Drepturile Copilului Planuri de Lectie Nine

Strasbourg, 27 noiembrie 2007 DGIV/ EDU/ CIT (2006) 17
O examinare a drepturilor copilului

Planuri de lec ie pentru colile elementare
Rolf Gollob i Peter Krapf

În colaborare cu Emir Adzovic
Ilustra ie de Emir Haracic
1
Cuprins
INTRODUCERE ............................................................................................................................................................... 3
PARTEA I – SCURTE PROIECTE PENTRU DREPTURILE COPILULUI, PENTRU CLASELE 1 – 9.............. 7
CELE PATRU PRINCIPII DE BAZ ALE CONVEN IEI DREPTURILOR COPILULUI.................................................................... 8
CLASA I: EU AM UN NUME – NOI AVEM O COAL .............................................................................................. 9
CLASA A 2-A: NUMELE SUNT CEVA MAI MULT DECÂT SIMPLE LITERE! ....................................................... 13
CLASA A III-A: NOI SUNTEM VR JITORI! ............................................................................................................... 18
CLASA A IV-A: DREPTURILE NOASTRE – COMOARA NOASTR ....................................................................... 23
CLASA A V-A: NOI NE FACEM REGULILE PENTRU SALA NOASTR DE CLAS ............................................ 27
CLASA A VI-A: DREPTURILE COPILULUI – O LUCRARE DE ART !................................................................... 33
CLASA A VII-A: CEEA CE VREAU ESTE I CEEA CE AM NEVOIE? ..................................................................... 37
CLASA A VIII-A: ÎMI FAC PROPRIUL AFI ! ............................................................................................................. 42
CLASA A IX-A: DE CE TREBUIE S RESPECT M ANUMITE REGULI?............................................................... 46
PARTEA A II-A: ANEX – INFORMA II DE BAZ , DOCUMENTE I MATERIALE DIDACTICE ............ 54
„DAR ASTA ÎNSEAMN C AM DREPTUL LA PAUZ , NU-I A A?”.................................................................................... 55
DREPTURILE COPILULUI ÎN SALA DE CLAS ................................................................................................................... 55
PREDAREA DREPTURILOR COPILULUI: ÎNTREB RI ESEN IALE CARE S GHIDEZE ALEGEREA METODELOR DIDACTICE ... 57
CÂTEVA ÎNTREB RI FRECVENTE REFERITOARE LA CONVEN IA NA IUNILOR UNITE PRIVIND DREPTURILE COPILULUI 59
DREPTURILE COPILULUI – PARTE A PROCESULUI DREPTURILOR OMULUI ....................................................................... 59
DREPTURILE COPILULUI – DREPTURI NATURALE ........................................................................................................... 61
CUM AU FOST CREATE DREPTURILE COPILULUI ............................................................................................................. 62
DECLARA IA DREPTURILOR COPILULUI (20 NOIEMBRIE 1959) ..................................................................................... 63
DREPTURILE SPECIALE ALE COPILULUI AU FOST ENUN ATE PENTRU PRIMA DAT ÎN DECLARA IA UNIVERSAL A
DREPTURILOR OMULUI (1948) CONFORM C REIA ARTICOLUL 25 ALIN. 2, „MATERNITATEA I COPIL RIA TREBUIE S SE
BUCURE DE ÎNGRIJIRI I ASISTEN SPECIAL .”............................................................................................................. 63
ACEST DOCUMENT ESTE O REZOLU IE CARE NU ARE CARACTER OBLIGATORIU A ADUN RII GENERALE A NA IUNILOR
UNITE. NU AR TREBUI S FIE CONFUNDAT CU CONVEN IA INTERNA IONAL PRIVIND DREPTURILE COPILULUI CARE-A
FOST ADOPTAT DE C TRE ADUNAREA GENERAL A ONU LA ANIVERSAREA A TREIZECI DE ANI AI ACESTUI
DOCUMENT, 20 NOIEMBRIE 1989. ACEST DOCUMENT ESTE UN TRATAT CU CARACTER OBLIGATORIU PENTRU 176 DE
POPOARE, CARE-AU DEVENIT „STATE P R I”. ............................................................................................................... 63
CONVEN IA PRIVIND DREPTURILE COPILULUI .............................................................................................................. 65
S SPUNEM CORECT! ..................................................................................................................................................... 80
VERSIUNEA PENTRU TINERET CANADIAN , NECONVEN IONAL A CONVEN IEI NA IUNILOR UNITE PRIVIND
DREPTURILE COPILULUI ................................................................................................................................................ 80
MODURI DE PARTICIPARE .............................................................................................................................................. 85
LINK DE INTERNET ÎN LEG TUR CU DREPTURILE COPILULUI........................................................................................ 86
CARTONA E CU DREPTURILE COPILULUI ....................................................................................................................... 87
2
Introducere
Prezentul manual a fost redactat pentru profesorii care caut instrumente pentru a preda drepturile copilului
elevilor din colile elementare i primare. Principalele tr s turi ale manualului sunt, dup cum urmeaz :
- Nou proiecte mici de câte patru lec ii fiecare, pentru elevii din primele nou clase.
- Instruc iuni detaliate privind lec iile, care pot fi urmate atât de încep tori, cât i de cei care au
experien didactic .
- Un plan de lec ie, care include întreb rile i sarcinile de baz , de consultat la începutul fiec rei
descrieri de proiect.
- O abordare legat de înv area bazat pe activit i obligatorii, care se concentreaz pe solu ionarea de
probleme i pe înv area prin exemple, care-i sprijin pe elevi în ceea ce prive te asimilarea
conceptelor, a perfec ion rii aptitudinilor, dar i dezvoltarea de valori i atitudini.
- Conform principiilor de baz ale Educa iei pentru o Cet enie Democratic (EDC), metodele i
stabilirea de sprijin deschis i participativ în înv are sus in mesajul, con inutul i principiile legate de
predarea drepturilor copilului (se înva prin intermediul, despre i în scopul drepturilor copilului).
- Un instrument care sus ine reflec ia i discu ia la clas (vezi mai jos).
- O anex care include materiale pentru predare i mai multe studii privind drepturile copilului.
Cadrul conceptual
Copiii trebuie s tie care le sunt drepturile, dar ar trebui, de asemenea, s înve e i cum s le aprecieze i s
se foloseasc de acestea. Tocmai în acest scop, coala trebuie s le permit s treac printr-o serie întreag de
experien e de înv are în cadrul educa iei privind drepturile copilului, care se pot subsuma prin intermediul
celor trei categorii esen iale ale EDC:
S înve i despre drepturile copilului: elevii tiu i în eleg care le sunt drepturile (cuno tin e i în elegere). S
înve i „despre” drepturile copilului înseamn s le predai într-o anumit clas , s fii un profesor individual,
cu o misiune concret de predare.
S înve i prin intermediul drepturilor copilului: elevii experimenteaz drepturile copilului ca pe ni te principii
care reglementeaz sala de clas i comunitatea colar (atitudini, valori i aptitudini).
S înve i pentru drepturile copilului: copiii sunt încuraja i s - i foloseasc drepturile în sala de clas i în
cadrul colii. Astfel, sunt preg ti i i pentru viitorul lor rol, deoarece devin cet eni informa i i activi într-o
comunitate democratic (participare i în sala de clas i în via a adult ). S înve i în spiritul drepturilor
copilului i al drepturilor omului („prin intermediul”) i s înve i cum s participi în cadrul unei comunit i
democratice („pentru”) reprezint un angajament pentru întreaga comunitate colar . To i profesorii i
dirigin ii trebuie s - i joace rolul care le revine, la fel cum trebuie s procedeze i elevii i p rin ii lor.
Aceste trei dimensiuni ale înv rii conform EDC se sus in i se completeaz una pe cealalt . Prezentul
manual demonstreaz cum se poate proceda astfel. „S înve i prin intermediul” drepturilor copilului implic o
alegere atent a metodelor de predare care s le permit elevilor s resimt coala ca pe o micro-comunitate
care se reglementeaz prin intermediul principiilor drepturilor omului i ale copilului. De exemplu, copiii
trebuie s aib sentimentul c sunt respecta i ca persoane i c li se face auzit opinia în cadrul discu iilor sau
al procesului de luare de decizii. Trebuie s fie reflectat experien a, iar aici experien a real de via se leag
de informa ii i de conceptualizarea drepturilor omului i ale copilului. Asta înseamn „s înve i despre”
drepturile copilului.
Înv area prin exemple (abordarea inductiv )
Prezentul manual adopt abordarea inductiv clasic de a preda prin exemple. Prin intermediul studierii sau al
experiment rii unuia sau al mai multor exemple, elevii pot asimila un principiu sau o abordare general ,
3
abstract . Prezentul manual prezint care sunt cei trei pa i pe care trebuie s -i fac profesorii atunci când
doresc s predea prin intermediul exemplelor:
1. Profesorul trebuie s aleag cu aten ie un exemplu i s decid asupra mijloacelor i a metodelor prin
care-l va prezenta elevilor.
2. În cadrul etapelor de discu ie i reflec ie, elevii î i vor dezvolta în elegerea lor general i vor ajunge
s asimileze conceptele de baz pe care le-a pus în eviden exemplul.
3. Elevii vor pune în practic din nou abord rile i categoriile recent deprinse.
În scopul de a sprijini profesorul s parcurg etapa a doua se folose te matricea urm toare pentru toate
unit ile, dezvoltându-se cele trei dimensiuni ale EDC i ale educa iei pe drepturile copilului. Sunt sugerate
întreb ri de baz pentru a i se ghida procesul de reflec ie al elevului la sala de clas . Acest efort de reflec ie
