1

III. Normativitatea pedagogică implicată de vehicularea conținuturilor pedagogice

III.1. Ce este normativitatea ?

III.2. Care sunt principiile de interes pentru profesorul de pedagogie ?

III.3. Succesul profesional al cadrului didactic și respectarea principiilor pedagogice

III.4. Despre comportamentul moral-deontologic al profesorului de pedagogie. Codul etic

III.1. Ce este normativitatea ?

Eficienţa acţiunii educative constituie pentru orice cadru didactic un obiectiv important al
manifestării profesionale. Exercitarea rolului de cadru didactic într-o instituţie de educaţie
presupune asumarea unui ansamblu de exigenţe sau norme, de respectarea cărora depinde însuşi
succesul acţiunii desfăşurate. Modelarea personalităţii educaților presupune un set de cerinţe nu
numai pentru profesorii implicaţi în acest demers, dar şi pentru ceilalți agenți implicați în actul
formării: elevi, părinți ai acestora, manageri școlari ș.a. (Stan, 2014).

Normele acţiunii profesionale a cadrelor didactice structurează normativitatea educativă/

pedagogică/ didactică, iar cerinţele cele mai importante deţin forma principiilor didactice.
Normele pedagogice indică regulile (sau prescripţiile) ce trebuie respectate în derularea
acţiunilor cadrelor didactice pentru ca acestea să ajungă la eficienţă; ele sunt orientative în
rezolvarea anumitor sarcini pedagogice (Ștefan, 2006, p. 236).

Principiile pedagogice/ didactice se referă la normele directive formulate ca teze sau idei
generale ce se cer respectate în mod imperativ, fiind considerate legităţi specifice procesului de
învăţământ. Ele vehiculează cerinţe esenţiale, deosebit de importante pentru succesul acţiunii şi
integrează un ansamblu de reguli. Dacă principiul deţine constanţă, regulile implică modificări
contextualizate care contribuie la materializarea cerinţei exprimate de principiu; „principiile
pedagogice au caracter de norme, de prescripţii, de axiome procedurale. Dar, deşi nu sunt
formulate ca legităţi, ele nu se află în afara legităţii. Dimpotrivă, valoarea lor practică, aplicativă,
este reală tocmai pentru că ele se întemeiază pe legi, pe raporturile de determinare dintre
fenomene, pe necesitatea obiectivă. Orice principiu pedagogic eficient ascunde o lege şi chiar ar
putea fi convertit în enunţ nomologic” (Ștefan, 2006, p. 279). Decantarea conţinutului
principiilor pedagogice este expresia acumulării de experienţe educative eficiente semnificative,
dar şi consecinţa valorificării datelor oferite de cercetările ştiinţifice ale secolului al XX-lea.
 2

Norma 1

Norma 2 Norma x

Norma 3 Norma 4

Teoretic şi practic este nevoie de repere, de „linii directoare”, de anumite constante procedurale
pentru a crea premise pentru succesul intervenţiei formative, dar şi pentru a găsi criterii de
evaluare/ apreciere a variatelor intervenţii formative la care constrânge contextul concret de
acţiune.

ACTIVITATE

Formulați o regulă ce trebuie respectată de către elev în activitatea de învățare desfășurată

individual.

SOLUȚII propuse prin activitate on line/ grup:

Sistematic= zi de zi; lucrul suplimentar; organizarea programului pe zile; viziunea elevului să

pornească de la.. am multe de învățat; să înveți și de la alte persoane; să persevereze; să fie
apropiat de profesor, să fie receptiv, să facă scheme ...

III.2. Care sunt principiile de interes pentru profesorul de pedagogie ?

Principiile cel mai frecvent invocate pentru activitatea cadrelor didactice, inclusiv pentru
specialistul în pedagogie, considerate principii generale ale învățământului, sunt următoarele:
 3

respectarea particularităţilor de vârstă şi individuale ale educaților/ preadolescenți și

adolescenți;

accesibilitatea/ accesibilizarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor;

asigurarea sistematizării şi continuităţii în învăţare;

realizarea corelaţiei dintre senzorial şi logic, dintre concret şi abstract/ principiul intuiţiei;

însuşirea temeinică a conţinuturilor predate (cunoştinţe, priceperi, deprinderi etc.);

participarea activă şi conştientă a educatului în activitatea de predare-învăţare-evaluare;

asigurarea legăturii dintre teorie şi practică/ integrarea teoriei cu practica ş.a.

