MARILENA LASCAR LILIANA PAICU VARIANTA RAPIDA de pregatire A ESEULUI pentru bacalaureat Grup EcitorialRedactori: Diana Marin-Caea Tehnoredactor: Vasile Ardeleanu Copert: Alexandru Dag Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei LASCAR, MARILENA Varianta rapida de pregitire a Eseului pentru bacalaureat / Marilena Lascr, Liliana Paicu. - Bucuresti : Art, 2013 ISBN 978-973-124-870-7 1 Paicu, Liliana 821.135.1.09-4(075.35) 371.278.9:373.5 Toate drepturile asupra acestei lucriri sunt rezervate Editurii Art. Nicio parte a acestei lucréri nu poate fi reprodusé, stocat’ ori transmis%, sub nicio forma (electronic, mecanic, fotocopiere, inregistrare sau altfel), f&r8 acordul prealabil scris al Editurii Art. © Editura ART, 2013, Tipirit la C.N.L. ,COREST“ S.A, SealARGUMENT Lucrarea de fata reprezinta un demers esentializat, care le oferd elevilor aflati in pragul examenului de bacalaureat posibilitatea de a realiza, intr-o manier& rapid& si eficient’, recapitularea textelor literare prevazute in programa. Concret, aceasta vine in sprijinul pregatirii celui de-al treilea subiect al probei scrise de limba si lite- ratura romana: redactarea unui eseu structurat. Fara a fi exhaustivi, operele literare luate in discutie constituie lista minimal, dar suficient pentru a acoperi toate continuturile ce trebuie parcurse de elevi: autori canonici, genuri, specii, epoci si curente literare. Astfel, sunt oferite pentru poezie eseuri cu privire la tema si viziunea despre lume, iar pentru operele epice gi dramatice sunt prezentate cele trei tipuri de eseuri pe care candidatul le are de pregitit: primul are in vedere tema si viziunea despre lume, cel de-al doilea vizeaza particularitatile de constructie a unui personaj din respectivul text, iar ultimul se refer’ la relatia dintre doua personaje in opera aleasa. Pentru a intelege mai bine modul de alc&tuire a eseului, sunt precizate de fiecare dat cele patru repere pe care elevii trebuie sa le respecte in elaborarea compunerii. Tipurile de eseuri propuse, ca de altfel si reperele urmarite in realizarea acestora, se afli in deplin’ concordanta cu programa de examen aprobat& de Ministerul Educatiei Nationale si cu modelele elaborate de Centrul National de Evaluare si Examinare, pentru toate filierele gi profilurile de invatamant. Un element de noutate il constituie faptul c& fiecare dintre eseurile prezentate este insotit de un plan care concentreazit informatia esenfiald si organizeaza ideile principale ale compunerii, ajutandu-l pe elev s& invefe mai usor. Totodaté, planul oferd structura de baz de la care se poate pleca in elaborarea unui raspuns propriu, ori Desi eseul propriu-zis il ajut& pe elevul gr&bit sf asimileze cat mai multe idei fntr-un timp cat mai scurt, candidatul ar trebui si evite totusi reproducerea unor informatii prefabricate despre textul literar. Se recomanda lectura prealabili a operelor literare si reflectarea critic’ asupra celor citite. Reproducerea mecanica a unor comentarii, in absenta intelegerii informatiei respective, nu asigura succesul la examen. Candi- datul poate recurge la sugestiile noastre de redactare, dar numai pentru a le include in propria viziune despre textul literar. ‘Asadar, spre deosebire de obisnuitele carti de comentarii, lucrarea noastra con- stituie o metoda rapidd de inviifare si o prezentare sinteticd a materiei pe care elevul 0 are de recapitulat, in vederea redactarii cu succes a eseului structurat. AutoareleRedactori: Diana Marin-Caea Tehnoredactor: Vasile Ardeleanu Coperta: Alexandru Dag Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei LASCAR, MARILENA Varianta rapida de pregitire a Eseului pentru bacalaureat / Marilena Lascir, Liliana Paicu. - Bucuresti : Art, 2013 ISBN 978-973-124-870-7 I. Paicu, Liliana 821.135.1.09-4(075.35) 371.278.9373.5 Toate drepturile asupra acestei lucrari sunt rezervate Editurii Art. Nicio parte a acestei lucrari nu poate fi reprodusa, stocat ori transmisa, sub nicio forma (electronic, mecanic, fotocopiere, inregistrare sau altfel), fara acordul prealabil scris al Editurii Art © Editura