parcurs de elevi este important, deoarece obiectivele de înv are n-ar trebui s r mân undeva, în adâncul
min ilor profesorilor sau elevilor, pentru c trebuie exprimate de elevi cu propriile lor cuvinte, deoarece e un
aspect pe care l-au în eles, experimentat, pe care s-au preg tit sau pe care vor s -l pun în practic pe viitor.
Atunci când î i partajeaz opiniile în sala de clas , elevii vor beneficia unii de la ceilal i, dup cum se va
întâmpla cu întreaga comunitate a clasei.
Procesele de înv are vor deveni mult mai puternice i eficace dac elevii vor ti de ce i din ce motiv înva
anumite informa ii, concepte i categorii, aptitudini sau moduri i principii de comportament în cadrul
comunit ilor democratice. Etapele de reflec ie i de discu ie, prin urmare, nu ar trebui s ajung doar la
tragerea de concluzii generale pe baza exemplelor concrete, ci ar trebui s se refere i la întregul proces de
înv are. În termenii înv rii constructive, elevii vor deveni con tien i de propria lor abordare personal fa
de înv are, în general, îns vor mai afla i ce tip de persoan sunt, din punctul de vedere al asimil rii de
cuno tin e, i vor mai afla care sunt punctele lor forte, în concret, i care le sunt nevoile de înv are. Predarea
în spiritul drepturilor omului („prin intermediul” acestora) îi încurajeaz pe profesori s le pun la dispozi ie
înv ceilor spa iul i timpul necesar pentru a asimila cuno tin e în conformitate cu nevoile lor proprii. E
posibil ca atunci s ne con tientiz m propriile profiluri de asimilare de cuno tin e, din care este compus
identitatea noastr .
Din perspectiva conducerii democratice, profesorul nu ar trebui s re in undeva, în adâncul min ii sale,
obiectivele de înv are, ci ar trebui s le partajeze cu elevii s i, ceea ce înseamn c astfel, planificarea
lec iilor ar deveni un exerci iu de luare de decizii democratice.
În sfâr it, aceast form de meta-înv are aplicabil orelor de drepturile copilului ne ofer un model despre
cum s le pred m elevilor s - i organizeze propriile lor procese de înv are. În societ ile moderne, procesele
de schimbare, de exemplu, din cadrul societ ii, al tehnologiei, al economiei, al globaliz rii sau al mediului
devin din ce în ce mai dinamice i complexe. Acest lucru le impune noi provoc ri genera iilor viitoare –
pentru a reu i în cadrul vie ii lor profesionale i pentru a participa în cadrul procesului de luare de decizii, se
vor angaja într-un proces de înv are pe întreaga durat a vie ii i vor trebui s solu ioneze probleme pe care
nu le poate anticipa nimeni în prezent din cadrul colii. Prin urmare, elevii no tri trebuie s devin exper i pe
înv area participativ , pe activitatea concentrat pe proiecte, pe evaluarea proceselor i pe solu ionarea de
probleme. În prezentul manual am sugerat câ iva pa i mici pentru copiii care se afl la începutul vie ii lor de
asimilare de cuno tin e.
Pentru a sus ine profesorul, descrierea fiec rei unit i include i o c su cu sugestii de întreb ri de baz pe
care le poate folosi acesta în cadrul acestor etape de reflec ie. Utilizatorul va putea consulta acest instrument
la începutul fiec rui capitol.
Cadrul acestui instrument care reflect dimensiunile proceselor de înv are din cadrul orelor de drepturile
copilului este, dup cum urmeaz :
i profesorul i elevii ar trebui s se gândeasc la ce-au înv at elevii. Primul set de întreb ri se adreseaz
profesorului. Cel de-al doilea set de întreb ri a fost elaborat pentru elevi, îns se raporteaz la acelea i
4
dimensiuni ale procesului de înv are. Îi este util profesorului dac încearc s anticipeze ce-ar putea spune
elevii s i atunci când vor r spunde la aceste întreb ri.
Întreb ri esen iale pentru reflec ia din cadrul orelor de drepturile copilului
Despre Prin intermediul În scopul
Profesor
Ce tiu acum copiii despre În ce mod au fost respectate S înv m cum s lu m m suri în
drepturile copilului? principiile drepturilor copilului la afara colii: ce-au înv at elevii
sala de clas i în cadrul pentru via a lor ulterioar ?
comunit ii colare?
Elevii
Ce-am înv at eu despre drepturile Cum am pus în practic drepturile Ce fel de m suri sunt în stare s
copilului? copilului la sala de clas ? iau în prezent?
Utilizatorul va putea constata c instrumentele din cadrul descrierilor de unit i includ r spunsurile pe care le
pot da profesorul sau elevii. S-a procedat astfel pentru a se demonstra cum se poate utiliza instrumentul i
care sunt rezultatele pe care le poate avea în sala de clas . Desigur, profesorul este liber s r spund diferit la
întreb ri, iar elevii nu pot da r spunsuri „gre ite” atunci când se gândesc la experien a lor („prin intermediul”)
sau când spun cum pot aplica ceea ce-au înv at („pentru”). Oricum, feedback-ul lor va contribui la evaluarea
lec iilor i-l va sprijini pe profesor s - i perfec ioneze calitatea activit ii. Materialul furnizat prin intermediul
acestui instrument de reflec ie poate fi, prin urmare, utilizat în cadrul unui portofoliu fie al profesorului, fie al
elevului.
Înv area pe baz de activit i obligatorii i noile roluri ale profesorilor
Unit ile sunt concepute ca fiind mici proiecte; elevii se confrunt cu problemele care sunt obi nuite în
activitatea din cadrul proiectelor – referitoare la obiectul acestora, la organizarea activit ii, comunicare,
respectarea programului etc. Dac vor g si modurile prin care s identifice i s solu ioneze aceste probleme,
elevii î i vor dezvolta o gam larg de competen e (înv area pe baz de sarcini).
În cadrul Unit ii I, copiilor li se d sarcina de a crea o floare în care s - i introduc numele i fotografia. Ei
trebuie s decid , de exemplu, cum vor desena floarea, de unde vor ob ine materialele, cum vor g si o
fotografie i cum î i vor planifica timpul. Astfel, copiii vor înv a o mul ime „la locul de munc ”, îns
profesorul trebuie s se gândeasc cu aten ie la maniera în care s introduc sarcina, s hot rasc asupra
întreb rilor, dup cum urmeaz : de cât timp vor dispune copiii? Ce materiale trebuie s le pun eu la
dispozi ie? Ar trebui s le dau eu câteva p r i ale florii care sunt gata f cute? (Consulta i varia iile proiectului
prev zut la Unitatea I).
Prezentul exemplu arat c , de la o vârst foarte fraged , copiii sunt încuraja i s - i asume r spunderea pentru
activitatea efectuat la clas , i practic, î i împart r spunderea cu profesorul. Acest tip de experien de
înv are este important dac elevii trebuie s - i planifice activitatea mai independent într-un stadiu mai
avansat.
În ceea ce prive te educa ia pe drepturile copilului, ca ramur a EDC, profesorul va ac iona în cadrul unei
game mai largi de roluri i activit i.
S predai „despre” drepturile copilului este o activitate care corespunde func iei clasice de instruire i de
informare – prin intermediul unei prelegeri, al unei sarcini de lectur , al unui videoclip etc. Pe de alt parte,
ca profesor, s predai „prin intermediul” i „în scopul” drepturilor copilului, trebuie s - i reflectezi
comportamentul i personalitatea pentru a servi de model. Copiii vor percepe mesajul unui adult ca fiind
5
credibil dac , de exemplu, comportamentul s u îl sus ine, prin tonul vocii, prin în elegere, prin toleran ,
cinste sau încurajare. Dup cum o demonstreaz toate unit ile din prezentul manual, metodele de predare i
de înv are corespund îndeaproape materiei de predat. Abordarea de înv are pe baz de sarcini necesit o
planificare i o preg tire atent din partea profesorului, care-ar putea p rea c este mai pu in activ în sala de
clas . Cu toate acestea, în timp ce lucreaz elevii, profesorul ar trebui s -i supravegheze cu aten ie, deoarece
astfel le va identifica nevoile de înv are i competen ele în ceea ce prive te cuno tin ele i în elegerea,
perfec ionarea deprinderilor i valorile.
Autorii ar dori s mul umeasc
Prima edi ie a prezentului manual a fost elaborat la ini iativa institutului pedagogic din Banja Luka, Bosnia
i Her egovina. Proiectul de manual a fost testat de o echip de profesori la orele lor desf urate pe teritoriul
Republicii Sprska în Bosnia i Her egovina. Proiectul a fost discutat i îmbun t it în cadrul unei serii de
seminarii de preg tire. Prin urmare, am dori s le mul umim, mai întâi dlui. Sdravko Sunkic, la vremea
respectiv directorul adjunct al institutului pedagogic din Banja Luka. Proiectul care-a avut drept rezultat
prezentul manual nu ar fi fost deloc pus în practic dac nu ar fi fost ini iativa i perseveren a dumnealui.
Dorim s mul umim, de asemenea, echipei de profesori din Republica Sprska, al c ror angajament i
entuziasm au stat la baza asigur rii c prezentul manual îndepline te nevoile practicianului din sala de clas :
Dnei. Ilijana Vidakovic, dnei. Danica Krunic, dnei. Ljiljana Majstorovic, dnei. Mira Kuruzovic, dlui. Zoran
Blagojevic, dlui. Ljubomir Umicevic, dnei. Sandra Novakovic, dnei. Zora Dogan, dlui. Bratislav Dangubic,
dlui. Dragan Popovic, dnei. Dubravka Banjac, dlui. Milan Mikelic, dnei. Jasna Zaric, dnei. Marica Micic,
dlui. Dragoslav Mihajlovic, dnei. Miladinka Music, dlui. Milorad Stevovic, dnei. Vukola Sekulovic, dnei.
Jelena Cicovic, dnei. Zara Lunjic, dnei. Maja Mitrasevic, dnei. Vesna Rokvic.
Aceast serie de manuale EDC reprezint rezultatul a zece ani de preg tire profesoral din Sud-estul i Estul
Europei, acumulate în cadrul proiectelor organizate de Consiliul Europei. Prin urmare le mul umim
partenerilor no tri din cadrul Consiliului Europei care au sus inut i încurajat producerea acestor manuale,
dnii. Ölöf Olafsdottir, Christopher Reynolds i Emir Adzovic.
Zurich i Weingarten, februarie 2006
Rolf Gollob i Peter Krapf
6
Partea I – Scurte proiecte pentru drepturile copilului, pentru clasele 1 – 9
Proiect Concept de baz Consolidarea de competen e