ACTIVITATE

Realizați două ordonări ale principiilor de mai sus propunând două criterii; aveți în vedere
situația predării unor noțiuni de pedagogie la clasa a IX-a, specializarea educator – puericultor.

Pe lângă principiile generale menționate mai sus, profesorul de pedagogie trebuie să aibă în
vedere și alte principii. Unele dintre acestea sunt invocate predilect pentru categorii de
profesioniși din învățământ care au ca beneficiari alte categorii decât liceenii/ adolescenții cu
care lucrează profesorul de pedagogie. Cu toate acestea, principiile respective – în mod deplin
justificat – se cer cunoscute și respectate de către profesorul de pedagogie. Avem în vedere
variantele normative de mai jos:

- principiul respectării educatului/ respectării drepturilor copilului/ tânărului/ omului;

- principiul cunoaşterii caracteristicilor celui educat;

- principiul diversităţii metodologice/ strategice/ tehnologice (a creativităţii

metodologice a cadrului didactic);
- principiul alternanţei formelor de organizare a activităţii educaților (frontal – grupal –
individual);
- principiul generării schimbării (progresului, evoluţiei) la nivelul personalităţii
educatului;
- principiul abordării/ predării interdisciplinare a conţinuturilor etc.
 4

ACTIVITATE

 Indicați motivele valabilității principiilor anterioare pentru profesorul de pedagogie.

 Găsiți similitudini între principiile din lista de mai sus și principiile general valabile în
procesul didactic.

III.3. Succesul profesional al cadrului didactic și respectarea principiilor pedagogice

Succesul (sau eficiența) acţiunii educative poate fi obţinut, susţin tot mai mulţi cercetători, prin
respectarea unui ansamblu de principii. Integrând contribuţiile pedagogice, psihologice şi
sociologice de ultimă oră, Ion-Ovidiu Pânişoară (2009) inventariază 59 de principii semnificative
din aplicarea cărora reuşita actului pedagogic dobândeşte premise pentru a se institui. Varietatea
principiilor considerate relevante pentru un profesor de succes rezultă din tabelul de mai jos.
Analiza lor permite identificarea atât a principiilor descrise anterior, cât şi a altor imperative cu
relevanţă certă pentru profesorul de pedagogie.