ART, 2013 ‘Tipirit la C.N.L ,CORESI" S.A. “ARGUMENT Lucrarea de fatd reprezintd un demers esentializat, care le oferd elevilor aflati in pragul examenului de bacalaureat posibilitatea de a realiza, intr-o manier rapid& si eficient’, recapitularea textelor literare prevazute in programa. Concret, aceasta vine in sprijinul pregatirii celui de-al treilea subiect al probei scrise de limba si lite- ratura romana: redactarea unui eseu structurat. Fara a fi exhaustivi, operele literare luate in discutie constituie lista minimala, dar suficienta pentru a acoperi toate continuturile ce trebuie parcurse de elevi: autori canonici, genuri, specii, epoci si curente literare. Astfel, sunt oferite pentru poezie eseuri cu privire la tema si viziunea despre lume, iar pentru operele epice gi dramatice sunt prezentate cele trei tipuri de eseuri pe care candidatul le are de pregatit: primul are in vedere tema gi viziunea despre lume, cel de-al doilea vizeaz4 particularitatile de constructie a unui personaj din respectivul text, iar ultimul se refer la relatia dintre dou personaje in opera aleasa. Pentru a intelege mai bine modul de alcatuire a eseului, sunt precizate de fiecare data cele patru repere pe care elevii trebuie si le respecte in elaborarea compunerii. Tipurile de eseuri propuse, ca de altfel si reperele urmarite in realizarea acestora, se afli in deplin& concordant’ cu programa de examen aprobati de Ministerul Educatiei Nationale si cu modelele elaborate de Centrul National de Evaluare si Examinare, pentru toate filierele si profilurile de invatamant. Un element de noutate il constituie faptul c& fiecare dintre eseurile prezentate este insofit de un plan care concentreazit informatia esentiald si organizeaza ideile principale ale compunerii, ajutandu-l pe elev si invete mai usor. Totodat’, planul oferd structura de baz de la care se poate pleca in elaborarea unui rispuns propriu, ori Degi eseul propriu-zis il ajut& pe elevul grabit sii asimileze cit mai multe idei intr-un timp cit mai scurt, candidatul ar trebui sa evite totusi reproducerea unor informatii prefabricate despre textul literar. Se recomanda lectura prealabild a operelor literare gi reflectarea critic asupra celor citite. Reproducerea mecanica a unor comentarii, in absenfa intelegerii informatiei respective, nu asigura succesul la examen. Candi- datul poate recurge la sugestiile noastre de redactare, dar numai pentrua le include in propria viziune despre textul literar. ‘Asadar, spre deosebire de obisnuitele cirti de comentarii, lucrarea noastra con- stituie o metoda rapida de inviifare si o prezentare sinteticd a materiei pe care elevul 0 are de recapitulat, in vederea redact&rii cu succes a eseului structurat. Autoarele: Cum abordam cu succes subiectul al Ill-lea al probei scrise de limba si literatura romana Subiectul al Il-lea din proba scrisi la limba si literatura romana a examenului de bacalaureat are o pondere important in ansamblul testului, eseul pe care il pre- supune fiind apreciat cu 30 de puncte din nota final. Acesta reprezinta nu numai subiectul cu cea mai mare intindere, dar gi, probabil, subiectul cu cea mai mare complexitate, intrucat presupune redactarea unui réspuns amplu, bine articulat si bine structurat. in consecinfa, in pregatirea lor pentru proba scrisd la limba gi literatura romané elevii trebuie sa acorde o atentie insemmatd redactarii eseului. $i cel mai adesea acest lucru atrage dupa sine urmatoarele intrebari: 1, Care este lista minimala a operelor literare pe care trebuie s& le studiez? 2. Cum organizez materialul de studiat, astfel incAt s4 se plieze pe structura subiectului din varianta de examen? 3. Cum redactez eseul, astfel incat s& obtin punctajul maxim? R&spunsul la primele dous intrebari ne obliga sd citim atent programa de exa- men, pentru a vedea care sunt confinuturile recomandate: a. Cate un text studiat din opera celor 17 autori canonici: Mihai Eminescu, lon Creanga, LL. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Bla- ga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil = Petrescu, G. Calinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stiinescu, Marin © Sorescu. b. Specti literare proz& scurt&: basm cult, nuvela; * roman: texte reprezentative pentru aspectele esentiale ale genului gi ale evolutiei acestuia; * poezie: texte poetice care si ilustreze aspecte esentiale ale genului gi ale evolutiei acestuia; * dramaturgie: comedia; forme ale dramaturgiei in teatrul modem. cu succes sutiectula ai Hill-lea ¢. Perioade, curente literare/culturale: perioada pagoptist’, criticismul junimist, romantismul, realismul, simbolismul, perioada interbelica (tipuri de roman: @ psihologic si al experientei, modernism, traditionalism), perioada postbelica. O privire rapida asupra testelor date in ultimii ani la examen ne va ardta ins cd aceste continuturi nu sunt de sine statatoare, fiind de cele mai multe ori com- binate in cerin{a/reperele subiectului; de exemplu: ,,prezentafi particularitatile de constructie a unui personaj dintr-un roman realist studiat” sau ,evidentiati doua © tris&turi care fac posibild incadrarea textului dramatic studiat intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o orientare tematic”. Prin urmare, abordarea izolaté a con- _ finuturilor din program nu asigura succesul la examen. Pentru a veni in ajutorul J= = S : ee sara o selectie reprezentativa, elaborand acele eseuri care sa le “ddstlor sd treact prin toatd materia de examen intr-un timp scurt si cu fara a pierde nimic din vedere. Prezentam in cele ce urmeaza felul cum am structurat noi continuturile reco- mandate - texte lirice, texte narative, texte dramatice -, oferind exemple de formu- Jare'a cerintei pentru fiecare gen literar in parte. Astfel, se va putea sesiza cu ugu- rin{S prezenta'celor patru repere majore care trebuie urmarite de elevi in elaborarea Taspunsului lor. Este important de retinut cd aceste repere sunt constante, indiferent de textul literar pe care se realizeaz discutia, lucru ce fi ofera candidatului sansa de’a-¢i pregiti in prealabil un discurs corespunzator. * A. POEZIA: 7 texte lirice 1. Poezia romantica: Mihai Eminescu, Floare albastri (autor canonic) 2. Simbolismul — inceputurile modernismului: ‘George Bacovia, Plumb (autor canonic) 3. Poezia interbelic’ — modernismul: Tudor Arghezi, Testament (autor canonic) 4. Poezia interbelica — modernismul: Lucian Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (autor canonic) 5. Poezia interbelica - modernismul: Ion Barbu, Riga Crypto si lapona Enigel (autor canonic) 6. Poezia interbelica — traditionalismul: Ion Pillat, Aci sosi pe vremuri 7. Poezia postbelica — neomodernismul: Nichita Stanescu, Leoaici tindrd, iubirea (autor canonic) Eseul cu privire la tema si viziunea despre lume dintr-un text poetic studiat Exemplul; Redacteaza un eseu de doud — trei pagini (600 — 900 de cuvinte) in care s prezinti iziunen despre lume dintr-un text poetic studiat, apartinand lui Mihai Eminescu. Reperele: in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmitoarele repere: ~ evidentierea a doud tristuri care fac posibild incadrarea textului poetic stu- diat intr-un curent cultural/literar, intr-o perioada sau intr-o orientare tematic’; = prezentarea a doud imagini/idei poetice, relevante pentru tema gi viziunea de- spre lume din textul studiat; ~ ilustrarea a patru elemente de compozitie si de limbaj ale textului poetic stu- diat, semnificative pentru tema gi viziunea despre lume (de exemplu: imaginar po- etic, tilly, incipit, relatii de opozitie si de simetrie, motiv poetic, laitmotiv, figuri semantice/tropi, elemente de prozodie etc); = sustinerea unei opinii despre modul in care tema gi viziunea despre lume se reflect& in textul poetic studiat. (Bacalaureat 2012, sesiunea iunie — iulie, varianta 4) _ B. PROZA: 9 texte narative eS __ 1 Nuvela romantica: C. Negruzzi, Alexandru Lapusneanul 2. Proza realist’, nuvela psihologica: Ioan Slavici, Moara cu noroc (autor canonic)3, Basmul cult: lon Creang’, Povestea lui Harap-Alb (autor canonic) 4. Romanul psihologic, modern, subiectiv: Camil Petrescu, Ultima noapte de dra- goste, int@ia noapte de rézboi (autor