Clasa I Eu am un nume – noi avem Individual i comunitate
o coal Dreptul la educa ie
Clasa a II-a Numele sunt ceva mai mult Personalitate
decât simple litere!
Clasa a III-a Noi suntem vr jitori! Problema Luarea de m suri
Drepturile copilului: de a
cre te s n tos, la libertate i
demnitate
Clasa a IV-a Drepturile noastre – Drepturile copilului Cooperarea
comoara noastr
Clasa a V-a Noi ne facem regulile Societate S faci alegeri
pentru sala noastr de clas Drepturi, îndatoriri i reguli Negociere
Disciplin , libert i i ordine Cooperare
S - i argumentezi valorile
alese
Clasa a VI-a Drepturile copilului: o Principiile fundamentale ale Planificarea unui proiect
lucrare de art ! drepturilor copilului
Clasa a VII-a Ceea ce vreau este i ceea Dorin e i nevoi, ambele G sirea acordului
ce am nevoie? materiale i imateriale
Clasa a VIII-a Îmi fac propriul afi ! Înc lcarea i protejarea Organizarea activit ii în
drepturilor copilului echip
Reflectarea i feedback
asupra activit ii proprii
Planificarea unui proiect
Clasa a IX-a De ce trebuie s respect m Scopul regulilor i al legilor Gândirea critic
anumite reguli? coala ca micro-comunitate
7
Cele patru principii de baz ale conven iei drepturilor copilului1:
I. S JOCI UN ROL: DREPTUL NOSTRU DE A PARTICIPA
Articolul 3: Prioritatea nevoilor copiilor în cadrul procesului de luare de decizii politice, legislativ i
jurisdic ional
Articolul 12: Libertatea opiniilor i dreptul de a fi audiat în toate chestiunile personale
Articolul 13: Libertatea de exprimare
Articolul 14: Libertatea de gândire, a con tiin ei i a religiei
Articolul 15: Dreptul de asociere i de demonstra ie public pa nic
Articolul 16: Protejarea vie ii particulare
Articolul 17: Accesul la mass-media i la sursele de informare
II: S NE ATINGEM POTEN IALUL: DREPTUL NOSTRU DE A NE DEZVOLTA PE NOI ÎN INE
Articolul 5: Protejarea drepturilor p rin ilor

Articolul 7: Protejarea numelui i a na ionalit ii unui copil
Articolul 8: Protejarea identit ii unui copil
Articolul 10: Facilitarea reunific rii familiale
Articolul 21: Monitorizarea adop iei copiilor
Articolul 23: Îngrijirile speciale acordate tinerilor cu handicap
Articolul 28: Dreptul la educa ie
III. S TR IE TI BINE: DREPTUL NOSTRU LA SUPRAVIE UIRE
Articolul 6: Protec ia supravie uirii i a dezvolt rii

Articolul 9: Principiul de a nu fi separat de p rin i
Articolul 18: Responsabilitatea p rin ilor i a tutorilor
Articolul 24: Protec ia s n t ii i a accesului la asisten medical
Articolul 26: Asisten a social
Articolul 27: Standarde de via corespunz toare
Articolul 31: Dreptul la odihn i la timp liber
IV. S NU I SE FAC R U: DREPTUL NOSTRU LA PROTEC IE
Articolul 2: Principiul nediscrimin rii

Articolul 11: Protec ia fa de r pire i îndep rtare
Articolul 19: Protec ia fa de abuz i neglijare
Articolul 20: Asisten a acordat tinerilor f r familie
Articolul 22: Protec ia refugia ilor minori
Articolul 32: Protec ia fa de exploatarea economic
Articolul 33: Protec ia de droguri
Articolul 34: Protec ia de exploatarea sexual
Articolul 35: Protec ia de vânzare i trafic
Articolul 36: Protec ia fa de toate formele de exploatare
Articolul 37: Protec ia de tortur i crude tratamente
Articolul 38: R zboaie i conflicte armate
Articolul 39: Reintegrarea social a victimelor copii
Articolul 40: Tratamentul minorilor în cadrul legisla iei penale
1
Acesta este un extras din: Say it Right! The Unconventional Canadian Youth Edition of the United Nations Convention on the Rights
of the Child. („S spunem corect! Versiunea canadian neconven ional pentru tineret a Conven iei Na iunilor Unite privind
Drepturile Copilului”). Consulta i anexa pentru textul complet.
8
Clasa I: EU AM UN NUME – NOI AVEM O COAL
Planul lec iei
Întreb ri de baz / temele lec iei Sarcini de baz Resurse

