează undele de suprafaţă. Acestea
conduc la radiaţii parazite sau la cuplaje nedorite între linii microstrip realizate pe acelaşi substrat. De
aceea nivelul lor trebuie păstrat la cea mai mică valoare posibilă. Pentru atingerea acestui obiectiv se
impune ca:
c
h ≤ ----------------------- (17)
4f ε r – 1

unde c este viteza luminii în aer (≈ 3*108 metri / secundă).

Deasemenea, pe lăţimea w a liniei microstrip se poate excita un mod rezonant de frecvenţă:
c
f c = ---------------------------------------- (18)
ε r ( 2w + 0, 8 h )

cu valori maxime ale câmpului egale şi de semn contrar la extremităţi şi de valoare zero la mijlocul
lăţimii. Acest mod constituie o sursă importantă de pierderi pentru transmisia modului util TEM şi de
aceea trebuie evitat prin alegerea unei valori a lăţimii w care să conducă la o frecvenţă fc (relaţia 18)
mult mai mare decât frecvenţa maximă de lucru.

5
 Antene şi propagare: Proiectarea antenelor microstrip

Discontinuităţi
În majoritatea cazurilor linia microstrip nu are aceeaşi lăţime pe întreaga ei lungime. La
interconectarea mai multor linii microstrip sau la schimbarea direcţiei liniei lăţimea ei se modifică
brusc. Din diverse considerente de circuit se pot introduce în mod voit întreruperi totale sau parţiale
ale liniei microstrip. Deasemenea, pentru adaptare se pot introduce în unele locuri tronsoane de linie
terminate în gol sau în scurtcircuit. Toate acestea reprezintă discontinuităţi ale liniei microstrip.

Linie terminată în gol

Linie cu variaţie
de grosime

Linie cu schimbarea x
direcţiei cu 90o
d

Figura nr. 4 - Circuite echivalente pentru discontinuităţi frecvent întâlnite

a c 1 : na nb : 1

a
c a jB b

Plane
de b
referinţă c
b

Figura nr. 5 - Joncţiunea T şi circuitul ei echivalent

Dimensiunile fizice ale discontinuităţilor sunt mult mai mici decât lungimea de undă a
modului transmis prin linie. Comportarea lor electrică poate fi descrisă cu ajutorul unor circuite
echivalente ce conţin rezistenţe, capacităţi şi inductanţe. Rezistenţa modelează efectul (util) de
radiaţie, capacităţile - efectul de acumulare a sarcinii pe cele două laturi ale discontinuităţii dacă sunt
întrerupte linii de câmp electric, iar inductanţele - efetcul întreruperii liniilor de câmp magnetic. Un
circuit echivalent este valabil în raport cu un plan de referinţă.
În figura nr. 4 sunt prezentate câteva tipuri de discontinuităţi şi circuitele lor echivalente.
Pentru primele două planul de referinţă este chiar planul în care se termină linia microstrip, iar pentru
cea de-a treia acesta este reprezentat punctat.

6
 Antene şi propagare: Proiectarea antenelor microstrip

La modificarea în unghi drept a direcţiei liniei microstrip reactanţele ce apar în model au valori
mari. Pentru micşorarea lor punctul de schimbare a direcţiei se teşeşte pe o adâncime x de valoare:
– 1, 35 w ⁄ h
x = ( 0, 52 + 0, 65 e )d (19)
În acest fel linia microstrip lucrează practic cu aceeaşi impedanţă proprie pe toată lungimea ei, deci
adaptat.
O discontinuitate frecventă este joncţiunea T, adică unirea în unghi drept a două linii
microstrip de lăţimi diferite. În figura nr. 5 sunt prezentate topologia ei, planul de referinţă şi circuitul
echivalent.

Modelul tip linie de transmisie al antenei microstrip

Este primul model elaborat pentru antena microstrip şi este utilizat actualmente în special
pentru antenele de formă dreptunghiulară, deşi a fost extins şi adaptat şi pentru alte forme. Modelul
se bazează pe o aproximaţie relativ grosieră a fenomenelor de radiaţie, dar precizia bună a rezultatelor
îl face util pentru o primă etapă de proiectare.

Laturi W
radiante
L

w
Linie microstrip
de alimentare

Figura nr. 6 - Antenă microstrip de formă dreptunghiulară

G C Y0 C G

Latura de intrare Linia microstrip Latura de ieşire

Figura nr. 7 - Circuitul echivalent al antenei microstrip de formă dreptunghiulară

Fie o antenă microstrip de lăţime W şi lungime L (figura nr. 6) alimentată printr-o linie
microstrip. La joncţiunea dintre linie şi antenă apare o variaţie bruscă a lăţimii ceea ce face ca antena
să radieze prin latura perpendiculară pe linia microstrip de alimentare. În continuare, antena se
comportă ca o linie microstrip de lăţime W constantă, fenomenul de radiaţie la marginile de lungime
L fiind neglijabil. La terminarea antenei microstrip are loc o întrerupere bruscă a ariei conductoare şi

7
 Antene şi propagare: Proiectarea antenelor microstrip

ca urmare această latură (opusă celei de alimentare) constituie o zonă cu radiaţie electromagnetică
semnificativă.
Circuitul echivalent al antenei microstrip dreptunghiulare (figura nr. 7) include elemente de
circuit ce modelează fenomenele descrise anterior, adică:
• o conductanţă G şi o capacitate C la intrare, corespunzătoare radiaţiei electromagnetice şi,
respectiv, acumulării de sarcină pe latura incidentă liniei de alimentare.
• o conductanţă G şi o capacitate C la ieşire, corespunzătoare radiaţiei electromagnetice şi,
respectiv, acumulării de sarcină pe latura opusă intrării.
• o admitanţă Y0 între cele două grupuri egală cu admitanţa proprie a unei linii microstrip de lăţime
W.
Neglijând atenuarea introdusă pe linia microstrip de lungime L, admitanţa echivalentă în
planul laturii de intrare a antenei are expresia:
G + jB + jY 0 tan ( βL )
Y in = G + jB + Y 0 ------------------------------------------------------- (20)
Y 0 + j ( G + jB ) tan ( βL )

unde B = ωC. Pentru o lungime L a liniei microstrip egală cu o jumătate de lungime de undă şi
considerând că există adaptare perfectă în planele ambelor laturi radiante, ultimul termen din relaţia
20 are partea imaginară egală şi de semn contrar cu cea a laturii de intrare. Ca urmare:
Y in = 2G (21)

Frecvenţa la care se realizează această condiţie reprezintă frecvenţa de rezonanţă sau frecvenţa
de lucru a antenei microstrip.
Comportarea pur rezistivă a impedanţei de intrare la frecvenţa de lucru se explică fizic prin
opoziţia de fază a câmpului electric existent în planele celor două laturi radiante şi care conduce la
acumularea de sarcini electrice egale şi de semn contrar pe cele două laturi.

Evaluarea parametrilor din model

Calculul parametrilor antenei la frecvenţa de lucru se face cu relaţiile 1 - 15. Lăţimea W se
alege în funcţie constrângerile fizice de realizare practică a antenei şi cu respectarea limitărilor impuse
de relaţia 18. Lungimea L a antenei rezultă din condiţia de rezonanţă:

λ λ0 ⁄ ( εr ) λ0
L = --- = ----------------------
- = -----------
- (22)
2 2 2 εr

unde λ este lungimea de undă a undei electromagnetice de frecvenţă f0 în dielectricul de permitivitate

dielectrică εr, iar λ0 este lungimea de undă în aer liber a aceleiaşi unde electromgnetice.
Valoarea capacităţii C rezultă din relaţiile ce modelează efectul de capăt, adică extinderea
liniilor de câmp electric în afara zonei de lungime L ocupată de antenă. Dacă lăţimea antenei este
foarte mică:
0, 01 ≤ W ⁄ h ≤ 100 (23)
şi εr <= 128, atunci extinderea regiunii ocupate de liniile de câmp se face la fiecare din capete cu
lungimea:
η1 η3 η5
Δl = ------------------- h (24)
η4

unde:

8
 Antene şi propagare: Proiectarea antenelor microstrip

0, 81 0, 8544
ε re + 0, 26 ( W ⁄ h ) + 0, 236
η 1 = 0, 434907 ⋅ ---------------------------------------------------------------------------------
0, 81 0, 8544
- (25)
ε re – 0, 189 ( W ⁄ h ) + 0, 87

0, 371
(W ⁄ h)
η 2 = 1 + ----------------------------
- (26)
0, 358 ε r + 1

1, 9413 ⁄ η 2
0, 5274 ⋅ atan [ 0, 084 ( W ⁄ h ) ]
η 3 = 1 + ------------------------------------------------------------------------------------------- (27)
0, 9236
ε re

0, 036 ( 1 – ε r ) 1, 456 ⁄ η 2
η 4 = 1 + 0, 5274 [ 6 – 5e ] atan [ 0, 067 ( W ⁄ h ) ] (28)

– 7, 5 ( W ⁄ h )
η 5 = 1 – 0, 218 e (29)

Deoarece extinderea Δl a câmpului în afara zonei conductoare este foarte mică ea este
echivalentă cu o linie de transmisie de lungime foarte mică ce se termină în gol şi, ca urmare, poate fi
modelată cu o capacitate de valoare:
tan ( βΔl )
C = ---------------------
- (30)
ωZ 0

unde ω = 2πf şi Z0 = 1/Y0.

Pentru evaluarea conductanţei G este nevoie să se determine puterea totală radiată de antena
microstrip. Pentru înălţimi h mici ale dielectricului efectul undelor de suprafaţă poate fi neglijat, iar
radiaţia modului TEM prin cele două laturi ale antenei poate fi echivalată cu radiaţia a două fante de
lungime W şi lăţime h (figura nr. 8) alimentate de câmpul cu distribuţie uniformă aflat între zona
conductoare ce constituie antena şi masă.

W
L

h O
z

Figura nr. 8 - Sistemul cartezian de coordonate utilizat pentru analiza antenei microstrip

Considerând că antena microstrip se află în planul yOz al unui sistem cartezian de coordonate,
atunci cele două fante echivalente se află în planul xOz. Fiecare din fante radiază un câmp
electromagnetic având componenta electrică cu expresia:
sin [ ( κ 0 h ⁄ 2 ) cos φ ]
E θ = V 0 ---------------------------------------------- (31)
( κ 0 h ⁄ 2 ) cos φ

în planul xOz (planul ce conţine lungimea L a antenei) şi:

9
 Antene şi propagare: Proiectarea antenelor microstrip

sin [ ( κ 0 W ⁄ 2 ) cos θ ]
E φ = V 0 ------------------------------------------------ (32)
( κ 0 W ⁄ 2 ) cos θ

în planul yOz (planul ce conţine lăţimea W a antenei).

V0 = hE0 reprezintă tensiunea dintre planul antenei şi cel de masă, iar E0 - modulul câmpului
electric dintre aceleaşi plane.
Deoarece h este foarte mic, φ ≈ π/2 şi, ca urmare, Eθ ≈ V0 în planul xOy.
Din expresia obţinută pentru câmp se poate calcula densitatea de putere a câmpului
electromagnetic radiat şi, din aceasta, puterea totală radiată de o fantă. Conductanţa echivalentă a
fantei are valoarea G ce ar disipa o putere egală cu puterea totală radiată de fantă, atunci când este
alimentată cu aceeaşi tensiune V0 existentă între laturile fantei. După un şir de calcule rezultă:
2
1- ⎛ sin w r 2
s - ⎛ 1 cos w r sin w r⎞
s -⎞ + -----
⎞ ⎛ 1 – -----
G = ---------- w Si (w ) + ------------- + cos w – 2 ⎜ --- + -------------- – -------------⎟ (33)
2 ⎝ r r
wr r ⎠⎝ 24⎠ 12 ⎝ 3 2 3
π ζ0 wr wr ⎠

∞
unde Wr = k0W, S = k0Δl, iar Si(w r) = ∫w ( sin x ⁄ x ) dx .
r

Model perfecţionat al antenei microstrip

Modelul prezentat anterior pentru antena microstrip reprezintă doar o primă aproximaţie a
comportării ei. S-au neglijat în primul rând undele de suprafaţă, ceea ce nu introduce erori prea mari
numai dacă substratul este suficient de subţire. Un alt factor important care s-a neglijat este cuplajul
existent între cele două laturi radiante ale antenei. Datorită separării spaţiale mici fiecare se află în
câmpul radiant al celeilalte, ceea ce înseamnă că îşi influenţeză reciproc comportarea electrică. Acest
cuplaj se numeşte cuplaj extern pentru a-l deosebi de cuplajul intern mult mai puternic realizat prin
câmpul ce se propagă prin antenă (modul TEM).
Cuplajul extern este modelat de o admitanţă complexă Ym = Gm + jBm ce se calculeză cu
relaţiile:
2
s
Gm = G J 0(l) + ----------------2 J 2(l) (34)
24 – s

2
s
ωC J′ 0(l) + ----------------2 J′ 2(l)
π 24 – s – 0, 21 w r
Bm -(1 – e
= --- --------------------------------------------------------------------------------------- ) (35)
2 s s
2
1
ln --- + 0, 577216 – 1, 5 + ------ ⋅ ----------------2
2 12 24 – s

unde l = k0L, J0 şi J2 sunt funcţiile Bessel de speţa I şi ordinul 0, respectiv, 2, iar J′ 0, J′ 2 - funcţiile
Bessel de speţa a II-a şi ordinul 0, respectiv, 2.
Cuplajul extern este încorporat în model prin cele două surse suplimentare de curent controlate
în tensiune prin admitanţa de cuplaj Ym (figura nr. 9).
Impedanţa de intrare la frecvenţa de rezonanţă în planul laturii de intrare în antenă are valori
între 100 şi 300 de ohmi, ceea ce implică introducerea unui circuit de adaptare cu impedanţa de 50 de
ohmi a liniei microstrip de alimentare. Pentru evitarea acestuia se poate alege punctul de alimentare
într-o poziţie mai apropiată de linia mediană a antenei (figura nr. 10). Impedanţa de intrare scade cu
distanţa l faţă de latura dinspre linia de alimentare de la valoarea maximă pentru l = 0 la valoarea 0
pentru l = L/2, deci se poate găsi un punct pentru care impedanţa de intrare este de 50 de ohmi. Acest
mod de alimentare este foarte util şi pentru atenuarea modului rezonant pe lăţimea W a antenei dacă

10
 Antene şi propagare: Proiectarea antenelor microstrip

aceasta este prea mare şi frecvenţa de rezonanţă fc (relaţia 18) este prea apropiată de frecvenţa de
lucru: punctul de alimentare fixează o valoare constantă a potenţialului la mijlocul antenei şi noua
frecvenţă de rezonanţă transversală corespunde lăţimii W/2, deci este mai mare.

YmV2 YmV1
G G
C Z0 C
V1 V2

Vin
Figura nr. 9 - Model perfecţionat pentru antena microstrip

l
g

w W

Dielectric h
t

Figura nr. 10 - Conexiunea în adâncime a liniei de alimentare cu antena microstrip

Alimentarea antenei microstrip se poate face şi în alt mod decât printr-o linie microstrip aflată
pe aceeaşi faţă a substratului dielectric. De exemplu, se poate utiliza un cablu coaxial sau o linie
microstrip realizată pe un alt substrat dielectric. În aceste cazuri, pentru adaptare, punctul de
interconexiune se alege la o distanţă l adecvată, iar planul de masă al antenei microstrip poate fi folosit
pentru a ecrana antena de circuitul de alimentare. În figura nr. 11 se prezintă şi o secţiune transversală
prin antenă pentru a observa poziţia punctului de alimentare şi degajarea necesară realizată în planul
de masă şi în dielectric pentru realizarea interconexiunii. Distanţa l trebuie să fie cel puţin egală cu d

11
 Antene şi propagare: Proiectarea antenelor microstrip

pentru ca degajarea realizată în planul de masă să nu se extindă în afara antenei microstrip. Această
tehnică de alimentare prezintă avantajul că întreaga suprafaţă superioară a substratului dielectric
rămâne disponibilă pentru realizarea antenei.