canonic) 5. Romanul experientei: Mircea Eliade, Maitreyi 6. Romanul realist de tip obiectiv: Liviu Rebreanu, lon (autor canonic) 7. Romanul realist balzacian: G. Calinescu, Enigma Otiliei (autor canonic) 8. Povestirea: Mihail Sadoveanu, Fantana dintre plopi (autor canonic) 9. Romanul postbelic: Marin Preda, Morometii (autor canonic) Textele narative au fost analizate in trei tipuri de eseuri structurate: [. tema gi viziunea despre lume; II. constructia personajului; Ill. relafia dintre doud personaje. I Eseul cu privire la tema gi viziunea despre lume dintr-un text narativ studiat Exemplul: Redacteaz un eseu de doud - trei pagini (600 - 900 de cuvinte), in care si pre- zinfi tema si viziunea despre lume dintr-o nuveld studiata. Reperele: in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere: ~ evidentierea a doua trisdturi care fac posibilA incadrarea nuvelei studiate intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o orientare tematic’; ~ ilustrarea temei nuvelei studiate prin doud episoade/citate/secvente comentate; ~ prezentarea a patru elemente de structura gi de compozitie ale textului na- tativ, semificative pentru tema gi viziunea despre lume din nuvela studiata (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale gi spatiale, incipit, final, tehnici narati- ve, perspectiva narativa, registre stilistice, limbajul personajelor etc.); = sustinerea unei opinii despre modul in care o idee sau tema se reflecta in nu- vela studiata. (Bacalaureat 2012, varianta 10) II. Eseul despre particularitafile de constructie a personajului dintr-un text na- rativ studiat Exemplul: 4 Redacteaza un eseu de 600 — 900 de cuvinte (doud — trei pagini), in care sA pre- zinki particularitafile de constructie a unui personaj dintr-un text narativ studiat. Reperele: in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere: = prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/conflictele din textul studiat; ~relevarea unei trasAturi a personajului ales, ilustrate prin dou episoade/citate/ secvente comentate; ~ ilustrarea a patru elemente de structura gi de compozitie ale textului, semmni- ficative pentru constructia personajului ales (de exemplu: actiune, conflict, incipit, final, perspectiva narativa, relatii temporale $i spatiale, registre stilistice, limbajul Ppersonajelor etc.); ; —sustinerea unei opinii despre modul in care se reflect o idee sau tema textului narativ studiat in constructia personajului ales. ‘Cum abordam cu succes subiectul al Ill-leaIi. Eseul cu privive la relatia dintre doud personaje dintr-un text narativ studiat Exemplul: Redacteaz un eseu de 600 — 900 de cuvinte (dou - trei pagini), in care s& pre- zinfi rei dintre doud personaje dintr-un roman al experientei studiat. tn eee eseului, vei avea in vedere urmatoarele prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fieckruia dintre persona- jele alese din romanul experientei studiat; ~evidentierea, prin dou’ episoade/citate/secven{e comentate, a modului in care evolueaz’ relatia dintre cele doua personaje; ~ ilustrarea a patra elemente de structurd si de compozitie ale romanului expe- tientei studiat, semnificative pentru analiza relafiei dintre cele dou’ personaje (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale gi spatiale, incipit, final, tehnici narati- ve, perspectiva narativa, registre stilistice, limbajul personajelor etc.); —sustinerea unel opinii despre modul in care o idee sau tema romanului experi- enfei studiat se reflect’ in evolutia relatiei dintre cele dou’ personaje. (Model 2013, filiera teoreticd — profil umanist, filiera vocational — profil pedagogic) C. DRAMATURGIA: 2 texte dramatice 1. Comedia: LL. Caragiale, O scrisoare pierdutit (autor canonic) 2. Teatrul postbelic: Marin Sorescu, Jona (autor canonic) ‘Textele dramatice au fost analizate in trei tipuri de eseuri structurate, dup’ mo- delul textului narativ, dar respectand conceptele specifice operei dramatice: [. tema si viziunea despre lume; II. constructia personajului; I1l. relafia dintre doud personaje. I, Eseul cu privire la tema si viziunea