PRINCIPII ale actului

educativ eficient

AUTOMOTIVĂRII CONSECINŢELOR
profesorului LOGICE
FEEDBACKULUI

COMPETENŢEI ASCULTĂRII ACTIVE CONSOLIDĂRII

profesorului

CUNOAŞTERII PARTICIPĂRII ACTIVE RELAŢIEI PREDARE-

PEDAGOGICE ÎNVĂŢARE-EVALUARE

AUTORITĂŢII LUCRULUI ÎN ECHIPĂ DESCONGESTIONĂRII

DIDACTICE INFORMAŢIONALE

LIBERTĂŢII DE INTERACTIVITĂŢII DIFERENŢIERII

ALEGERE INSTRUIRII

CONSTRUIRII ATRACTIVITĂŢII STABILIRII CORECTE A

INDEPENDENŢEI INFORMAŢIEI OBIECTIVELOR
OPERAŢIONALE
 5

PRIMELOR IMPRESII CREATIVITĂŢII STANDARDELOR DE

PERFORMANŢĂ

FAMILIARITĂŢII MOTIVAŢIEI EXPLICAŢIEI

AMBIANŢEI MANIPULĂRII AUTOEVALUĂRII

EFECTULUI PLACEBO DOVEZII SOCIALE DISONANŢEI

COGNITIVE

PERSONALIZĂRII MANAGEMENTULUI RARITĂŢII

RELAŢIEI PERFORMANŢEI
ŞCOLARE

EMPATIEI MANAGEMENTULUI MENTORING-ULUI ŞI

CONFLICTELOR COACHING-ULUI
EDUCAŢIONALE

CREĂRII UNEI CONDUCERII CLASEI BUNULUI

CONEXIUNI MODEL/BUNELOR
EMOŢIONALE CU PRACTICI
ELEVUL

FLEXIBILITĂŢII GESTIUNII SITUAŢIILOR SCHIMBĂRII

DE CRIZĂ EDUCAŢIONALE
EDUCAŢIONALĂ

ÎNCREDERII CONSECVENŢEI SUCCESULUI

COMPORTAMENTALE

RECIPROCITĂŢII NON-ESCALADĂRII ÎNCURAJĂRII

CONŞTIENTIZĂRII RELAŢIEI DINTRE EVITĂRII GÂNDIRII

ATITUDINI ŞI STEREOTIPE
COMPORTAMENT

COERENŢEI între DIMINUĂRII NONDISCRIMINĂRII

COMUNICAREA PIERDERILOR
VERBALĂ şi
NONVERBALĂ

DIALOGULUI PERSISTENŢEI ÎN TIMP NONAGRESIVITĂŢII

A INFORMAŢIILOR COMPORTAMENTALE
 6

ÎNTREBĂRILOR PEDEPSEI ŞI
RECOMPENSEI

ACTIVITATE

Realizați o grupare a principiilor din tabelul de mai sus în funcție de anumite criterii (de
exemplu, în funcție de sistemul de raportare sau de referință: conținuturile, finalitățile, strategiile,
relația professor – elev).

III.4. Despre comportamentul moral-deontologic al profesorului de pedagogie. Codul etic

Respectul principiilor didactice este complementar şi se întregeşte cu respectul datoriilor moral-

deontologice pe care le implică activitatea didactică. În educaţie, în general, a fost prezent în
mod constant interesul pentru precizarea modului uman de a proceda, dar şi corect, responsabil
în perspectiva prezentului şi a viitorului, în folosul persoanei educate, a grupului, a societăţii.

ACTIVITATE

Realizați un eseu pornind de la ideile lui Cicero/ indicate mai jos

“Într-adevăr, în nici o parte a vieţii, fie în activitatea publică sau privată, din for sau de acasă, fie
că faci ceva pentru tine sau în legătură cu ceilalţi oameni, nu poate lipsi îndatorirea” (Cicero,
1967, p. 40).

Un ansamblu de datorii morale valabile, în opinia noastră, pentru profesorii din toate timpurile
sunt cele invocate de către Hans Jonas în contextul unei morale dezinteresate. Filosoful francez
observa că oamenii trebuie să aibă în vedere acele datorii care nu implică primirea în schimb a
unor drepturi. Imperativele fixate de către Jonas pentru toate categoriile de persoane sunt
relevante mai cu seamă în cazul profesorilor, în general (Jonas, 1993, pp. 30 – 31):

 Acţionează astfel încât efectele acţiunii tale să fie compatibile cu permanenţa unei
vieţi autentic umane pe Terra.
 7

 Acţionează astfel încât efectele acţiunii tale să nu fie distructive pentru posibilitatea
de viitor a unei astfel de vieţi.

 Nu compromite condiţiile pentru supravieţuirea nelimitată a umanităţii pe Terra.

 Include în alegerea ta actuală, integritatea viitoare a omului ca obiect secundar al

voinţei tale.

Dincolo de elementele generale ale unei deontologii umane în relaţia dintre generaţii diferite,
cadrele didactice din învăţământul românesc beneficiază de clarificarea datoriilor profesionale în
cuprinsul codului etic finalizat (după îndelungate căutări și dezbateri) în 2018.

REȚINEȚI câteva informații relevante despre codul etic al personalului didactic din
învățământul preuniversitar din România!

 DENUMIRE: COD-CADRU DE ETICĂ din 30 august 2018 al personalului didactic din

învățământul preuniversitar
 EMITENT: MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
 PUBLICAT: în MONITORUL OFICIAL nr. 844 din 4 octombrie 2018
 Notă: Aprobat prin Ordinul nr. 4.831 din 30 august 2018, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 844 din 4 octombrie 2018.
 CONȚINUT / prezentare

Capitolul I Dispoziții generale

Articolul 1

(1) Prezentul cod-cadru de etică (denumit în continuare cod) este elaborat în baza art. 10 și 16
din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului național de etică din învățământul
preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr.
5.550/ 2011.