l
t

h 2p
t
2d

Figura nr. 11 - Alimentarea punctuală a antenei microstrip

L0 Lp Rp

C0

Figura nr. 12 - Circuitul echivalent pentru circuitul de alimentare punctuală

Modelul unui astfel de circuit de alimentare este prezentat în figura nr. 12, iar expresiile
parametrilor ce intervin se calculează prin echivalarea antenei microstrip cu un ghid de undă cu feţe
plane paralele infinite, cablul coaxial având masa conectată la una din feţe şi firul central la cealaltă.
Rezultă:
ωμ 0 h
R p = ------------
- (36)
4

μ0 h
L p = – --------- ⎛ ln κp
------ + 0, 5772⎞ (37)
2π ⎝ 2 ⎠

⎧ ∞ 2n ( d – p )
–-------------------------- ⎫
ε0 εr ⎪ ⎛ 2 2 2 p⎞ 2 p 12h
3
3 h ⎪
C 0 = ----------------------2- ⎨ 3π d – p – 2d ln --- + 4πh ln --- – ----------- 1, 202 – ∑ n e ⎬ (38)
⎝ d ⎠ d π d 2
6h ⎛⎝ ln p---⎞⎠ ⎪ ⎪
d ⎩ n=1 ⎭

12
 Antene şi propagare: Proiectarea antenelor microstrip

2
– μ 0 hκ
L 0 = ------------------ ( d + p ) ln p--- – d + p ⎛ ln κp
------ + 0, 5772⎞
2 2 2 2
(39)
p d ⎝ 2 ⎠
4π ln ---
d

Diagrama de radiaţie a antenei microstrip

Cele două fante echivalente laturilor radiante ale antenei formează un şir uniform de două
elemente aşezate la distanţa L pe axa Ox şi alimentate în fază (la frecvenţa de rezonanţă). Factorul de
şir are, în consecinţă, expresia:
κ0 L
f(φ) = cos ⎛ --------- cos φ⎞ (40)
⎝ 2 ⎠

Câmpul electromagnetic radiat de fiecare din antene (relaţia 32) este, deci, multiplicat cu
expresia 40 a factorului de şir pentru a obţine câmpul total radiat de antena microstrip.
Dacă se ia în consideraţie şi prezenţa stratului dielectric, atunci expresia câmpului
electromagnetic total radiat de antena microstrip trebuie corectată cu coeficienţii:
2 tan ( β 1 h ) cos φ
F(φ) = --------------------------------------------------------------- (41)
tan ( β 1 h ) – jε r cos φ ⁄ n 1(φ)

în planul xOy şi, respectiv:

2 tan ( β 1 h )
G(θ) = ---------------------------------------------------------------
- (42)
tan ( β 1 h ) – jn 1(θ) sec θ ⁄ μ r

2 2
în planul yOz. În aceste relaţii: β 1 = k 0 n 1(ϕ) , n 1(ϕ) = ζ 1 – ( sin ϕ ) , ζ 1 = ε r μ r .
Direcţia principală de radiaţie este perpendiculară pe antenă în direcţia opusă planului de
masă. Pentru valori uzuale ale dimensiunilor antenei microstrip nu apar lobi secundari.

Modelul tip cavitate de rezonanţă al antenei microstrip

O cavitate rezonantă reprezintă un tronson de ghid de undă închis la unul din capete şi este
capabilă să înmagazineze energie electromagnetică la anumite frecvenţe dependente de dimensiunile
fizice ale ghidului de undă. Cavitatea rezonantă este echivalentul în grupul circuitelor cu parametri
distribuiţi al circuitului rezonant RLC cu parametri concentraţi.
O parte din energia înmagazinată se pierde prin disipaţie în peretele conductor al ghidului şi
în dielectricul ce umple cavitatea. Aprecierea performanţelor cavităţii de a înmagazina o mare
cantitate de energie disipând o cât mai mică fracţiune din aceasta se realizează prin factorul ei de
calitate:
2πfW
Q = ---------------e- (43)
Pd

unde f este frecvenţa de rezonanţă, We - energia medie înmagazinată în fiecare ciclu, iar Pd - puterea
disipată.
Dacă pereţii cavităţii sunt perfect conductori electrici, atunci câmpul electric şi tensiunea
asociată acestuia sunt zero pe frontiera cavităţii. Cavitatea se comportă ca o linie de transmisie
terminată în scurtcircuit. Dacă pereţii cavităţii sunt conductori magnetici perfecţi, atunci câmpul
magnetic şi densitatea de curent asociată sunt zero pe frontiera cavităţii. Aceasta se comportă ca o
linie de transmisie terminată în gol.

13
 Antene şi propagare: Proiectarea antenelor microstrip

O antenă microstrip dreptunghiulară poate fi asimilată unei cavităţi rezonante de aceleaşi

dimensiuni fizice având peretele inferior şi cel superior perfect conductori electrici, iar pereţii laterali
- perfect conductori magnetici. Această echivalare se face pe baza observaţiilor că există un curent
neglijabil de mic ce străbate feţele laterale ale antenei microstrip, curenţi datoraţi numai sarcinilor
acumulate pe peretele inferior al feţei superioare şi care ajung prin respingere electrostatică pe
marginile laterale şi pe peretele exterior al feţei superioare. Ca urmare, feţele laterale pot fi acoperite
cu pereţi conductori magnetici fără a perturba semnificativ distribuţia de câmp în antenă.
Deasemenea, materialul din care este alcătuit planul de masă şi faţa superioară a antenei are o
conductivitate foarte mare şi se apropie, astfel, de un material perfect conductor electric.
Pentru ca echivalarea antenei microstrip cu o cavitate rezonantă să fie cât mai precisă este
necesar ca în cavitatea echivalentă să se introducă un dielectric cu aceeaşi permitivitate electrică
relativă εr ca şi substratul pe care este realizată antena.
Factorul de calitate al antenei microstrip este:
Q = 1 ⁄ tan δ (44)
unde δ este unghiul de pierderi al substratului dielectric. Punând condiţia ca şi cavitatea rezonantă
echivalentă să aibă acelaşi factor de calitate se obţine pentru impedanţa de intrare a antenei microstrip
expresia:
∞ ∞ 2
Ψ mn
Z in = – jωμ 0 h ∑ ∑ --------------------
2
κ – κ mn
2
- G mn (45)
n = 0m = 0

unde:

1 2
κ = ε r ⎛ 1 – j ----⎞ ω μ 0 ε 0
2
(46)
⎝ Q⎠

sin ( nπd x ⁄ 2W ) sin ( mπd y ⁄ 2L )

G mn = ------------------------------------- ⋅ ------------------------------------- (47)
nπd x ⁄ 2W mπd y ⁄ ( 2L )

χ mn
Ψ mn = ------------ ⋅ cos ( κ n x ) ⋅ cos ( κ m y ) (48)
WL

⎧ 1, pentru m = n = 0
⎪
χ mn = ⎨ 2, pentru m ≠ 0 sau n = 0 (49)
⎪
⎩ 2, pentru m ≠ 0 si n ≠ 0

κ m = mπ ⁄ L κ n = nπ ⁄ W (50)

iar dx şi dy sunt dimensiunile transversale ale liniei de alimentare.

14
 Antene şi propagare: Proiectarea antenelor microstrip

Proiectarea unor tipuri de antene microstrip

Antenele microstrip se prezintă sub o mare varietate de forme (dreptunghiulare, circulare,
triunghiulare, pentagonale, eliptice etc.), radiază câmp cu polarizare liniară sau circulară şi au
caracteristici de radiaţie dintre cele mai diverse. Totuşi, cele mai des întâlnite antene sunt cele
dreptunghiulare şi circulare ce radiază un câmp cu polarizare liniară, diagrama de radiaţie având lobul
principal perpendicular pe planul antenei. De aceea, prezentul îndrumar de proiectare se referă la acest
tip de antene microstrip.