Lec ia 1 Copii înva care sunt numele Copiii se prezint între Foi de hârtie colorat
tuturor celorlal i. ei cu numele lor.
Lec iile 2 i 3 Cât de diferi i sunt copiii din clasa Copiii î i fac flori Foi de hârtie colorat , o
noastr ? pentru ei în i i cu fotografie portret a
fotografia lor în mijloc. fiec rui copil, precum i
Se alc tuie te apoi un o foaie de flip chart
buchet cu toate aceste
flori.
Lec ia 4 Ce tim unii despre ceilal i? Reflec ie în runda Afi ul terminat
plenar
Obiective educa ionale
Copiii sunt con tien i de marea varietate de nume din clasa lor. Apreciaz c fiecare dintre ei a primit un
nume care-l distinge de ceilal i; î i dau seama c numele lor nu li se poate lua i c le e propriu ca o culoare.
Copiii în eleg c mai multe nume diferite înseamn mai multe personalit i diferite i c , împreun , la fel ca
un buchet bogat i colorat de flori, formeaz o clas . Dac dori i mai mult varia ie, pute i lucra cu pic turile
de ploaie sau cu vagoanele trenului, cu notele muzicale, cu pietricelele de puzzle etc. Ceea ce trebuie s
transpar clar întotdeauna: împreun suntem mai mult decât mai multe elemente dintr-o specie. Devenim un
buchet, un nor sau un lac, un tren, o melodie, un puzzle i a a mai departe.
Copiii în eleg c o clas formeaz o comunitate de înv are.
Copiii în eleg i apreciaz c coala trebuie s -i sus in – acum i pe viitor, pe fiecare individual i pe to i
împreun cu ceilal i – s înve e mai mult i s - i dezvolte cuno tin ele i capacit ile.
Constat c coala nu este doar o îndatorire, ea a fost creat deoarece copiii au dreptul s mearg la coal i
s fie educa i, precum i c p rin ii, profesorii i statul trebuie s garanteze acest drept.
9
Întreb ri esen iale pentru reflec ia din cadrul orelor de drepturi ale copiilor
Profesorul
Ce tiu copiii acum despre În ce mod au fost respectate S înv m cum s lu m m suri în
drepturile copilului? principiile care stau la baza afara colii: ce-au înv at elevii
drepturilor copilului la sala de pentru via a lor viitoare?
clas i în comunitatea colar ?
Articolele 7, 28 coala este parte a vie ii noastre; Copiii particip la luarea deciziei
clasa este o micro-comunitate cu cu privire la unde trebuie postat
drepturi depline. Un simbol afi ul care prezint buchetul de
puternic al acesteia este buchetul flori.
de flori.
Articolele men ionate în stânga
sunt puse în practic la sala de
clas în cadrul acestei unit i.
Elevii
Ce-am înv at despre drepturile Cum am resim it drepturile Ce fel de m suri sunt capabil s
copilului? copilului în sala de clas ? iau acum?
În calitate de copii avem ni te Fiecare dintre noi este ceva unic. tiu c acum m simt mai bine c
drepturi speciale: Fiecare copil este binevenit în sala sunt membrul unei clase care
Avem un nume pe care nu ni-l de clas . constituie un grup bun.
poate lua nimeni (Articolul 7). Ar fi p cat dac unul dintre noi ar Voi încerca s -i sprijin pe ceilal i
Avem dreptul s mergem la coal lipsi de la or . copii la sala de clas pentru ca ei
i s înv m cum s scriem i s Avem cu to ii acelea i drepturi. s se simt la fel de bine precum
citim. F r coal nimeni nu ar fi m simt eu.
capabil s - i g seasc de lucru
când va fi mare.
Resurse
Inimi decupate din hârtie
Foarfeci
Lipici
Hârtie colorat
Fotografiile copiilor
O foaie de hârtie de dimensiunea unui afi
Procedur
10
Lec ia 1
1. Copiii stau într-un cerc. În mijlocul cercului, pe podea, au fost amplasate inimi de hârtie de diferite
culori. Pe fiecare inim st scris numele unui copil i fiecare inimioar este legat cu un fir de a .
Mai este i-o inim pentru profesor, cu numele lui/al ei, în mijlocul cercului (diagram ).
2. Profesorul îi va încuraja pe copii s ia parte la conversa ie.
- tim toate numele? Cine este cine?

- Fiecare copil va lua inima cu numele altui copil scris pe ea. Ce-mi place la acest copil? Ce-am f cut
deja cu ea/ el? De ce mi-ar lipsi dac n-ar fi cu noi aici?
- Alte întreb ri care mai pot fi incluse: ce-ar putea spune o alt persoan despre acest copil, de
exemplu, un profesor, un b rbat sau o femeie membri de familie, copilul el însu i/ ea îns i, un
prieten, altcineva din clas , coal sau comunitate?
3. Fiecare copil vorbe te despre un altul i-i aduce inima cu numele acestuia/ al acesteia.
4. Fiecare copil î i p streaz inimioara primit , pe care o va purta pe durata lec iei. Activitatea dureaz
i lec iile urm toare pân ce to i copiii se vor cunoa te bine unii cu ceilal i.
5. Profesorul întreab : „De ce-au culori diferite i nu doar una singur ?”
6. Profesorul îi roag pe copii s aduc o fotografie portret de-a lor pentru lec ia urm toare. (Alternativ,
profesorul ar putea face fotografii ale copiilor).
Lec iile 2 i 3
Profesorul explic :
Fiecare copil din aceast lume este diferit. Fiecare copil este unic prin culoare, caracter, specialitate i
nume!
Acestea sunt drepturile copilului. Copiii au diferite drepturi, de exemplu:
- dreptul de a avea un nume (Articolul 7);

- dreptul la educa ie într-o institu ie de înv mânt (Articolul 28).
Doar cineva care are un nume poate fi chemat de ceilal i. De aceea este important s cunoa tem aceste
nume!
Cu to ii, cu toate calit ile noastre diferite i cu tipurile de caracter, de toate culorile, alc tuim aceast
clas .
Alc tuim o imagine a acestei clase – nu este alc tuit din inimi, ci din flori. Vaza semnific coala,
cl direa colii sau sala noastr de clas . i cu to ii suntem florile.
F r noi n-ar exista nici o coal , iar coala nu ar fi altceva decât o vaz goal .
Profesorul explic stadiile activit ii:
- Copiii î i alc tuiesc propriile flori.

- Picteaz petalele i î i lipesc fotografiile în mijloc.
- Florile sunt puse laolalt pentru a alc tui un buchet.
- Buchetul este lipit pe un afi .
11
- Astfel, alc tuim o imagine a clasei noastre colorate.
(Diagram )
Copiii se gândesc mai mult i încearc s interpreteze imaginea. Profesorul adun diferitele vederi i idei.
Copiii î i pot dezvolta liber ideile, referindu-se, poate, la întreb ri, dup cum ar fi urm toarele:
- Ce înseamn florile?
- Ce înseamn vaza?
- De ce este important s avem un nume?
În func ie de timpul avut la dispozi ie i de materialele care sunt disponibile, aceast activitate poate fi
adaptat în mai multe moduri, de exemplu:
- Elevii pot desena, pot t ia i decora ei în i i florile, sau li se dau flori deja decupate pe care s le
decoreze.
- Profesorul a preg tit centrul florii, elevii creeaz petalele.
- Fotografiile sunt decupate astfel încât s intre în centrul florii.
- Copiii care i-au terminat repede treaba vor desena mai multe flori mici f r fotografii.
- Vaza prezint o versiune prescurtat a drepturilor copilului, prezentate prin imagine (Articolele 7,
28).
- Profesorul creeaz o imagine din toate desenele pe care le-au f cut copiii.
Lec ia 4
Cadru:
- Afi ul a fost fixat pe tabl sau pe perete.

- Elevii stau într-un mare semi-cerc; într-o clas mare e posibil s fie necesare dou semi-cercuri. To i
elevii ar trebui s aib o perspectiv bun asupra imaginii.
Elevii se vor gândi la urm toarele întreb ri:
- Ce mi-a pl cut în cadrul acestei activit i?

- Ce-am înv at?
- Ce tiu despre ceilal i copii?
- Ce tiu despre profesor?
- Profesorul îi îndrum pe elevi s - i partajeze comentariile i s - i dea feedback unii celorlal i.
În sfâr it, profesorul le d elevilor ni te informa ii despre drepturile copilului. Se refer , în special, la cele
dou drepturi prezentate prin vaz . Îi va informa pe copii cu privire la „Ziua drepturilor copilului” (20
noiembrie).
Discut cu clasa dac afi ul ar trebui s fie postat pe holul colii sau în holul de la intrare. Clasa discut
argumentele în favoare i contra. Unde-ar trebui postat afi ul, pentru ca s -l poat vedea to i vizitatorii?
Ce facem când ne vin noi colegi în sala de clas ?
12
Clasa a 2-a: NUMELE SUNT CEVA MAI MULT DECÂT SIMPLE LITERE!
Planul lec iei