despre lume dintr-un text dramatic studiat Exemphil: Redacteazi un eseu de doua — trei pagini (600 ~ 900 de cuvinte), in care s& pre- zinti tema ¢i viziunea despre lume dintr-un text dramatic studiat. Reperele: in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmitoarele repere: ~ evidentierea a douA trisSturi care fac posibila incadrarea textului dramatic studiat intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o orientare tematic’; ~ ilustrarea temei textului dramatic studiat prin dou scene/citate/secvente co- mentate; ~ prezentarea a patru elemente de structura gi de compozitie ale textului drama- tic, semnificative pentru tema $i viziunea despre lume (de exemplu: actiune, con- flict, relatii temporale si spatiale, registre stilistice, limbajul personajelor, notatiile autorului etc.); &®. ~sustinerea unei opinii despre medul in idee sau tema se reflect’ in textul studiat. = Cum abordam cu succes subiectul al tll-leaHi Eseul despre particularitapile de construcfie a personajului dintr-un text dramatic studiat Exemplul: Redacteaz un eseu de 600 — 900 de cuvinte (dow’ — trei pagini), in care s& pre- zinti particularitafile de constructie a unui personaj dintr-un text dramatic studiat, Reperele: in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere: = prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/conflictele din textul dramatic studiat; ~relevarea unei trésaturi a personajului ales, ilustrate prin dowd scene/citate/ secvente comentate; ~ ilustrarea a patru elemente de structura si de compozitie ale textului dramatic, semnificative pentru constructia personajului ales (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale gi spatiale, registre stilistice, limbajul personajelor, notatiile auto- rului ete.); = sustinerea unei opinii despre modul in care se reflect o idee sau tema textului dramatic studiat in constructia personajului ales. (Bacalaureat 2012, sesiune special, varianta 4) IIL. Eseul despre relafia dintre doua personaje dintr-un text dramatic studiat Exemplul: Redacteaz un eseu de 600 — 900 de cuvinte (dou’ — trei pagini), in care s& pre- zinti relatia dintre doudt personaje dintr-un text dramatic studiat. Reperele: in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere: ~ prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiectruia dintre persona- jele alese din textul studiat; ~ evidentierea, prin doua scene/citate/secvente comentate, a modului in care evolueaza relatia dintre cele dou’ personaje; ~ ilustrarea a patru elemente de structura si de compozitie ale textului studiat, semnificative pentru analiza relatiei dintre cele doud personaje (de exemplu: acti- une, conflict, relatii temporale si spatiale, registre stilistice, limbajul personajelor, notatiile autorului etc. ~ sustinerea unei opinii despre modul in care o idee sau tema textului narativ studiat se reflect in evolutia relafiei dintre cele doua personaje. D. ARTICOLE DE CRITICA LITERARA 1, Perioada pagoptistd. ,, Dacia literara” 2. Criticismul junimist. Titu Maiorescu (autor canonic) 3. Modernismul interbelic. E, Lovinescu (autor canonic) Cum abordam cu succes subiectul al Iil-leaIn sfargit, pentru a vedea cum putem obfine punctajul maxim pentru redactarea eseului, trebuie sa tinem seama de precizarile din nota care insoteste cerinta: Notal Ordinea integrérii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere. Pentru confinutul eseului vei primi 16 puncte (cate 4 puncte pentru fiecare ce- rinj&/reper). Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor in scris ~3 punc- te; abilitifi de analiza $i de argumentare —3 puncte; utilizarea limbii literare ~ 2 puncte; “ortografia — 2. puncte; punctuafia ~ 2 puncte; agezarea in paging, lizibilitatea 1 punct; incadrarea in limitele de spatiu indicate -1 punct). dn vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie s8 aib& mini- mum 600 de cuvinte (dowd pagini) si s& dezvolte subiectul propus. Precizarile atrag atentia asupra faptului ca nota finalé nu depinde numai de cunoasterea textului literar dat, ci si de indeplinirea unor conditii specifice, pe care elevul trebuie sd le stie gi sa le inteleaga. Concentrarea exclusiva asupra a ceea ce spun in detrimentul felului cum spun si lipsa de consideratie fata de aspectul ge- neral al paginii scrise pot aduce mari deservicii candidatilor. Desi nu sunt precizate explicit, pe langa tratarea celor patru repere trebuie s& fie neap&rat prezente introducerea gi incheierea eseului. De exemplu, introducerea unui eseu despre relafia dintre doud personaje dintr-un text dramatic studiat inseamna § prezentarea contextului aparitiei operei literare (repere despre opera autorului, “7 epoci, specie literard) gi a unei idei despre personajele acesteia, iar incheierea este S © conchuzie a aspectelor prezentate in cuprins, fiind direct legati de afirmatiile = preliminare. SS Precizarea cu privire la punctajul pentru redactarea eseului atentioneaz cd res- Pectarea normelor de exprimare, ortografie si punctuatie, organizarea ideilor in © paragrafe ordonate potrivit structurii unei compuneri, analiza textului literar gi & argumentarea ideilor intr-tm limbaj adecvat aduc un punctaj foarte bun, aproape egal cu punctajul acordat pentru continut. Atentie, daca eseul nu are minimum © doua pagini, punctajul amintit nu se diminueazé, ci pur si simplu nu se mai acorda deloc! ‘Cum abordam cu succes sLiteratura romana in secolul al XIX-lea - inceputul secolului al XX-leaEseu despre Pasoptism. ,,Dacia literara” Pasoptismul este un curent ideologic care exprima viziunea, principiile si starea de spirit a participantilor la Revolutia de la 1848. S-a configurat in perioada 1830 - 1860, cu premise in migcarea de innoire de dup’ 1821 sia fost animat de principii iluministe, preluate de la Scoala Ardeleani, al cérei ; mobil esenfial fusese constiinta nationala. Programul pasoptismului vizeaz4 doua coordonate: politic gi cultural. esorda- in cadrul vietii culturale are loc intemeierea invafimantului national, a tea- "ele | trului gi a presei, iar literatura incepe si se diferentieze treptat de celelalte “4a domenii. Afirmarea unei generatii de scriitori, gazetari, istorici si oameni po- litici, numit& de posteritate generatia pasoptist’, determin’ inceputul mo- demitatii noastre culturale. Scriitorii pagoptisti au vocatia inceputurilor si, poate de aceea, disponibilitatea de a aborda diverse domenii, genuri, speci, mai multe tipuri de scriitura. Polimorfismul preocupirilor individuale se ex- plicd in contextul epocii. Scriitorii sunt nevoiti ,,s4 arda etapele” care se desfiguraser’ succesiv in li- caexistenfa teraturile occidentale, in decursul a mai bine de un secol sijumatate. Curente- 1rentelor i le literare (iluminism, preromantism, romantism, clasicism, realism incipient) sunt asimilate simultan. Principala trasatur a literaturii pasoptiste const in coexistenta curentelor literare, nu numai in opera aceluiagi scriitor, ci chiar i in aceeasi creatie. Ca fenomen literar, pasoptismul este una dintre ipostazele romantismu- ramantismul lui romanesc, caracterizat prin spirit social gi national, militantism si mesi- Poptist anism, fara a exclude insa tematica vietii intime, contemplatia si cultivarea pitorescului, Un rol esential in stabilirea unei directii unitare in dezvoltarea literaturii revine unor reviste importante ale epocii, promovate de Mihail Kogilnicea- nu: ,,Dacia literara” (considerata promotoarea , directiei nationale”), ,, Propasi- rea” si ,,Roménia literarit’. Constituirea deplin a romantismului pagoptist a fost marcata de programul teoretic ,,Introducfie” aparut in ,, Dacia literari”, redactat de Mihail Kogalniceanu. La inceputul articolului axat pe evidentierea necesittii unei literaturi ori- ginale gi nationale, KogSlniceanu arat& c’ revista incurajeazA scriitorii romani de pretutindeni s& publice scrieri originale: ,, Asadar foaia noastrié va fi un reper- toriu general al literaturei roménesti”. 