Alegerea substratului dielectric

Substratul dielectric influenţează parametrii antenei microstrip prin permitivitatea electrică
realtivă εr şi prin tangenta unghiului de pierderi tgδ. O valoare mare pentru εr conduce la micşorarea
suprafeţei ocupate de antenă, dar îi reduce şi banda de frecvenţe. Regula generală este să se utilizeze
materialul de substrat cu cea mai mică permitivitate electrică corespunzătoare volumului disponibil
pentru antenă. Grosimea stratului dielectric este limitată superior de volumul disponibil pentru antenă,
dar şi de condiţia neexcitării modului rezonant, astfel că:
0, 3 c
h ≤ -------------------------- (51)
2πf max ε r

unde c este viteza luminii în vid, iar fmax este frecvenţa maximă de lucru. Pierderile în dielectric se
micşorează şi banda de frecvenţe a antenei creşte odată cu creşterea grosimii h a stratului dielectric.

Tabelul I - Proprietăţile unor materiale dielectrice

Nr. crt. Denumirea materialului εr tgδ Producător

1 RO 3003 3 0,0013

2 RO 3006 6,15 0,0013

Rogers Corporation
3 RO 3010 10,2 0,0013

4 RO 4003 3,38 0,0022

5 TLC 32 3,2 0,003 Taconic Plastics

6 HT 2 4,3 0,0033 Hewlett Packard

7 Polyguide 2,32 0,0005 Shawinigan Research

8 FR4 4,4 0,01

Pentru antene microstrip de bandă îngustă este foarte importantă şi stabilitatea parametrilor
materialului dielectric. O modificare necontrolată a acestora poate scoate frecvenţa de rezonanţă a
antenei în afara domeniului de interes.
Din punctul de vedere al pierderilor dielectrice acestea sunt cu atât mai mici cu cât tangenta
unghiului de pierderi este mai mică. Din acest punct de vedere cele mai bune materiale sunt cuarţul,
alumina şi teflonul. Ele sunt, însă, foarte scumpe şi se folosesc numai în aplicaţii militare. Pentru
aplicaţii comerciale se foloseşte o sticlă epoxidică (FR4) cu care performanţe acceptabile se obţin doar
la frecveţe mai mici de 1 GHz (mai ales, circuite digitale). Diverse companii şi-au elaborat materiale
dielectrice proprii cu foarte bune proprietăţi în domeniul microundelor şi la preţuri de cost rezonabile,
astfel că au început să apară şi aplicaţii comerciale ale antenelor microstrip în domeniul microundelor.
În tabelul I sunt prezentate câteva din aceste materiale şi proprietăţile lor în comparaţie cu cele ale
sticlei epoxidice FR4.

15
 Antene şi propagare: Proiectarea antenelor microstrip

Consideraţii generale privind proiectarea antenelor microstrip

După alegerea materialului pentru substratul dielectric care este, în principal, determinată de
preţul de cost trebuie luate decizii şi efectuate calcule privind alimentarea antenei şi dimensiunile
acesteia.
Se poate opta pentru alimentarea antenei cu linie microstrip pe aceeaşi faţă a dielectricului, cu
sau fără adaptare de impedanţe. Această tehnică prezintă dezavantajul că dacă raportul dintre lăţimea
liniei şi cea a antenei este prea mare, atunci o parte din radiaţia laturii dinspre alimentare este blocată
de aceasta din urmă şi, deci, scade eficienţa antenei. Optând pentru o alimentare punctuală prin cablu
coaxial sau linie microstrip realizată pe alt substrat, eficienţa antenei este mai bună, dar tehnologia de
construcţie este mai complexă.
În cazul utilizării unor tehnici de adaptare a impedanţelor trebuie avut în vedere că nu există
metode de dimensionare precisă a separării g dintre antenă şi linia de alimentare (figura nr. 10) şi nici
pentru degajările 2p şi 2d (figura nr. 11).
Empiric g se alege între 10% şi 50% din lăţimea w a liniei de alimentare cu valori mai mari
ale acestui coeficient pentru valori mai mici ale lăţimii w. Raţiunea alegerii constă în faptul că la valori
w mici liniile de câmp electric către substrat sunt mai curbate şi se extind mai mult în afara liniei
microstrip. Aceste linii de câmp nu trebuie, însă, să întâlnească antena microstrip, pentru că i-ar
modifica distribuţia de curent şi, deci, diagrama de radiaţie. Separarea g influenţează uşor frecvenţa
de rezonanţă a antenei (sub 1%), dar foarte mult - impedanţa ei de intrare. De exemplu, pentru g = w,
rezistenţa de intrare la rezonanţă scade cu cca 60%.
Lungimea L a antenei microstrip dreptunghiulare se alege din condiţia de rezonanţă, astfel ca
impedanţa de intrare să fie pur rezistivă la frecvenţa de lucru. Ea rezultă între 0,48 şi 0,49 din lungimea
de undă a câmpului electromagnetic în dielectric.
Lăţimea W a antenei microstrip dreptunghiulare are uzual valori între 0,5L şi 2L şi este
condiţionată de spaţiul disponibil. O valoare mare conduce la o impedanţă de intrare de valoare mai
mică şi, deci, potenţial, la o eficienţă sporită. În acelaşi timp, efectul de blocare a radiaţiei de către
linia de alimentare este mai redus, deoarece scade raportul w / W. Lăţimea W nu poate depăşi valoarea
lungimii de undă pentru a evita apariţia modului parazit rezonant pe această direcţie.

16
 Antene şi propagare: Proiectarea antenelor microstrip

Proiectarea generală a antenei microstrip: programul PATCHD

În prima etapă de proiectare se investighează modul în care sunt afectaţi parametrii antenei
microstrip de proprietăţile dielectricului şi dacă spaţiul disponibil pentru antenă permite realizarea
acesteia la dimensiunile rezultate. Programul PATCHD permite realizarea acestor calcule iniţiale şi
oferă indicaţii privind adâncimea necesară l de cuplaj dintre antenă şi linia de alimentare.
Programul lucrează în fereastră DOS şi se lansează cu comanda patchd sub DOS sau prin
apăsarea rapidă de două ori a butonului din stânga al mouse-ului când cursorul se află în dreptul
fişierului patchd.exe sub WINDOWS.
După lansare programul solicită datele de proiectare:
1. Forma antenei microstrip: dreptunghiulară (rectangular) sau circulară (circular):
Do rectangular (r) or circular (c) patch ?
2. Frecvenţa de lucru:
Input antenna frequency (GHz) ?
Pentru valori zecimale se utilizează notaţia anglo-saxonă cu punct despărţitor.
3. Parametrii electrici ai materialului dielectric de substrat:
Input substrate relative dielectric constant and loss tangent ?
Valorile celor doi parametri se introduc în ordinea solicitată pe aceeaşi linie despărţite de
virgulă. De exemplu, pentru εr = 6,83 şi tgδ = 0,0014 se introduc datele:
6.83, 0.0014 <ENTER>
Valorile practice pentru εr sunt între 1 şi 10. Pentru valori în afara acestui domeniu programul
afişează un mesaj de avertizare şi întreabă dacă nu se doreşte introducerea altori valori. Dacă se
răspunde cu DA (y) este reluată cererea de introducere a valorilor parametrilor electrici ale
dielectricului şi trebuie introdusă şi valoarea pentru tgδ, chiar dacă aceasta nu se modifică. Dacă se
rărpunde cu NU (n) programul continuă normal, dar rezultatele obţinute vor fi nerealiste, deoarece nu
există materiale dielectrice cu valori sub 1 sau peste zece ale permitivităţii dielectrice relative.
4. Forma antenei (pătratică sau dreptunghiulară):
Do square (s) or rectangular (r) patch ?
În primul caz, evident că W şi L, de valori egale, vor rezulta din calcule. Pentru antene
dreptunghiulare lăţimea W se alege de către utilizator şi, de aceea, dacă se alege forma
dreptunghiulară următorul parametru cerut este:
5. Lăţimea antenei:
Input patch width (cm) ?
Valoarea introdusă pentru W este comparată cu lungimea estimată L de aproximativ λ/2.
Modelul de antenă microstrip utilizat de program este valabil pentru 0,9 <= W <= 2L. Dacă valoarea
introdusă pentru W nu se încadrează între aceste limite este afişat un mesaj de avertizare precum şi
întrebarea dacă nu se doreşte introducerea altei valori pentru W. Dacă se răspunde cu NU la această
întrebare programul continuă cu valoarea introdusă anterior pentru W, dar rezultatele obţinute sunt
afectate de erori foarte mari.
6. Înălţimea substratului dielectric (h):
Input substrate height (cm) ?
Valoarea acestui parametru este supusă la două restricţii:
-să fie mai mare de 0,2 cm, din considerente tehnologice;
-să fie mai mică de 16λ02/(εr-1), pentru menţinerea la nivele acceptabil de mici a undelor de
suprafaţă.