(2) Codul este aplicabil personalului didactic din sistemul național de învățământ preuniversitar
de stat, particular și confesional, responsabil cu instruirea și educația, care, în conformitate cu
prevederile art. 88 alin. (2)-(3) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și
completările ulterioare, îndeplinește funcția de personal didactic de predare, personal didactic
auxiliar, personal didactic de conducere, de îndrumare și de control și personal didactic asociat în
cadrul unităților și instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat, particular și confesional, în
inspectoratele școlare și unitățile conexe ale acestora, denumit în continuare personal didactic, și
care are obligația, datoria morală și profesională de a cunoaște, de a respecta și de a aplica
prevederile prezentului cod.

Articolul 2
 8

Codul instituie un ansamblu de valori, principii și norme de conduită menite să contribuie la

coeziunea instituțională și a grupurilor de persoane implicate în activitatea educațională, prin
formarea și menținerea unui climat bazat pe cooperare și competiție după reguli corecte.

Articolul 3

Respectarea prevederilor prezentului cod reprezintă o garanție a creșterii calității și prestigiului

învățământului preuniversitar, scop posibil de atins prin intermediul următoarelor obiective:

a) menținerea unui grad înalt de profesionalism în exercitarea atribuțiilor personalului didactic;

b) creșterea calitativă a relațiilor dintre părțile implicate în actul educațional;

c) eliminarea practicilor inadecvate și imorale ce pot apărea în mediul educațional preuniversitar;

d) creșterea gradului de coeziune a personalului implicat în activitatea educațională;

e) facilitarea promovării și manifestării unor valori și principii aplicabile în mediul școlar

preuniversitar, inserabile și în spațiul social;

f) sensibilizarea opiniei publice în direcția susținerii valorilor educației.

Capitolul II Valori, principii și norme de conduită

Articolul 4

Personalul didactic trebuie să își desfășoare activitatea profesională în conformitate cu

următoarele valori și principii:

a) imparțialitate și obiectivitate;

b) independență și libertate profesională;

c) responsabilitate morală, socială și profesională;

d) integritate morală și profesională;

e) confidențialitate și respect pentru sfera vieții private;

f) primatul interesului public;

g) respectarea și promovarea interesului superior al beneficiarului direct al educației;

h) respectarea legislației generale și a celei specifice domeniului;

i) respectarea autonomiei personale;

j) onestitate și corectitudine;
 9

k) atitudine decentă și echilibrată;

l) toleranță;

m) autoexigență în exercitarea profesiei;

n) interes și responsabilitate în raport cu propria formare profesională, în creșterea calității

activității didactice și a prestigiului unității și instituției de învățământ preuniversitar, precum și a
specialității, domeniului în care își desfășoară activitatea;

o) implicare în procesul de perfecționare a caracterului democratic al societății.

Articolul 5

În relațiile cu beneficiarii direcți ai educației, personalul didactic are obligația de a cunoaște, de a

respecta și de a aplica norme de conduită prin care se asigură:

a) ocrotirea sănătății fizice, psihice și morale a beneficiarilor direcți ai educației prin:

(i) supravegherea atât pe parcursul activităților desfășurate în unitatea de învățământ, cât și în

cadrul celor organizate de unitatea de învățământ în afara acesteia;

(ii) interzicerea agresiunilor verbale, fizice și a tratamentelor umilitoare asupra beneficiarilor

direcți ai educației;

(iii) protecția fiecărui beneficiar direct al educației, prin sesizarea oricărei forme de violență
verbală sau fizică exercitate asupra acestuia, a oricărei forme de discriminare, abuz, neglijență
sau de exploatare a acestuia, în conformitate cu prevederile Legii nr. 272/2004 privind protecția
și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

b) interzicerea oricăror activități care generează corupție:

(i) fraudarea examenelor;

(ii) solicitarea, acceptarea sau colectarea de către personalul didactic a unor sume de bani,
cadouri sau prestarea anumitor servicii, în vederea obținerii de către beneficiarii direcți ai
educației de tratament preferențial ori sub amenințarea unor sancțiuni, de orice natură ar fi
acestea;

(iii) favoritismul;

(iv) meditațiile contra cost cu beneficiarii direcți ai educației de la formațiunile de studiu la care
este încadrat;

c) asigurarea egalității de șanse și promovarea principiilor educației incluzive;

 10

d) respectarea demnității și recunoașterea meritului personal al fiecărui beneficiar direct al

educației.