Lec ia 1 Toate numele noastre! To i copiii înva mai multe Foi de hârtie A4
despre numele fiec rora
(abordarea interactiv )
Lec ia 2 Cum mi-am primit eu numele Clasa se gânde te la motivele Fâ ii de hârtie cu
pentru care i se d un nume propozi ii de baz ; un
unui copil set de materiale de
împ r it
Lec iile 3 i 4 To i copiii au o poveste de spus! Elevii î i ofer unii celorlal i Informa ii despre
câteva informa ii despre familiile copiilor (tem );
via a lor. câte o foaie de flip chart
Fac ni te fotografii la scal pentru fiecare copil;
real cu ei în i i. carioci i culori
Articolul 7 al conven iei privind drepturile copilului protejeaz dreptul copilului de a avea un nume. Numele
ei, numele lui. Cel de-al doilea, numele de familie, marcheaz leg turile copilului cu grupul din jurul lui sau
al ei. Cu toate acestea, primul nume îl face pe copil s devin un individ, o creatur unic a acestei lumi.
Copiii ar trebui s fie mândri de numele lor i ar trebui s tie ce înseamn numele lor, care sunt speran ele pe
care le exprim i de ce le-au ales p rin ii aceste nume ca ei s le poarte.
Profesorul trebuie s fie atent atunci când dezvolt aceast tem . Dintr-o serie de motive, e posibil s fie în
sala de clas copii care nu locuiesc cu p rin ii lor naturali sau care i-au pierdut numele, deoarece au fost
for a i s emigreze sau au fost exila i.
Profesorul are nevoie de empatie i de sensibilitate atunci când are de-a face cu astfel de copii.
În aceast parte a lec iei, copiii se uit la ei în i i, împreun cu colegii lor. Prin urmare, aceast unitate
continu pe urmele celei anterioare, dar e posibil s poat fi interpretat i ca o unitate de sine st t toare.
13
Profesorul
Articolele 7, 8, 12, 13 coala este parte a vie ii noastre; Copiii particip la luarea deciziei
clasa este o micro-comunitate cu cu privire la unde trebuie postat
drepturi depline. Îmi am propria afi ul lor.
identitate, cunoscându-i pe to i Poate trebuie pus la dispozi ie
ceilal i copii pe nume i pentru c spa iu, prin urmare, e posibil ca
sunt strigat pe nume de toat aceast întrebare s trebuiasc s
lumea din clas . fie discutat cu ceilal i profesori,
Articolele men ionate în stânga cu asisten ii de la coal , sau cu
sunt puse în practic la sala de eful catedrei.
clas în cadrul acestei unit i.
Elevii
În calitate de copii avem ni te Am constatat c to i ceilal i copii Când o s întâlnesc pe cineva în
drepturi speciale: i profesorul m-au observat. M-au spa iul de joac sau în alt parte,
Avem un nume pe care nu ni-l ascultat cu to ii i acum toat îl/ o voi întreba care-i este numele
poate lua nimeni (Articolul 7). lumea m tie pe nume. Prin i-i voi spune care este numele
În calitate de copil, îmi am deja numele meu sunt cineva special, meu.
propria poveste de via , o via cineva care e diferit de altcineva.
care este diferit de cea a altor tiu numele tuturor celorlal i copii
copii. din clas . tiu ceva despre via a
i care va fi întotdeauna o parte lor.
din mine însumi/ îns mi (Articolul
8).
E posibil s am propria mea opinie
i pot spune ce gândesc, i to i
ceilal i copii pot face la fel
(Articolele 12, 13).
Resurse
Fâ ii de hârtie
Foi mari de hârtie, de dimensiuni de afi
Reviste vechi ilustrate
Acuarele, culori asortate
Mai multe perechi de foarfeci
Lipici
Un set de materiale de împ r it (vezi mai jos)
Procedur
14
Lec ia 1: toate numele noastre!
Profesorul st într-un cerc cu elevii. Copiii stau pe scaune. Copiii au fiecare câte o fâ ie de hârtie pe care scrie
prenumele lor cu caractere îngro ate. i profesorul are o fâ ie de hârtie cu prenumele i numele s u. Toat
lumea î i spune pe rând numele. În acest moment, copiii ar trebui s perceap i s -i cunoasc pe to i ceilal i
pe nume. Acest rezultat se poate ob ine pe baza unor tipuri diferite de jocuri:
- Copiii î i spun numele lor i ale copiilor care stau în stânga i în dreapta lor, „numele meu este …, în
stânga mea st …, iar … st în dreapta mea.”
- Identifica i anumite tr s turi pe care le au elevii dvs. în comun, cum ar fi culoarea pantalonilor sau a
fustelor lor, ini ialele, ochelarii, culoarea p rului etc. i face i o ghicitoare: „…, …, i … au cu to ii
ceva în comun. Cine poate s -mi spun cine este?” Repeta i exerci iul de câteva ori.
- Strânge i toate cartona ele cu numele lor. Fiecare copil trebuie s trag câte unul, f r s citeasc
numele. Dup care- i arat tuturor cartona ele. Cine poate s ordoneze toat aceast confuzie, de
exemplu, prin a aloca numele corect fiec rui copil?
- S ne urc m în autobuz: la întâmplare, un copil începe cu urm toarea afirma ie, „Eu sunt Anna i m
urc în autobuz.” Copilul de lâng ea continu , „Sunt Sandra i m urc cu Anna în autobuz.” Copilul
de lâng Sandra continu în acela i mod, incluzându-i pe copiii dinainte, „Sunt Tom i m urc în
autobuz cu Anna i cu Sandra.” Respecta i ordinea în care stau copiii în cerc, deoarece a a le va veni
mai u or s - i reaminteasc numele. Continua i în acest mod pân ce s-au urcat to i copiii în autobuz.
Ave i grij s nu-l face i s se simt prost pe un copil care a uitat un nume i l sa i-i pe copii s se
ajute unii pe ceilal i.
Profesorul conchide lec ia prin desf urarea unui dialog în care va oferi instruc iuni. Urm toarele întreb ri
vor servi la stimularea elevilor:
- Îmi place numele meu, dac da, de ce?

- Uneori, numele sunt reduse la porecle sau sunt schimbate. Îmi place sau nu-mi place noul meu nume,
i de ce?
- Îns uneori este, de asemenea, important s ai un nume. Ce-ar fi totul la coal dac am avea cu to ii
acela i nume sau dac nu am avea nici un nume deloc?
Lec ia 2: Cum mi-am primit eu numele!
Profesorul a preg tit fâ ii de hârtie pe care-a scris urm toarele propozi ii (desigur, este posibil orice fel de
varia ie – modificare, omisiune, ad ugarea mai multor propozi ii, etc.):
E important s ai un nume.
Numele – sunt eu.
Prin intermediul numelor noastre ne recunoa tem pe noi în ine i pe ceilal i.
Numele noastre ne ofer reputa ia.
Deoarece are un nume, un copil devine membrul unui stat.
Prin alegerea unui anumit nume, p rin ii î i exprim adesea anumite dorin e, speran e i sentimente.
Profesorul cite te o afirma ie de pe o fâ ie de hârtie clasei, o las jos i le cere copiilor s spun ce înseamn
cu cuvintele lor.
15
Dup care le d copiilor materialele preg tite, ei trebuie, ca tem , s le completeze. (Consulta i anexa de mai
jos).
Profesorul trece prin toate întreb rile la clas , pentru a se asigura c to i copiii în eleg care sunt întreb rile.
- Când m-am n scut?

- La ce or ?
- În ce zi a s pt mânii a fost asta?
- Cum era vremea?
- Unde m-am n scut?
- Cine-a fost prezent când m-am n scut eu?
- Cât de mare i cât de greu/grea eram?
- De ce mi s-a dat tocmai acest nume?
Lec iile 3 i 4: To i copiii au o poveste de spus!
Copiii stau într-un cerc i- i spun unii celorlal i despre ce-au vorbit cu p rin ii. Profesorul îi încurajeaz s
analizeze anumite întreb ri mai în detaliu.
De exemplu, va preg ti o list pe tabl , în care va ar ta la ce or din zi s-au n scut to i copiii din clas . Poate
va fi pus în eviden un tipar interesant.
Desigur, ar fi foarte interesant dac anumi i copii ar putea r spunde i la ultima întrebare, i anume, s ofere
ra iunile p rin ilor lor pentru care le-au fost date numele pe care le poart .
Acum copiii vor primi sarcina de a crea individual un afi despre ei în i i, în care s includ toate informa iile
scrise pe care le de in despre ei în i i. În func ie de nivelul lor, e posibil ca profesorul s trebuiasc s -i ajute
pe anumi i copii din coal s scrie.
Dac este posibil, copiii ar trebui s deseneze o imagine la scal real cu ei în i i. Acest lucru s-ar putea face
astfel: un copil se a eaz pe foaia de hârtie care-a fost pus pe podea, î i alege o postur , de exemplu,
alergând sau stând cu bra ele deschise.
Copiii î i petrec cea de-a patra lec ie finalizând aceste afi e.
În sfâr it, discut cum vor afi a posterele în cl direa colii. Profesorul îi va sprijini pentru luarea unei decizii.
16
Foaie de lucru pentru elevi
Numele meu î i are propria poveste – ceea ce voi încerca s aflu
Când m-am n scut?
La ce or ?
În ce zi a s pt mânii?
Cum era vremea?
Unde m-am n scut?
Cine-a fost prezent la na terea mea?
Cât de mare i cât de greu/ grea am fost?
De ce mi s-a dat tocmai acest nume?
17
Clasa a III-a: NOI SUNTEM VR JITORI!
Planul lec iei