17
 Antene şi propagare: Proiectarea antenelor microstrip

La depăşirea oricăreia din limite se afişează un mesaj de avertizare, dar se continuă cu valoarea
introdusă dacă utilizatorul doreşte acest lucru.
7. Conductivitatea materialului folosit pentru antenă şi pentru planul de masă raportată la
conductivitatea cuprului:
Input conductor conductivity relative to copper ?
O valoarea de 1 a acestui parametru semnifică faptul că drept material conductor se utilizează
cupru, iar o valoare supraunitară (subunitară) înseamnă că se utilizează un material mai bun (slab)
conductor decât cupru.
8. Valoarea acceptată a factorului de undă staţionară:
Input acceptable swr for bandwidth calculation ?
Banda de frecvenţe a antenei este limitată de modificarea impedanţei de intrare care, astfel,
produce dezadaptare la joncţiunea linie de alimentare/antenă şi, ca urmare, o undă staţionară pe linie.
Banda de frecvenţe a antenei este dependentă de nivelul maxim acceptat pentru coeficientul de undă
staţionară (uzual 2).
9. Adâncimea l a punctului de conexiune linie de alimentare/antenă:
Input feed location (cm) ?
Valoarea minimă este 0 şi corespunde conexiunii liniei chiar pe latura antenei unde impedanţa
de intrare este maximă. Valoarea maximă este L/2 pentru care impedanţa de intrare este nulă.
Programul utilizează valoarea estimată a lungimii antenei şi afişează mesaje de avertizare la atingerea
sau depăşirea acestei limite.

După efectuarea calculelor programul furnizează următorii parametri:

1 Datele de intrare
2. Rezistenţa de intrare
3. Factorul de calitate Q al antenei
4. Eficienţa antenei, adică puterea undei radiate raportată la suma dintre ea şi cea a undelor de
suprafaţă. Acest parametru indică măsura în care s-a reuşit menţinerea undelor de suprafaţă sub un
nivel acceptabil.
5. Eficienţa globală, adică raportul dintre puterea undei radiate şi puterea de alimentare. Acest
parametru ia în consideraţie, pe lângă pierderile prin undele de suprafaţă, şi pe cele prin dielectric şi
prin rezistenţa antenei.
6. Banda de frecvenţă - ca procent din frecvenţa centrală.

În final sunt lansate întrebări privind:

-tipărirea rezultatelor
Print out results (y or n) ?
-salvarea rezultatelor într-un fişier
Store results in a file (y or n) ?
-reluarea programului:
Do another case (y or n) ?

18
 Antene şi propagare: Proiectarea antenelor microstrip

Proiectarea completă a antenei microstrip dreptunghiulare: programul PATCH9

Pentru o proiectare riguroasă a antenei microstrip trebuie luată în consideraţie influenţa
circuitului de alimentare şi trebuie urmărită variaţia cu frecvenţa a impedanţei de intrare. Programul
PATCH9 foloseşte modelul tip linie de transmisie al antenei microstrip pentru atingerea acestor
obiective.
Programul se lansează sub DOS cu comanda patch9 din directorul în care se află fişierul
executabil cu acest nume. Sub WINDOWS lansarea se face prin apăsare rapidă de două ori a
butonului din stânga al mouse-ului, atunci când cursorul indică fişierul executabil patch9.exe. În
ambele cazuri progamul lucrează în fereastră DOS.
După lansare programul solicită alegerea modului de lucru (proiectare sau analiză):
Do design (d) or analysis (a) ?
Pentru modul de proiectare (modul de analiză se va prezenta ulterior) sunt solicitate succesiv
datele de proiectare:
1. Frecvenţa de lucru:
Input design frequency in GHz ?
2. Permitivitatea electrică relativă a dielectricului:
Input relative dielectric constant ?
3. Tangenta unghiului de pierderi a dielectricului:
Input loss tangent ?
4. Înălţimea substratului dielectric:
Input substrate height (cm) ?
Modelul tip linie de transmisie este valabil pentru h < 0,001λ. Programul afişează un mesaj de
avertizare dacă nu este îndeplinită această condiţie şi întrebarea dacă nu se doreşte introducerea altei
valori. În cazul unui răspuns negativ se continuă cu valoarea introdusă iniţial, dar rezultatele vor fi
imprecise deoarece sunt în afara domeniului de valabilitate a modelului.
5. Grosimea liniei de alimentare:
Input line thickness (cm) ?
Valoare recomandată: 0.00356.
6. Conductivitatea relativă la cupru a materialului conductor din care este realizată linia de
alimentare:
Input line conductivity relative to copper ?
7. Valoarea de pornire a lungimii antenei:
Input patch length (cm)
Estimated patch length = ?
Pentru determinarea lungimii de rezonanţă programul calculează impedanţa de intrare pentru
cel mult 100 de valori ale lungimii antenei şi se opreşte la valoarea pentru care modulul părţii
imaginare este minim. Dacă valoarea iniţială a lungimii este prea îndepărtată de valoarea reală de
rezonanţă programul poate să nu ajungă la aceasta în cele 100 de iteraţii şi furnizează o valoare eronată
pentru lungimea antenei la rezonanţă. De aceea, se estimează valoarea de rezonanţă şi se afişează
împreună cu valoarea dorită de pornire a calculului. Se poate introduce această valoare estimată sau
oricare alta.
8. Lăţimea antenei:
Input patch width (cm) ?
Programul verifică dacă valoarea introdusă este mai mică de λ pentru evitarea modului
rezonant pe lăţime. În caz contrar se afişează un mesaj de avertizare împreună cu solicitarea de a se

19
 Antene şi propagare: Proiectarea antenelor microstrip

introduce o nouă valoare pentru lăţime. Utilizatorul poate opta pentru introducerea unei noi valori sau
pentru menţinerea celei iniţial introduse.
9. Tipul alimentării (linie microstrip, punctuală sau nici una):
Input feed type: m- microstrip, p- probe, n- none ?
Neintroducerea tipului de almentare permite calculul antenei fără influenţa acesteia şi, prin
reluarea ulterioară a calculelor cu un circuit de alimentare specificat se poate observa influenţa lui
asupra parametrilor antenei.
Dacă se optează pentru alimentare cu linie microstrip, în continuare se solicită:
10m. Adâncimea conexiunii linie/antenă:
Input feed point distance wrt to patch edge (cm) ?
11m. Lăţimea liniei de alimentare:
Input feed line width (cm) ?
Pentru menţinerea blocării radiaţiei laturii antenei în contact cu linia de alimentare la nivele
rezonabil de mici se recomadă ca lăţimea liniei de alimentare să fie cel mult un sfert din lăţimea
antenei. Programul afişează un mesaj de avertizare dacă se depăşeşte această limită, dar calculul poate
fi continuat cu valoarea introdusă dacă utilizatorul doreşte acest lucru.
Dacă la punctul 9. se selectează alimentarea punctuală, atunci programul solicită:
10p. Diametrul conductorului de alimentare:
Input feed probe diameter (cm) ?
11p. Diametrul degajării în planul de masă prin care trece conductorul de alimentare:
Input feed probe relief hole diameter (cm) ?
Pentru ambii parametri sunt afişate mesaje de avertizare dacă sunt depăşite anumite limite,
mesaje de care utilizatorul poate ţine seama şi introduce noi valori ale lor.
Indiferent de alegerea făcută la punctul 9, programul solicită în continuare:
12. Mărimea pasului cu care se modifică lungimea antenei de la o iteraţie la alta:
Input fractional change (%) in patch length for initial search (default 5%) ?
Programul afişează şi o valoare estimativă care poate fi acceptată apăsând <ENTER> sau
poate fi introdusă o altă valoare. Dacă după 100 de iteraţii nu s-a obţinut o valoare foarte apropiată de
zero a reactanţei impedanţei de intrare în antenă, programul solicită utilizatorului să aleagă între
continuarea programului cu valoarea obţinută în acel moment pentru impedanţa de intrare sau reluarea
punctului 12. cu o nouă valoare a pasului de modificare a lungimii antenei.
După aflarea lungimii de rezonanţă programul calculează impedanţa de intrare pentru câteva
frecvenţe în jurul frecvenţei de rezonanţă. Pentru aceasta el solicită:
a. Frecvenţele limită între care să se efectueze calculul:
Input start and stop frecqs (GHz) for impedance calc. ?
Cele două valori se despart prin virgulă (de exemplu 1.59, 1.61) şi se aleg foarte apropiate de
frecvenţa de rezonanţă, deoarece numai în această regiune este valabil modelul de antenă microstrip
utilizat de program.
b. Numărul punctelor de calcul:
Input number of frequencies ?
La terminarea calculului programul afişează:
1. Datele de intrare
2. Rezultatele proiectării: lungimea antenei, frecvenţa reală de rezonanţă, impedanţa de intrare
în antenă la rezonanţă
3. Valorile impedanţei de intrare în antenă la frecvenţe din domeniul ales în jurul frecvenţei
de rezonanţă