Articolul 6

În relațiile cu părinții și cu reprezentanții legali ai beneficiarilor direcți ai educației, personalul

didactic respectă și aplică norme de conduită prin care se asigură:

a) stabilirea unei relații de încredere mutuală și de comunicare;

b) respectarea confidențialității informațiilor, a datelor furnizate și a dreptului la viață privată și

de familie;

c) neacceptarea primirii de bunuri materiale sau sume de bani pentru serviciile educaționale
oferite, în condițiile art. 5 lit. b) pct. (ii);

d) recomandarea de auxiliare curriculare sau materiale didactice, cu precădere a celor deschise și

gratuite, fără a impune achiziționarea celor contra cost.

Articolul 7

(1) Relațiile colegiale ale personalului didactic se bazează pe respect, onestitate, solidaritate,
cooperare, corectitudine, toleranță, sprijin reciproc, confidențialitate, competiție loială.

(2) În activitatea profesională, personalul didactic evită practicarea oricărei forme de

discriminare și denigrare în relațiile cu ceilalți colegi și acționează pentru combaterea fraudei
intelectuale, inclusiv a plagiatului.

Articolul 8

Personalul didactic care îndeplinește funcții de conducere, de îndrumare și de control sau care
este membru în consiliul de administrație al unității de învățământ sau al inspectoratului școlar
respectă și norme de conduită managerială prin care se asigură:

a) promovarea standardelor profesionale și morale specifice;

b) aplicarea obiectivă a reglementărilor legale și a normelor etice;

c) evaluarea obiectivă conform atribuțiilor, responsabilităților și sarcinilor de serviciu din fișa

postului;

d) prevenirea oricărei forme de constrângere sau abuz din perspectiva funcției deținute;

e) prevenirea oricărei forme de hărțuire, discriminare a personalului didactic și a beneficiarilor

direcți ai educației.

Articolul 9
 11

În exercitarea activităților specifice (școlare și extrașcolare), personalului didactic îi este interzis:

a) să folosească baza materială din spațiile de învățământ în vederea obținerii de beneficii

materiale personale directe sau indirecte;

b) să folosească, să producă sau să distribuie materiale pornografice scrise, audio ori vizuale;

c) să organizeze activități care pun în pericol siguranța și securitatea beneficiarilor direcți ai

educației sau a altor persoane aflate în incinta unității sau a instituției de învățământ;

d) să consume alcool și substanțe interzise, cu excepția celor recomandate medical;

e) să permită și să încurajeze consumul de alcool și de substanțe interzise de către beneficiarii

direcți ai educației, cu excepția celor recomandate medical;

f) să organizeze și să practice pariuri și jocuri de noroc.

Articolul 10

În relațiile cu alte unități și instituții de învățământ, precum și cu instituțiile și reprezentanții

comunității locale, personalul didactic respectă și aplică norme de conduită prin care:

a) asigură sprijin în scopul furnizării unor servicii educaționale de calitate;

b) manifestă responsabilitate și transparență în furnizarea de informații către instituțiile de stat în

protejarea drepturilor beneficiarului direct al educației, atunci când interesul și nevoia de
protecție a acestuia impun acest lucru.

Capitolul III Dispoziții finale

Articolul 11

Prezentul cod se completează cu dispozițiile Legii nr. 477/ 2004 privind Codul de conduită a
personalului contractual din autoritățile și instituțiile publice, și nu se substituie legilor și
regulamentelor în vigoare din domeniul educației și nici nu poate contraveni acestora.

Articolul 12

Prin prevederile prezentului cod, activitățile comisiilor județene de etică/ Comisiei de Etică a
Municipiului București nu se substituie activităților comisiilor de cercetare disciplinară,
constituite la diferite niveluri, conform prevederilor Legii educației naționale nr. 1/2011, cu
modificările și completările ulterioare, și nici activităților instituțiilor statului abilitate.