Lec ia 1 Ce poate s fac o persoan Elevii înva s fac distinc ia Tabl preg tit dinainte
obi nuit cu o problem ? Ce între solu iile realiste i pentru a strânge ideile
poate s fac un vr jitor? solu iile magice pentru copiilor; desene; band
diferitele tipuri de probleme. adeziv ; foaie de hârtie
Deseneaz imaginea unei A4, creioane
persoane obi nuite sau a unui
vr jitor.
Lec ia 2 Suntem în stare s g sim solu ii În cadrul unei discu ii Figuri din hârtie deja
prin intermediul discu iei noastre? plenare, elevii înva s fac decupate; creioane
distinc ia între solu ii posibile
i imposibile pentru
problemele de zi cu zi.
Lec ia 3 Ce solu ii pot g si? Cum pot fi de Elevii încearc s g seasc -
ajutor? solu ii pentru solu iile dificile
din cadrul vie ii cotidiene. Î i
vor prezenta solu iile într-o
scenet .
Lec ia 4 Cum putem prezenta solu iile la Elevii î i repet scenetele i le Recuzit pentru scenete
probleme în cadrul unei scenete? pun în scen în sala de clas . dac este necesar.
Ce-am înv at astfel?
Copiii devin curând con tien i c nu pot de ine controlul asupra multor lucruri. Copiii reprezint subiectul
unor decizii care au impact direct asupra vie ilor lor, cu toate acestea adesea nu sunt capabili s le influen eze.
Îns totodat copiii sunt capabili s c l toreasc într-o lume a imagina iei lor, ceea ce nu trebuie s fie o
încercare de a sc pa de lumea real . Lumea imagina iei mai este i sfera în care se creeaz noi planuri, pot fi
reflectate experien e i în care o persoan poate câ tiga putere înainte de a se reîntoarce în lumea real .
Pentru proiectul didactic de la clasa a 3 a, suger m s facem apel la capacitatea imaginativ a copiilor i s le
d m ocazia de a- i transforma ideile în solu ii pentru via a real .
Copiii î i imagineaz c sunt vr jitori. Câ i copii ( i adul i) nu i-au dorit, cel pu in ocazional, s aib puterile
unui vr jitor! Pentru acest proiect, copiii trebuie s identifice situa iile din mediul lor care necesit o solu ie
mai bun i s caute împreun astfel de solu ii. Este important s nu se cantoneze în cadrul domeniului
imagina iei tot timpul. Ar trebui, de asemenea, s încerce s ajung la o solu ie pentru o problem actual din
mediul lor local i s o aplice în practic . V suger m s se concentreze pe chestiuni legate de un mediu curat
în sala de clas i în curtea colii.
Aceast unitate didactic se bazeaz pe comunicarea din sala de clas . Prin urmare, pentru copii este extrem
de important s se a eze în locurile corespunz toare. Atunci când comunic pe grupe, to i participan ii ar
trebui s stea fa în fa . În concluzie, ar trebui evitate dispunerea frontal a copiilor. Dac stau într-o linie,
copiii de la capetele acesteia sunt dezavantaja i. Mai curând, copiii ar trebui s stea în cerc sau în jurul unei
mese rotunde.
18
A rticolele13,14,28,31 m coalalere.sE telvciadioscustocîim etparteuînvE ilaevairsaelgânidîensceplaiseiiteluaicaripleeznsdutprinunet
pluuirncionirdbuiilrneticum uvillae.caileoiralgordi.se,Ilantusearslaocdlduioaeinrcelaczslaucrseoaliulelii.pentruperiobîlnm
p r o f e s o r
cC oep-alim uluiî?nvaD tesdpersepredrderpetputruilreiC
ialuiploueni.al2u0acadN om upm icaluom luaim Prinintsdeiem
sîpcntrauoslbtaclrlaetem
rm ieltapdseiu?dlcreeilpatulirileiiC
autenucicm aeuafeclum de?m Însusrciospuunltcapabils
csndportieeiucpm
xcaublrseitl,noeodr.ri,iepcotcouopzrpiileli,unacltuevoirepnm
t nifeupe-m iutnen.satA m v zu u pm fneoglaerdtseeipdderrtienpptrtuurrii,laeadslm
oirtupudfatiosertm rinttraeisbpiugcrouuetrasm icnfeacaacveesvma
toteri
dÎpirnvotbrelm pem nleitraducinoalveiavaedireeaaslo.dluifeirenlaproblm îm r e e. s o l u i p e n t f onam
S g ensce.tviaoeusoleluriiedclaelfjeoactepaurtloeb–laielm
u
m
n u
pnoudatesm s ol u io n a t o a t e p ro ble m e l
e
R eisaulrbseedehârtie periota.rdeU nlunneglveodredftiinm rîpn.depdlinrinteo
CF
rT o e
iipaoreanpeenctorluoraatdeescauupacafirgioucriinpeendteru„btabieliifete”,saufiguridecupatedeprofesor Ce tiu copiii acum despre În ce mod au fost respectate S înv m cum s lu m m suri în
F C ooasrtfuem ci,dacestenecesar
L P rocciead1uerirecuzit,dacestenecesar,pentruscenete
e drepturile copilului? principiile care stau la baza afara colii: ce-au înv at elevii
îaP mroptfreesbonuri,:ldesaesnem azenedao,uspedresoeanezepctealbed:oufem fiegiuerisauiusnbînrcbeartcoebsinuritspiundvrlajituorm .Pteoaprerlechîni,trceobpir drepturilor copilului la sala de pentru via a lor viitoare?
D -C efaceinvpuretesji,otaprnruoalfoeînbsoiarncuuellietîiaaîindsuaintnuam i?tesituai?sem
vrausdppunbcsinâutreivl(eaîncm ospilorm înatr-iodelisctapse,taeblpo-spifbeirleslevfiaeîcntrec-uoenm aerntuanirciesrcam uîincsefraecm
aditutabjlue)di.,ecaPsrtofiedlesîonvrcauâlotvafriee.cstarâengceoptiolaste clas i în comunitatea colar ?
19
V suger m urm torul tabel pentru a integra ideile elevilor.
Persoan Vr jitor
(Desen) (Desen)
Foame
S r cie
Plictiseal
Zi de na tere
Ne uit m la solu ii i-i l s m pe copii s - i fac propriile comentarii. Bineîn eles, acum vor ap rea întreb rile!
Profesorul vrea s tie:
- Pute i vedea vreo solu ie sau vreo idee care-ar apar ine unui vr jitor bun sau unu vr jitor r u?
- Când v-a i dorit ultima dat s fi i vr jitor i ce-a i dorit s schimba i atunci?
- Care este cea mai mare dorin în acest moment?
Profesorul îi încurajeaz pe copii s - i prezinte ideile i le ofer tuturor sprijin pozitiv. Le va spune c vor
vorbi la clas de mai multe ori despre vr jitori în cursul lec iilor urm toare i le ofer elevilor sarcina de a
c uta imagini cu vr jitori în reviste sau în c r i i de a le aduce la clas , dac este posibil. Imaginile i c r ile
ar trebui s alc tuiasc o mic expozi ie.
Pentru restul lec iei, copiii ar trebui s - i termine desenele de vr jitori i persoane obi nuite i s le coloreze.
Lec ia 2
Pe tot parcursul s pt mânii, profesorul i-a încurajat repetat pe elevi s aduc imagini i c r i cu vr jitori i s -
i termine desenele.
La începutul celei de-a doua lec ii, profesorul se refer la con inutul lec iei anterioare i explic procedura
pentru lec ia din ziua respectiv : acum ne vom uita la imaginile, c r ile i obiectele pe care le-a i adus voi sau
pe care le-a i f cut chiar voi. Pute i distinge ceva care este la fel sau care este diferit?
Copiii stau acum într-un cerc. Profesorul le spune c acum mai mul i ani au fost redactate ni te drepturi
speciale care se refer la via a i situa ia copiilor. În acest moment recomand m lectura Declara iei asupra
Drepturilor Copilului (1959), pe care o poate adapta i prescurta profesorul, dup cum consider necesar.
Clasa ar trebui, în special, s se concentreze pe cel de-al doilea principiu. Versiunea prescurtat ar putea fi,
dup cum urmeaz :
Copiilor ar trebui s li se acorde ansa de a cre te s n to i i în condi ii normale. Aici se include dezvoltarea
lor:
- fizic
- moral
- psihologic
- mental i
- social .
Copiii ar trebui s se bucure i de libertate i de respectarea propriei lor demnit i personale.
Într-o prim etap , copiii ar trebui s în eleag acest principiu. Profesorul va explica prin integrarea
asocia iilor i a contribu iilor copiilor, conceptele i modul în care se rela ioneaz acestea.
În acest moment, profesorul aranjeaz circa 40 de figuri de b ie i i fete pe care el/ ea sau elevii le-au decupat
dinainte (vezi la anex tiparele). Împarte figurile în patru grupe pe podea.
20
- Grupa 1 s-a dezvoltat beneficiind de s n tate fizic .
- Grupa 2 s-a dezvoltat beneficiind de s n tate moral .
- Grupa 3 s-a dezvoltat beneficiind de s n tate mental .
- Grupa 4 s-a dezvoltat beneficiind de un mediu s n tos din punct de vedere social.
Acum îi va ruga pe elevi s g seasc ce copil e posibil s lipseasc , i d câteva exemple, dac este necesar.
- Dezvoltarea s n toas din punct de vedere fizic f r haine c lduroase