20
 Antene şi propagare: Proiectarea antenelor microstrip

4. Acceptarea reprezentării într-o diagramă Smith a variaţiei cu frecvenţa a impedanţei de

intrare în antenă:
Plot results on Smith chart (y or n)?
După reprezentare continuarea rulării programului se face apăsând o tastă oarecare.
Rularea programului se încheie cu un grup de trei întrebări privind:
-tipărirea rezultatelor
Print out results (y or n) ?
-salvarea rezultatelor într-un fişier
Store results in a file (y or n) ?
-reluarea programului:
Do another case (y or n) ?

Analiza antenei microstrip dreptunghiulare

Programul PATCH9 face şi analiza unei antene microstrip dreptunghiulare, adică furnizează
frecvenţa de rezonanţă şi impedanţa de intrare la această frecvenţă pentru dimensiuni şi parametri
electrici cunoscuţi ai antenei, substratului şi zonelor conductoare.
Acest mod se alege prin răspunsul adecvat la întrebarea iniţială:
Do design (d) or analysis (a) ?
Ceilalţi parametri se introduc ca şi în modul proiectare prezentat anterior, cu excepţia faptului
că nu se mai solicită frecvenţa de lucru, aceasta urmând a fi calculată, şi nu se mai calculează lungimea
antenei la rezonanţă L, aceasta fiind un parametru de intrare.
La sfârşitul rulării în acest mod programul afişează rezultatele analizei, adică:
-lungimea de rezonanţă (introdusă ca dată de intrare);
-frecvenţa de lucru;
-impedanţa de intrare.
Se solicită opţiunea utilizatorului de modificare a frecvenţei (f), lungimii antenei (l) sau a
lăţimii acesteia (w) sau de reluare de la început a analizei (o):
Input new frequency (f), patchlength (l), patchwidth (w) or analyze (a) ?
Dacă se răspunde cu f programul calculează lungimea de rezonanţă pentru o nouă valoare a
frecvenţei (introdusă de utilizator).
Dacă se răspunde cu l programul calculează frecvenţa de rezonanţă pentru o nouă valoare a
lungimii antenei (introdusă de utilizator).
Dacă se răspunde cu w programul calculează impedanţa de intrare în antenă pentru o nouă
valoare a lăţimii acesteia (introdusă de utilizator).
În sfârşit, dacă se răspunde cu o programul este rulat de la început, permiţând modificarea
tuturor parametrilor şi efectuând o nouă analiză.

21
 Antene şi propagare: Proiectarea antenelor microstrip

Trasarea diagramei de radiaţie a antenei microstrip dreptunghiulare

Programul HWPATCH
La frecvenţa de rezonanţă diagrama de radiaţie a antenei microstrip dreptunghiulare prezintă
un lob perpendicular pe planul antenei cu deschideri inegale în cele două plane principale E şi H
deoarece dimensiunile aperturii dreptunghiulare sunt inegale. În planul vectorului H (de-a lungul
lăţimii W) deschiderea unghiulară a lobului scade odată cu creşterea lăţimii W a antenei. În planul
vectorului E (de-a lungul lungimii L) deschiderea unghiulară a lobului este dependentă de
permitivitatea electrică relativă εr a substratului dielectric, deoarece lungimea L a antenei la o
frecvenţă de lucru dată este impusă de εr. Lobul aflat în direcţia planului de masă este cu 15-20 dB
mai mic decât cel principal aflat în direcţie opusă.
În prezentarea anterioară s-a considerat implicit că planul de masă are dimensiuni infinite (sau
cel puţin mult mai mari ca lungimea de undă la frecvenţa de lucru). Dacă această ipoteză nu este
îndeplinită, atunci diagrama de radiaţie a antenei nu mai este constituită dintr-un lob cu scădere
monotonă a nivelului odată cu creşterea unghiului faţă de normala la planul antenei. Nivelul lobului
prezintă alternativ scăderi şi creşteri, diferenţa dintre extremele relative crescând odată cu scăderea
dimensiunilor planului de masă.
Programul HWPATCH calculează şi reprezintă grafic pe ecran diagrama de radiaţie a unei
antene microstrip dreptunghiulare la frecvenţa de rezonanţă. Lansarea programului se face sub DOS
cu comanda hwpatch în directorul în care se află programul executabil hwpatch.exe, iar sub
WINDOWS prin apăsarea de două ori a butonului din dreapta al mouse-ului atunci când cursorul se
află peste numele fişierului executabil menţionat anterior. În ambele situaţii programul rulează în
fereastră DOS.
După lansare programul solicită introducerea valorilor pentru următorii parametri:
1.Lungime antenei:
Input patch length (cm) ?
2.Lăţimea antenei:
Input patch width (cm) ?
3.Permitivitatea dielectricului:
Input patch substrate er ?
4.Înălţimea substratului dielectric:
Input patch substrate height (cm) ?
5.Frecvenţa de lucru:
Input frequency (GHz) ?
6.Unghiurile între care să se facă reprezentarea:
Input start and stop angles for pattern calculation ? (broadside = 0 deg)
Valorile introduse exprimă măsura în grade a unghiului în raport cu normala la planul antenei
(broadside), adică faţă de direcţia principală de radiaţie. Unghiurile din stânga normalei sunt
considerate negative. Cele două valori se introduc pe aceeaşi linie şi se despart prin virgulă.
7.Numărul punctelor de calcul:
Input number of angles for pattern calculation ?
Se recomandă alegerea unei valori ce să permită calculul din grad în grad al diagramei de
radiaţie.
După efectuarea calculelor programul solicită dacă se doreşte sau nu reprezentarea pe ecran a
diagramei:
Want to plot pattern (y or n) ?

22
 Antene şi propagare: Proiectarea antenelor microstrip

În cazul unui răspuns afirmativ se solicită alegerea tipului de reprezentare: carteziană (r) sau
polară (p):
Rectangular (r) or polar (p) plot ?
Pentru reprezentarea carteziană trebuie specificate şi limitele de reprezentare:
Input angle scale (45, 90, 180) ?
Se recomandă ca aceste unghiuri să fie de ±45 grade, ±90 grade sau ±180 grade, totdeauna
simetrice faţă de normală. Dacă se aleg alte perechi de valori decât cele recomandate imaginea se
extinde în afara ecranului.
Sunt reprezentate simultan caracteristicile în cele două plane: E (linie punctată) şi H (linie
continuă).
După reprezentare programul îşi reia funcţionarea în urma apăsării tastei <ENTER> şi
întreabă dacă se doreşte:
-salvarea datelor într-un fişier:
Store E- and H-plane patterns in files (y or n) ?
-reluarea programului:
Do another case (y or n) ?