Articolul 13
 12

Propunerile de modificare sau de completare a prevederilor prezentului cod se fac în Consiliul

național de etică, cu votul a cel puțin 31 de delegați din totalul de 42 de delegați, și se înaintează
Ministerului Educației Naționale.

Articolul 14

Încălcările prevederilor prezentului cod reprezintă abateri disciplinare și se sancționează conform

legislației în vigoare.

PRECIZARE:

Există o procedură de elaborare / model/ care se folosește în instituțiile de învățământ

preuniversitar.

Repere bibliografice:

Cicero, 1967, Despre îndatoriri, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.

Jonas, H., 1993, Le Principe responsabilité, Cerf, Paris.

Pânişoară, I., O., 2009, Profesorul de succes. 59 de principii de pedagogie practică, Editura
Polirom, Iaşi.

Stan, L., 2014, Pedagogia preșcolarității și școlarității mici, Editura Polirom, Iaşi.

Ştefan, M., 2006, Lexicon pedagogic, Editura Aramis, Bucureşti.

 13

PRINCIPII ale actului

educativ eficient

AUTOMOTIVĂRII FEEDBACKULUI CONSECINŢELOR

profesorului LOGICE

COMPETENŢEI ASCULTĂRII ACTIVE CONSOLIDĂRII

profesorului

CUNOAŞTERII PARTICIPĂRII ACTIVE RELAŢIEI PREDARE-

PEDAGOGICE ÎNVĂŢARE-EVALUARE

AUTORITĂŢII LUCRULUI ÎN ECHIPĂ DESCONGESTIONĂRII

DIDACTICE INFORMAŢIONALE

LIBERTĂŢII DE INTERACTIVITĂŢII DIFERENŢIERII

ALEGERE INSTRUIRII

CONSTRUIRII ATRACTIVITĂŢII STABILIRII CORECTE A

INDEPENDENŢEI INFORMAŢIEI OBIECTIVELOR
OPERAŢIONALE

PRIMELOR IMPRESII CREATIVITĂŢII STANDARDELOR DE

PERFORMANŢĂ

FAMILIARITĂŢII MOTIVAŢIEI EXPLICAŢIEI

AMBIANŢEI MANIPULĂRII AUTOEVALUĂRII

EFECTULUI PLACEBO DOVEZII SOCIALE DISONANŢEI

 14

COGNITIVE

PERSONALIZĂRII MANAGEMENTULUI RARITĂŢII

RELAŢIEI PERFORMANŢEI
ŞCOLARE

EMPATIEI MANAGEMENTULUI MENTORING-ULUI ŞI

CONFLICTELOR COACHING-ULUI
EDUCAŢIONALE

CREĂRII UNEI CONDUCERII CLASEI BUNULUI

CONEXIUNI MODEL/BUNELOR
EMOŢIONALE CU PRACTICI
ELEVUL

FLEXIBILITĂŢII GESTIUNII SITUAŢIILOR SCHIMBĂRII

DE CRIZĂ EDUCAŢIONALE
EDUCAŢIONALĂ

ÎNCREDERII CONSECVENŢEI SUCCESULUI

COMPORTAMENTALE

RECIPROCITĂŢII NON-ESCALADĂRII ÎNCURAJĂRII

CONŞTIENTIZĂRII RELAŢIEI DINTRE EVITĂRII GÂNDIRII

ATITUDINI ŞI STEREOTIPE
COMPORTAMENT

COERENŢEI între DIMINUĂRII NONDISCRIMINĂRII

COMUNICAREA PIERDERILOR
VERBALĂ şi
NONVERBALĂ

DIALOGULUI PERSISTENŢEI ÎN TIMP NONAGRESIVITĂŢII

A INFORMAŢIILOR COMPORTAMENTALE

ÎNTREBĂRILOR PEDEPSEI ŞI
RECOMPENSEI

ANEXA 7

UN COD DE VIAŢĂ ÎN RELAŢIA ADULT - COPIL

 15

1. Copilul îşi descoperă corpul: îi arăt că sănătatea este o forţă.

Are multă energie: îl ajut să descopere sportul.