- Dezvoltarea s n toas din punct de vedere moral prieteni r i
- Dezvoltarea s n toas din punct de vedere mental f r c r i bune
- Dezvoltarea s n toas din punct de vedere al mediului s n tos social f r prieteni
Profesorul scrie care este elementul lips pe corpul unei figuri de copil din hârtie i-l pune la loc din nou.
Acum îi roag pe copii s - i adauge propriile lor idei. E posibil ca ace tia s nu fie în stare s se ocupe de
toate cele patru categorii; în aceast situa ie, profesorul ar trebui s -i sprijine (nu s le dea r spunsurile).
Dup ce-au fost identificate nevoile copiilor care-au fost notate pe figurile de hârtie, vr jitorii au ni te lucruri
de f cut. Pe grupe de câte trei, copiii vor primi un num r de figuri de hârtie cel pu in suficient pentru a
corespunde num rului de membri ai grupului.
Sarcina lor este urm toarea:
- Uita i-v la situa ia fiec ruia dintre copii i încerca i s afla i ce-i face ferici i i ce-i face neferici i.
- Cum ar putea s fie de ajutor vr jitorul?
- Cum ar putea s -i ajute pentru a se asigura c ace tia se simt mai bine i mâine i poimâine?
- Cum ar putea s ajute un copil astfel încât acesta, b iat sau feti , s poat face ceva singur, el/ ea
îns i?
- Cum ar putea oamenii obi nui i s -i înlocuiasc pe vr jitori?
Elevii se reunesc din nou în cerc i- i partajeaz solu iile lor magice.
Lec ia 3
Haide i s analiz m acum situa ii concrete din via a real . Înc o dat , profesorul repet cele 10 principii ale
drepturilor copilului i-i stimuleaz pe elevi s se gândeasc la situa iile din mediul lor cotidian în care colegii
lor de clas , prietenii, elevii mai mici sau mai mari, sau chiar ei în i i e posibil s nu se simt în largul lor.
Lista de locuri i situa ii pe care-o men ioneaz elevii ar putea s includ , dup cum urmeaz :
Locuri:
- sala de clas
- curtea colii
- drumul c tre coal .
Situa ii:
- ceart i dezacord
- nu exist prânz
- am uitat s -mi fac tema
- am fost b tut/ b tut
- nu am nici un prieten
- f r o hain c lduroas de iarn
- f r îmbr c mintea de sport adecvat .
Acum ne vom asuma rolurile de mici vr jitori. Vom exersa cum s g sim solu ii pentru aceste situa ii.
21
În reuniunea plenar analiz m dou sau trei situa ii. Dup care elevii formeaz grupe mici i aleg o situa ie,
de care vor s se ocupe (se poate întâmpla ca o situa ie cum ar fi „cei care terorizeaz îi bat pe ceilal i copii s
fie aleas de mai multe ori).
Elevii ar trebui s joace pe roluri o scen care s prezinte situa ia respectiv i ar trebui s ajung la o solu ie
în cadrul scenetei lor.
Profesorul sus ine grupurile, face sugestii, dac e necesar i ascult . Pentru cea de-a patra lec ie, elevii î i pot
perfec iona scenele cu ajutorul costumelor i a recuzitei.
Lec ia 4
Elevii î i vor juca scenetele în sala de clas .
Dup care, elevii vor discuta maniera în care se pot pune în practic aceste scene în via a lor cotidian .
- Ce situa ii am descoperit?
- Cum am reac ionat dup ce-am vorbit despre ele la sala de clas ?
- Cum ne putem sus ine unii pe ceilal i?
- Ar trebui s înfiin m un club al „Vr jitorilor Buni”?
- Ar trebui s încerc m s -i inform m pe elevii din clasa întâi, a treia i a patra cu privire la Ziua
Universal a Copiilor (20 noiembrie)?
22
Clasa a IV-a: DREPTURILE NOASTRE – COMOARA NOASTR
Planul lec iei

Lec ia 1 De ce avem nevoie de drepturi Elevilor le este prezentat Obiectele care-ar putea fi
speciale ale copiilor? proiectul „cutia comorilor”, utilizate la reprezentarea
dup care vor discuta cum s - anumitor drepturi ale
l planifice i s -l desf oare copiilor (demonstra ie i
inspira ie); carduri cu
drepturile copilului
Lec ia 2 Cutia mea personal cu comori Elevii î i decoreaz propriile Fiecare copil aduce câte
– ceva special cutii cu comori i le preg tesc o cutie de metal, de lemn
pentru „comorile drepturilor sau de carton la coal ;
copilului” nasturi colora i, cârpe
etc.; lipici i foarfeci
Lec ia 3 Cutia mea de comori, cutia ta de Elevii î i prezint cutiile de Cutiile cu comorile
(dup un comori! comori, aranjându-le într-o copiilor ( i ceea ce
interval de expozi ie pe pupitrele lor con in acestea)
mai multe
s pt mâni)
Lec ia 4 (cu Cum am putea aranja o Copiii î i aranjeaz comorile Elevii g sesc spa iu sau
pu in timp expozi ie? i cutiile lor cu comori pentru loc pentru expozi ia lor
înainte de 20 ca to i copiii din coal s le
noiembrie) vad
Elevii dobândesc cuno tin e mai detaliate despre drepturile copilului. Timp de mai mult vreme studiaz
con inutul i inten ia acestor drepturi încercând s realizeze o coresponden între fiecare drept i un obiect
care poate ilustra sau simboliza acest drept. Fiecare copil î i va g si propriile sale solu ii. Pentru a proceda
astfel, copiii trebuie s fi în eles i interpretat articolele respective.
În termenii teoriei înv rii, aceast sarcin le permite elevilor s - i organizeze activ propriile procese de
înv are, ceea ce le spore te considerabil ansele de a resim i o cre tere durabil a cuno tin elor.
Fiecare elev î i produce propria cutie a comorilor. Elevii se vor identifica mult mai puternic cu drepturile
copilului, i din punct de vedere intelectual, i din punct de vedere afectiv.
Acesta este un proiect de clas care acoper o perioad mai lung de timp i care poate stimula în mod repetat
elevii s - i partajeze i s - i discute ideile.
Cu ocazia Zilei Drepturilor copilului (20 noiembrie), se poate organiza o expozi ie a cutiilor cu comori ale
elevilor în cl direa colii. Acest lucru ofer o stimulare suplimentar i-i va motiva pe elevii mai mici s fac
ceva asem n tor unul sau doi ani mai târziu.
23
Profesorul
Sunt prezentate i discutate toate To i elevii se bucur de dreptul de Elevii înva s ia decizii i s - i
drepturile copilului. a- i dezvolta propriul mod de argumenteze solu iile pe care le-au
exprimare artistic . Astfel, g sit.
elevilor le cre te încrederea în sine
i înva mai multe despre ei în i i
i despre ceilal i.
Elevii
Studiez de ceva vreme drepturile E minunat dac coala devine un Nu toate articolele din conven ia
copilului. A trebuit s iau o loc unde putem vedea atât de privind drepturile omului sunt la
decizie cu privire la fiecare articol multe opere de art . Acum îmi fel de importante pentru mine. M-
i a fi putut proceda astfel doar place c sunt la coal . am gândit la care ar fi articolele
dac a fi în eles articolul. Am pentru care a putea s pledez. M-
aflat c nu e întotdeauna u or s am gândit la care sunt drepturile
în elegi conven ia privind care sunt importante în mod
drepturile copilului. special pentru al i copii din alte
familii, regiuni sau alte ri i ce-
a putea face pentru a-i sprijini.
Resurse
Cartona ele cu drepturile copilului
Cutiile de comori
O colec ie de materiale r mase din cadrul activit ilor anterioare
Lipici
Foarfeci
Procedur
Lec ia 1 (în septembrie)
Profesorul pune pe mas o cutie goal , cartona ele cu drepturile copilului i unul sau dou obiecte care s se
potriveasc , de exemplu:
- Articolul 7, dreptul la un nume de la na tere – o mic lumânare care s aduc aminte de botez i de
ziua de na tere;
- Articolul 28, dreptul de a beneficia de educa ie – un mic creion.
Acum explic planul:
- Ziua Drepturilor copilului pe 20 noiembrie.