23
 Antene şi propagare: Proiectarea antenelor microstrip

Proiectarea antenei microstrip în λ/4. Programul SCPATCH

Distribuţia câmpului electromagnetic în spaţiul dintre antenă şi planul de masă de-a lungul
lungimii antenei este de tip cosinusoidal. Pentru o valoare uzuală de aproximativ λ/2 a lungimii L a
antenei câmpul are valoare maximă în planul laturii prin care se face alimentarea, scade la zero în
planul median şi atinge din nou valoarea maximă în planul laturii opuse alimentării. Introducerea unor
elemente conductoare în planul median care să realizeze o scurtcircuitare la masă a antenei nu ar
modifica distribuţia de câmp. De aceea în situaţiile în care spaţiul disponibil pentru antenă este
insuficient pentru atingerea valorii de λ/2 pentru lungime se forţează valoarea zero a câmpului la
distanţa λ/4 de planul de alimentare prin scurtcircuitare la planul de masă cu pini de conexiune sau
prin găuri metalizate.

2r a W

Figura nr. 13 - Antenă microstrip în λ/4

Elementele de scurtcircuitare introduc o reactanţă de care trebuie ţinut seama în aprecierea

lungimii electrice totale echivalente. Pentru ca aceasta să fie de λ/4 este necesar ca lungimea fizică să
fie mai mare ca λ/4 cu cantitatea:
2 2
a- ⎛ a 2r a -⎞
Δl = ----- ⎜ log --------- – 4π 2 + 0, 601 2⎟
----
- ---- (52)
2π ⎝ 2πr a λ ⎠

unde a este distanţa dintre elementele de scurtcircuitare, iar r - raza acestora (figura nr. 13).
Lungimea fizică a antenei în λ/4 rezultă aproximativ 0,8 din cea a antenei în λ/2, iar impedanţa
ei de intrare este de aproximativ două ori mai mare.
Programul SCPATCH de analiză şi proiectare a antenei microstrip în λ/4 este identic cu
programul PATCH9 până la punctul în care apare interogaţia:
Using short pins for circuit (y or n) ?
prin care se solicită, de fapt, introducerea sau nu a modelului elementului de scurtcircuitare. Un
răspuns negativ este echivalent cu considerarea unui model ideal (scurtcircuit perfect, fără reactanţă).
Un răspuns pozitiv este echivalent cu luarea în consideraţie a reactanţei elementelor de scurtcircuitare
şi ajustarea lungimii fizice a antenei pentru compensarea efectului acesteia, astfel încât lungimea
electrică echivalentă totală să fie de λ/4.
Dacă se răspunde afirmativ programul solicită în continuare:
-diametrul 2r al elementelor de scurtcircuitare:
Input shorting pins diameter (cm) ?
-distanţa dintre acestea:
Input center-to-center spacing between pins (cm) ?
după care sunt afişate rezultatele calculelor.
Programul SCPATCH poate fi utilizat şi pentru analiza antenei în λ/4.

24
 Antene şi propagare: Proiectarea antenelor microstrip

Protecţia antenei microstrip. Programele PATCHC şi CHWPATCH

Pentru prevenirea modificării parametrilor antenei microstrip sub influenţa factorilor de
mediu ea se acoperă cu un strat de protecţie. Acesta poate fi aşezat la distanţă de antenă (radom) sau
chiar pe suprafaţa antenei. În primul caz prezenţa stratului protector modifică nesemnificativ
frecvenţa de rezonanţă şi impedanţa de intrare în antenă şi într-o măsură mai mare, dar încă
acceptabilă, diagrama de radiaţie a acesteia. Pentru ca influenţa să fie minimă este necesar ca stratul
protector să fie la cel puţin o lungime de undă de antenă, să aibă grosimea egală cu un multiplu de λ/
2 şi să fie realizat dintr-un material cu valori mici ale constantei dielectrice şi tangentei unghiului de
pierderi.
În cazul al doilea există beneficiul unui ansamblu foarte compact, dar efectul stratului
protector asupra caracteristicilor antenei este semnificativ. Ecuaţiile ce descriu propagarea câmpului
electromagnetic trebuie reformulate pentru a ţine seama de prezenţa stratului protector şi de
proprietăţile lui electrice.
Rezultatele acestei analize sunt încorporate în programul PATCHC care este identic cu
PATCH9 numai că se solicită introducerea parametrilor stratului de protecţie.
Programul CHWPATCH permite reprezentarea diagramei de radiaţie a antenei microstrip cu
strat de protecţie şi este similar programului HWPATCH.

Proiectarea antenelor microstrip circulare

Antenele circulare sunt alese în situaţiile în care spaţiul disponibil este insuficient pentru o
antenă dreptunghiulară, deoarece, la aceeaşi frecvenţă de rezonanţă, rezultă de dimensiuni mult mai
mici. În plus, datorită simetriei antenei există o mai mare flexibilitate în alegerea poziţiei circuitului
de alimentare. Conexiunea cu linia de alimentare se face numai pe circumferinţă pentru a nu altera
simetria structurii. Dacă se doreşte, totuşi, alimentarea într-un punct interior, atunci ea se face numai
punctual.
Frecvenţa de rezonanţă a celui de-al n-lea mod de propagare este dat de primul nul al funcţiei
Bessel de ordin n. Funcţia Bessel de ordin 1 se anulează pentru o valoare a argumentului de 1,841. La
frecvenţa de rezonanţă ωr impedanţa de intrare în antenă este pur rezistivă şi are expresia:

2, 775 h- Q
J 1(1, 841 ω r ⎛⎝ 1 – h---⎞⎠ )
total 2
R T = ----------------- ------------- (53)
εr ε0 a
2 ω r a

unde variabilele au semnificaţia din figura nr. 14.

2a

Figura nr. 14 - Alimentarea punctuală a antenei microstrip circulare

Programul CPATCH realizează proiectarea unei antene microstrip circulare, iar diagrama ei
de radiaţie este reprezentată cu ajutorul programului CIRPAT.

25
 Antene şi propagare: Proiectarea antenelor microstrip

Proiectarea antenelor microstrip flexibile

Antenele dreptunghiulare de lăţime foarte mare se realizează pe substrat flexibil (teflon) şi se
înfăşoară pe o suprafaţă metalică, de regulă, de formă cilindrică. Lăţimea W = πD (D - diametrul
cilindrului) este mai mare ca o lungime de undă şi, de aceea, antena este alimentată prin mai multe
puncte. Se evită, astfel, excitarea unor moduri superioare modului fundamental.
Proiectarea unei astfel de antene constă în determinarea lungimii pentru o frecvenţă de
rezonanţă dată, a impedanţei de intrare, a numărului de puncte de alimentare şi a reţelei de alimentare.
În calculul lungimii L a antenei se ia în consideraţie permitivitatea electrică relativă εr a
dielectricului (şi nu o valoare echivalentă, ca în cazurile anterioare), deoarece nu există linii de câmp
care să se închidă prin aer, antena fiind continuă pe lăţime. Lungimea fizică L diferă de λ/2 prin dublul
distanţei pe care se distribuie liniile de câmp electric în afara zonei ocupată de antenă pe latura de
alimentare şi pe cea opusă ei.
Numărul NF al punctelor de alimentare trebuie să fie mai mare decât lăţimea electrică W/λ a
antenei, unde λ este lungimea electrică în dielectric la frecvenţa de lucru.
La frecvenţa de rezonanţă admitanţa de intrare în antenă se reduce la partea ei reală:
2
π
G in = ------- 1 – (------------
kh )
- W (54)
λη 24
unde η este impedanţa intrinsecă a mediului dielectric.

W = πD

100Ω 100Ω 100Ω 100Ω

Rin=50Ω
100Ω 100Ω

Transformator 50/100Ω Transformator 50/100Ω

cu linie în λ/4 cu linie în λ/4
Linie de 50Ω

Figura nr. 15 - Alimentarea antenei microstrip flexibile

Cele NF puncte de alimentare trebuie să asigure fazarea perfectă a curenţilor de alimentare,

deoarece numai astfel se evită excitarea modurilor superioare de propagare. Pentru atingerea acestui
obiectiv alimentarea se face printr-o linie unică urmată de circuite de divizare a curentului pe două căi
perfect simetrice (figura nr. 15). Numărul NF rezultă, de aceea, ca o putere a lui doi.
Programul WRAPAT realizează proiectarea unei antene flexibile, iar programul WRAPRND
calculează şi reprezintă grafic diagrama de radiaţie a acesteia (tor cu axa de simetrie identică cu axa
cilindrului).