13Cele patru puncte ale articolului-program sunt: « intemeierea spiritului criticin literatura romana pe principiul estetic: Critica noastré va fi neplirtinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana” . * Afirmarea idealului de realizare a unitatii limbii si a literaturii ro- mane: ,,Talul nostru este realizarea dorintii ca roménii si aibét o limba $i programul o literatura comund pentru tofi” " Daciei © Combaterea imitatiilor gi a traducerilor mediocre: ,,Dorul imitatiei titerare $-a flicut la noi o manie primejdioasd, pentru ct omoarié in noi duhul nafi- onal. Aceasti manie este mai ales covérsitoarein literatura. [...] Traductiile inst nu fac o literatura”. * Promovarea unei literaturi originale, prin indicarea unor surse de inspiratie in conformitate cu specificul national gi cu estetica roman- ticd: , Istoria noastrit are destule fapte eroice, frumoasele noastre {ari sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice pentru ca sit putem gasi si la noi sujeturi de scris, fird si avem pentru aceasta trebuinfa st ne imprumutim de la alte nafit”. Prin precizarea surselor de inspiratie/a temelor literare, dar gi prin diversele trimiteri spre trasaturile romantismului (aspiratia spre originalitate, refugiul in trecutul istoric, aprecierea valorilor nationale gi a folclorului, imbogatirea lim- bii literare prin termeni populari, arhaici sau regionali), articolul ,,.Introduc- fie” devine un manifest literar' al romantismului roménesc. * Manifest literar - text cu valoare de document, esential pentru instituirea unei migcdri literare/a unui curent literar, prin care se afirm& o noua conceptie literari, de obicei in mod polemic fata de migcarea anterioara. 14Nuvela istoricd, romantica, pasoptista: Alexandru Lapusneanul” de C. Negruzzi |. Tema si viziunea despre lume Context Prima nuveld istoricé din literatura romana, ,Alexandru Lapusneanul” de Costache Ne- gruzzi, apartine prozei romantice, find publicatd in perioada pasoptistd, in primul nu- mar al revistei ,,Dacia literarit” (1840). 1. Incadrarea nuvelei intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o orientare te- matica mM Specia literara: nuvela istorica. § Curent literar: nuvelé romanticd — argumente: tema de inspiratie istoricd, constructia liniard, personaje exceptionale in situafii exceptionale, antiteza blandefe - cruzime, culoarea epocii. 2. llustrarea temei §§ Tema istorica: lupta pentru putere in a doua domnie a lui Alexandru Lapugneanul (1564 — 1569), in Moldova secolului al XVI-lea. Doua episoade ilustrative: replica domnitorului ,Daci voi nu md vrefi, eu vd oreu...”, in capitolul I, si scena uciderii celor 47 de boieri, in capitolul al Ili-lea. @ Raportul realitate — fictiune este ilustrativ pentru viziunea despre lume a scriitorului, influentata de estetica romantica si de ideologia pagoptista. Surse de inspiratie: ,,Leto- piseful Tarii Moldovei de Grigore Ureche gi cel al lui Miron Costin. 3, Elemente de structurd si de compozitie & Perspectiva narativa este obiectiva: narator omniscient, sobru, detasat; naratiune la persoana a Il-a. § Titlul evidentiaza personalitatea puternicd a personajului principal. ™ Compozitia: naratiune linear’, alcituitA prin inlantuire. Incipitul gi finalul se remarc prin sobrietate. ™ Echilibrul compazitional: Nuvela cuprinde patru capitole, care fixeaz momentele su- biectului, fiecare cu cate un motto cu rol rezumativ: capitolul I (expozitiunea $i intriga) = ,Daci voi nu mit orefi, eu vt yreu...”; capitolul al I-lea (desfagurarea actiunii) — ,,Ai st dai sami, doamnal’”; capitolul al T-lea (punctul culminant) — ,,Capul lui Mofoc orem. .”; capitolul al IV-lea (deznodamantul) - ,,De md voi scula, pre mulfi am sit popesc si eu...” ®@ Actiunea nuvelei; principalul conflict: lupta pentru putere intre domnitor si boieri; con- flictul secundar, dintre domnitor si trid&torul Motoc, ilustreazA dorinta de razbunare. '& Timpul si spatiul acfiunit: a doua domnie a lui Lapusneanul, in Moldova. Personajele sunt romantice: personaje exceptionale (au calitifi si defecte iesite din comun) in situafil exceptionale, construite in antitez&, liniare psihologic, rostesc re- plici memorabile. ‘@ Personajul principal: Alexandru Lapusneanul este personaj romantic, ce intruchipea- 24 tipul domnitorului s4ngeros, tiran si crud. Planul eseului