Îşi neglijează corpul: îl pregătesc pentru igiena vieţii.

E interesat de sexualitate: îi vorbesc despre corpul său şi îi explic cum se transmite viaţa.

A auzit vorbindu-se despre droguri şi SIDA: îl lămuresc asupra consecinţelor acestora.

2. Copilul este o persoană: îl respect.

Nu este un obiect: mă adresez conştiinţei sale.

Are nevoie de încrederea mea: îl ascult.

Se simte singur şi neânţeles: împart bucuriile şi necazurile cu el.

Experimentează binele şi răul: îl ajut să discearnă.

Are dreptul la dragostea mea: am datoria să-l învăţ să trăiască.

Îşi riscă viaţa sau sănătatea: îl avertizez asupra pericolelor.

3. Copilul se minunează: îl ajut să caute frumosul.

E pregătit să înţeleagă frumuseţea: îl ajut să o descopere.

E afectat de duritatea lumii: căutăm împreună ceea ce ne bucură.

E atras de „modern”: îl incit să descopere capodoperele omenirii.

Trăieşte la oraş: îl invit să observe armonia naturii.

E dornic să înţeleagă frumuseţea umană: îl ajut să o distingă.

4. Copilul caută un model: sunt pentru el un exemplu.

Observă comportamentul meu: mă port aşa cum mi-aş dori să se poarte el.

Constată slăbiciunile mele: le recunosc şi încerc să le corectez.

Nu-i place să i se facă morală: îi ascult revolta şi-i propun reperele mele.

E antrenat de exemple negative: îi insuflu curajul să spună nu.

Ar dori să pară adult: îi vorbesc despre fericirea de a fi tânăr.

5. Copilul are nevoie de un ideal: îl ajut să ofere un sens vieţii sale.

 16

E supărat: îi aduc bucurie.

Dă impresia că nu-l interesează nimic: îl ajut să-şi găsească un scop.

E răvăşit de problemele din micul său anturaj: îi dau motive să iubească viaţa.

Crede că nu primeşte destul: îl învăţ plăcerea de a dori.

Spune că cel mai important este „să ai”: îi explic că este mai important „să fii”.

Are nevoie să fie iubit: îl iubesc pentru el însuşi.

6. Copilul se îndoieşte de el însuşi: îi dau încredere în el.

Greşeşte: evit să-l copleşesc sau să-l jignesc.

Se comportă bine: îl laud.

Este convins de defectele sale: îi pun în valoare calităţile.

Crede că timpul lui liber mi-e indiferent: mă joc cu el.

Se simte în dificultate: îi stimulez eforturile în sensul bun.

7. Copilul vrea să fie independent: îl invit să fie responsabil.

Crede că totul i se datorează: îi arăt că multe depind de el.

Este convins că are mai multe drepturi: îi vorbesc despre datorii.

Nu este de acord cu autoritatea: îi explic de ce e necesară.

Agresează mediul înconjurător: îl învăţ să-l respecte.

Nu se gândeşte decât la plăcerile sale: îl învăţ să şi le stăpânească.

8. Copilul îşi afirmă personalitatea: îl ajut să se cunoască.

Îşi ignoră adevăratele posibilităţi: îl incit să creeze.

Se opune: admit contradicţia şi discut cu el.

Este mândru de munca lui: îl felicit şi-l încurajez.

Se mişcă mult şi se dispersează: îi orientez energia.

9. Copilul se gândeşte doar la el: îl învăţ să descopere societatea.

Nu se gândeşte decât la propriile aspiraţii: îl ajut să descopere aspiraţiile prietenilor săi.

 17

Crede că poate face ce vrea: îi explic limitele libertăţii sale.

Nu vede necazurile celorlalţi: îl incit să fie solidar.

Se închide în el însuşi: împărţim sarcinile în activităţi comune.

10. Copilul este curios: vorbesc cu el.

Pune întrebări: îi răspund cu sinceritate.

Îi plac explicaţiile: mă străduiesc să-l lămuresc.

Nu-i place lectura: îl ajut să înţeleagă cărţile.

E uşor influenţabil: îl învăţ să gândească şi să aleagă.