26
Cateedra de Telecomunica
Telecomunicaţţii
Disciplina de Antene şi propagare

PROIECTAREA ŞIRURILOR DE ANTENE (APERDIST)

Programul APERDIST calculează coeficienţii de excitaţie ai elementelor unui şir liniar pentru
cinci tipuri de distribuţii tipice: uniformă, pătratică, liniară, cosinusoidală, cosinusoidal-pătratică. Cu
excepţia distribuţiei uniforme toate celelalte au coeficientul central de valoare maximă, iar valorile
celorlalţi scad după o lege specifică spre extremităţi. Elementele extreme au ce mai mici coeficienţi şi
reprezintă aşa numitul piedestal al distribuţiei. Programul utilizează valori normalizate pentru coeficienţi
şi, de aceea, coeficientul elementului central este de valoare 1, ceilalţi având valori subunitare. Piedestalul
distribuţiei este la alegerea utilizatorului şi trebuie furnizat în dB. Dacă şirul are un număr par de
elemente, atunci nu există un element central, ci două elemente adiacente centrului şirului. În acest caz
utilizatorul poate opta pentru normalizarea sau nu a valorilor coeficienţilor.

După lansare programul solicită datele de intrare şi opţiunile utilizatorului:

1. Frecvenţa de lucru
INPUT FREQUENCY (GHz)

2. Distanţa dintre elemente (se precizează lungimea de undă pentru frecvenţa aleasă deoarece paramterii
şirului sunt determinaţi de valoarea realtivă - raportată la lungimea de undă - a distanţei dintre
elemente şi nu de valoarea absolută a acesteia)
INPUT ELEMENT SPACING (cm)
[wavelength = (cm)]

3. Numărul elementelor din şir (maximum 50)

INPUT NUMBER OF ELEMENTS
[maximum number of elements = 50]

4. Dacă se alege un număr par de elemente programul solicită opţiunea utilizatorului privind normalizarea
valorilor coeficienţilor elementelor din centrul şirului. (Dacă numărul elementelor este impar
normalizarea se face în mod automat şi acest pas nu este prezent).
NUMBER OF ELEMENTS IS EVEN
NORMALIZE n/2 AND (n+1)/2 EXCITATIONS TO 1 (y or n)

5. Tipul distribuţiei
INPUT DESIRED APERTURE DISTRIBUTION
u – UNIFORM - uniformă
l - LINEAR TAPER ON A PEDESTAL - liniară cu piedestal
q - QUADRATIC TAPER ON A PEDESTAL - pătratică cu piedestal
c - COSINE ON A PEDESTAL - cosinusoidală cu piedestal
s - COSINE SQUARED ON A PEDESTAL - cosinusoidal-pătratică cu piedestal

6. Valoarea piedestalului în dB (pentru distribuţie uniformă acest pas nu este prezent)

INPUT EDGE ILLUMINATION (in positive dBs)

7. Se doreşte reprezentarea caracteristicii de radiaţie a şirului ?

WANT TO CALCULATE RADIATION PATTERN (y or n)

8. Constanta de fază în grade (cantitatea cu care variază faza curentului de alimentare de la un element al
şirului la altul)
INPUT ELEMENT TO ELEMENT PHASE SHIFT (deg)

271
9. Se include şi caracteristica de radiaţie a elementului din şir ? (Se răspunde cu DA numai dacă există un
fişier care să conţină această informaţie)
INCLUDE ELEMENT PATTERN (y or n)

10. Unghiurile între care se calculează caracteristica de radiaţie. Unghiurile se măsoară faţă de direcţia
normală la şir şi au valori negative spre stânga şi pozitive spre dreapta.
Se recomandă domeniul -90,90.
INPUT START AND STOP ANGLES FOR PATTERN CALCULATION
(broadside = 0 degrees)

11. Numărul punctelor de calcul. Trebuie să fie mai mic de 720. Se recomandă 180.
INPUT NUMBER OF ANGLES TO BE CALCULATED

12. Se afişează direcţia lobului principal faţă de normala la şir şi se solicită opţiunea privind afişarea sau
nu a caracteristicii de radiaţie
SCAN ANGLE= ?? deg - direcţia lobului principal (calculată de program)
WANT TO PLOT PATTERN (y or n) - se afişează caracteristica de radiaţie ?

13. Sistemul de coordonate pentru afişare: cartezian sau polar. Pentru precizie mai mare a citirilor se
recomandă reprezentarea carteziană. Reprezentarea polară este mai sugestivă în ceea ce priveşte
modul în care şirul distribuie radiaţia în spaţiu.
RECTANGULAR (r) OR POLAR (p) PLOT

14. Limita minimă a modulului câmpului relativ reprezentabilă pe ecran (lobul principal - 0 dB). Pentru
citirea deschiderii unghiulare a lobului principal se recomandă 20 dB. Pentru a avea o imagine globală a
caracteristicii de radiaţie se recomandă 80 dB. Valorile de 40 şi 60 dB pot fi alegeri utile în unele cazuri.
INPUT dB RANGE [20,40,60,80] FOR PLOT

15. Limitele reprezentării pe abscisă: 45, 90 sau 180 grade de o parte şi de alta faţă de normala la şir.
Deoarece antenele microstrip radiază într-un semispaţiu varianta 180 grade nu se recomandă.
INPUT ANGLE SCALE (45,90,180)

(Se afişează caracteristica de radiaţie. Imaginea rămâne până la apăsarea tastei ENTER)

16. Se salvează datele pe harddisk ? Răspuns obligatoriu NU.

WANT TO STORE PATTERN IN A FILE (y or n) n

17. Se afişează datele de intrare şi valorile modulului şi fazei coeficienţilor de excitaţie.

18. Se tipăresc rezultatele ? Răspuns obligatoriu NU.

PRINT OUT EXCITATION COEFFICIENTS (y or n) n

19. Se modifică datele de intrare ?

DO ANOTHER CASE (y or n)

20. Dacă se răspunde afirmativ există patru opţiuni:

INPUT OPTION
CHANGE APERTURE DISTRIBUTION (d)
CHANGE NUMBER OF ELEMENTS (n)
CHANGE ELEMENT SPACINGS (s)
START OVER (o)
- tipul distribuţiei alimentării
- numărul de elemente din şir
- distanţa dintre elemente
- reluarea programului de la capăt

2
28
 Modul de lucru

1. Pentru N = 25 elemente, distanţa între elemente de 2 cm, constantă de fază = 0 grade şi frecvenţa = 5
GHz se determină deschiderea unghiulară la -5 dB a lobului principal şi nivelul celui mai mare lob
secundar pentru cele cinci tipuri de distribuţii cu piedestalul de 10 dB. Rezultatele se prezintă tabelar.

2. Pentru N = 25 elemente, distanţa între elemente de 2 cm, constantă de fază = 0 grade şi frecvenţa = 5
GHz şi distribuţie cosinusoidală se determină deschiderea unghiulară la -5 dB a lobului principal şi
nivelul celui mai mare lob secundar pentru valori ale piedestalului de 5, 10, 15, 20 şi 25 dB.
Rezultatele se prezintă tabelar.

3. Pentru N = 25 elemente, constantă de fază = 0 grade, distribuţie pătratică cu piedestalul de 10 dB şi

frecvenţa = 5 GHz se determină deschiderea unghiulară la -5 dB a lobului principal şi nivelul celui
mai mare lob secundar pentru distanţa dintre elemente de 1.5, 2, 3 şi 4 cm. Rezultatele se prezintă
tabelar.

4. Pentru N = 25 elemente, distanţa între elemente de 2 cm, distribuţie cosinusoidal-pătratică cu

piedestalul de 10 dB şi frecvenţa = 5 GHz se determină direcţia lobului principal şi nivelul celui mai
mare lob secundar pentru constanta de fază de 15, 30, 45, 60 şi 90 grade. Rezultatele se prezintă
tabelar.

5. Pentru distanţa între elemente de 2 cm, constantă de fază = 0 grade, distribuţie uniformă şi frecvenţa =
5 GHz se determină deschiderea unghiulară la -5 dB a lobului principal şi nivelul celui mai mare lob
secundar pentru un număr de 20, 30, 40 şi 50 de elemente. Rezultatele se prezintă tabelar.

29
3