24
- Pân ce to i copiii î i vor fi umplut cutia cu comori cu obiectele care corespund drepturilor copilului.
- Fiecare elev se decide care sunt obiectele care-ar putea corespunde, respectiv, unui drept al copiilor.
- Mai întâi, fiecare copil î i ia câte o cutie cu capac (o cutie de carton, lemn sau metal va fi de ajuns).
Cutia ar trebui s fie pictat i decorat i ar trebui s fie i cumva semnat cu numele proprietarului.
- To i elevii taie cartona ele cu drepturile copilului. Le fixeaz cu o agraf de hârtie i le pun în cutiile
lor cu comori. Acum începe vân toarea de comori!
Copiii î i partajeaz ideile i sugestiile despre cum s pun mâna pe cutiile cu comori i cum ar putea fi
acestea decorate.
Dac este necesar, profesorul ar trebui s pun la dispozi ie lipici, culori i pensule.
Lec ia 2
Copiii î i arat unul altuia materialele i încep s - i decoreze propriile cutii cu comori. Î i partajeaz
materialele i se ajut unii pe ceilal i.
În cadrul celei de-a doua lec ii, copiii discut despre cum s colecteze obiectele.
Este important ca aceast sarcin de „vân toare de comori” s -i ajute pe elevi s se familiarizeze cu i s
în eleag drepturile copilului. Pot s aleag un obiect doar dac au în eles ce înseamn un anumit drept al
copiilor.
În aceast etap de strângere de comori, elevii ar trebui s fac schimb de idei i s arate ce-au g sit: cine a
g sit i ce a g sit care corespunde c rui drept? Elevilor ar trebui s li se permit s - i copieze ideile unii de la
ceilal i. Copiii se vor angaja într-un fel de competi ie de tipul cine are cea mai frumoas cutie cu comori cu
ideile cele mai creative i mai originale. Profesorul nu mai trebuie s stimuleze activitatea în acest moment.
Lec ia 3
Cu o s pt mân înainte de Ziua Drepturilor copilului (20 noiembrie): to i copiii arat care sunt obiectele pe
care le-au adunat într-o expozi ie de pe pupitrele lor. Nu e necesar s ilustreze fiecare drept al copilului cu un
obiect.
Copiii î i explic unul celuilalt de ce au ales un anumit obiect. Profesorul nu trebuie s emit nici o judecat
personal privind valoarea fiec rui produs, este mul umit de toate obiectele pe care le-au adus copiii. La
îndrumarea profesorului, clasa discut cum ar putea fi organizat expozi ia pentru ceilal i elevi din coal .
Exist vitrine pe care le putem utiliza? Ar trebui s organiz m ni te mese mici în cl direa colar ? Ar trebui
s ne transform m sala de clas într-un muzeu al drepturilor copilului în ziua de 20 noiembrie? Poate o alt
clasa a treia a realizat acela i plan. Cum ne-am putea partaja proiectele? Ar trebui s invit m pe dl./ dna.
director, pe pedagogul colii, pe ceilal i profesori, pe p rin i sau pe membrii personalului administrativ?
Ar trebui s se organizeze i un fel de inaugurare a expozi iei noastre?
Trebuie s repet m sau s scriem i s compunem un cântec pentru aceast ocazie? i a a mai departe.
Lec ia 4
Ziua Drepturilor copilului, 20 noiembrie (sau poate cu o zi înainte)
Elevii organizeaz expozi ia i se ofer s -i informeze pe ceilal i elevi.
25
Profesorul decide dac ar trebui s in un scurs discurs de Ziua Drepturilor copilului i dac ar putea avea i
un discurs de inaugurare a unei expozi ii de art .
26
Clasa a V-a: NOI NE FACEM REGULILE PENTRU SALA NOASTR DE CLAS
Planul lec iei

Lec ia 1 Care sunt drepturile pe care le are Lucrând pe grupe, elevii Foi de hârtie A4 (câte
toat lumea din aceast sal de preg tesc o list de sugestii cu una pentru fiecare grup)
clas ? regulile aplicabile în clasa lor.
Lec ia 2 Ce transform o regul într-o Materiale
Elevii se gândesc la principiul privind
regul bun ? De ce pot s fie o ordinii i la reguli. principiile de baz ale
b taie de cap regulile? De ce pot regulilor dintr-o
fi utile regulile? democra ie.
Foi de hârtie A4
Lec ia 3 Cum pot s fie aduse la via în Lucrând pe grupe, elevii Materiale, fie copiate, fie
sala de clas drepturile copilului? ajung s vad care sunt scrise de c tre elevi
regulile care se armonizeaz
cu drepturile copilului.
Lec ia 4 S ajung la ni te reguli pe grupe Elevii î i compar ideile – i -
i s convin asupra acestora la încearc s ajung la o decizie
sala de clas unanim privind regulile
aplicabile în sala lor de clas .
Atunci când facem leg tura dintre reguli pentru sala de clas i perspectiva drepturilor omului sau ale
copiilor, aceste reguli dezvolt implica ii care merg mult mai departe de simpla asigurare a p cii i a lini tii
din sala de clas .
Drepturile omului i ale copiilor nu sunt doar un corp de standarde juridice reci. Dac se dore te s
func ioneze i s aib un în eles, atunci ar trebui s serveasc drept instrumente i linii directoare pentru
eforturile noastre de a aduce egalitatea i justi ia în cadrul vie ii noastre cotidiene. Pentru elevi, coala este un
element important, în anumite moduri, chiar piesa central a vie ii lor de zi cu zi. Îns coala reprezint chiar
mai mult decât atât: coala este singurul loc în care elevii pot s înve e cum s se comporte în societate.
coala, în alte cuvinte, sala de clas , cl direa colii i anexele ei ca întreg, dar i structura colii i a
conducerii acestea alc tuiesc un model în miniatur al societ ii – o micro-societate. Ceea ce-au înv at elevii,
ce-au dezvoltat i testat aici, fie c este util sau nu, va fi, cu foarte mare probabilitate, transferat în lumea din
afara s lii de clas i a comunit ii colare.
Drepturile i îndatoririle formeaz o pereche complementar de concepte. in unele de celelalte ca ziua de

noapte sau ca iarna i vara. Drepturile i îndatoririle depind unele de celelalte. Drepturile omului i ale
copiilor nu pot fi în elese f r a se aprecia interdependen a dintre drepturi i îndatoriri.
Proiectul de fa se va concentra pe urm toarele articole din Conven ia privind Drepturile Copilului: Articolul
12, S ni se asculte opinia; Articolul 13, Libertatea de a ne exprima, Articolul 28, Dreptul la educa ie, i
Articolul 31, Dreptul la timp liber i recreere.
27
Profesorul
În cadrul acestei unit i, elevii Elevii în eleg cum sunt f cute
resimt în mod concret c avem regulile într-o democra ie. Sunt în
nevoie de reguli pentru a tr i stare s ia parte la procesele
împreun i în eleg c drepturile democratice de luare de decizii.
copilului definesc un astfel de
sistem de reguli.
Elevii
tiu acum c am dreptul s iau Elevii în eleg c drepturile i Acum pot s încerc s g sesc
parte la elaborarea regulilor îndatoririle apar in una celeilalte. reguli similare despre cum s
aplicabile s lii noastre de clas . Î i dau seama c regulile au fost tr im împreun în familia mea,
Sunt con tient c elaborarea create de oameni pentru oameni, aplicabile clubului nostru de sport
conven iei privind copiilor a c pot fi schimbate i c nu este sau mie i prietenilor mei. Ar
constituit un tip asem n tor de u or s convii asupra unor reguli trebui s ne asigur m c iau parte
proces. obligatorii pentru toat lumea din cât mai mul i oameni cu putin la
cadrul unui grup. definirea acestor reguli i c au
fost în stare s convin asupra
unui compromis.
Resurse
Imagini decupate din reviste i ziare
Foarfeci
Lipici
Reviste
Foi de hârtie
Procedur
Lec ia 1
Profesorul face o prezentare a proiectului.
El/ ea discut cu elevii chestiunea „drepturilor i a îndatoririlor”.
28
Dup care lec ia urmeaz etapele subliniate în manualul Consiliului Europei.
1. Pe baza unui „joc” de formare a grupului (de exemplu, se ofer cartona e asortate pentru a se forma
un grup de jongleri, violoni ti etc.), clasa se împarte în trei, ase sau nou grupe, în func ie de
dimensiunea clasei. Încerca i s nu ave i mai mult de cinci elevi în fiecare grup. Fiecare grup e fie A,
B, sau C.
2. Fiecare grup î i nume te un purt tor de cuvânt. Da i feedback – cum v-a i ales purt torul de cuvânt?
3. Fiecare grup are câte o foaie de hârtie împ r it în treimi. În treimea superioar a foii de hârtie trebuie
s eviden ieze ceea ce cred ei c sunt drepturile fiec rei persoane (inclusiv ale profesorului) din sala
lor de clas . Ar trebui s scrie fiecare sugestie care-ar trebui s fie num rat .
4. Da i feedback – cât de bine crede i c-a i finalizat sarcina? Ce-a i f cut cu to ii pentru a oferi ajutor?
Ce piedici a i avut?
5. Pasa i hârtia la grupul urm tor (de la A la B, de la B la C, de la C la A).
6. Analiza i lista de drepturi generat de grupul anterior. Care sunt responsabilit ile pe care le avem
pentru a respecta aceste drepturi? Ce trebuie s facem, cum trebuie s ne comport m?
De exemplu, „Toat lumea are dreptul de a fi auzit”, i „Avem sarcina de a asculta”.
Utilizând acelea i numere ca i în sec iunea de drepturi, scrie i sarcinile corespunz toare (dac se pot
gândi la vreuna) în treimea din mijlocul foii de hârtie.
La sfâr itul lec iei, profesorul strânge toate contribu iile elevilor pentru a le trece în revist înainte de lec ia
urm toare.
Lec ia 2
Profesorul îi încurajeaz pe elevi s discute întreb ri de baz privind regulile:
- Ce m deranjeaz la reguli?
- Când sunt bucuros/ bucuroas c exist reguli?
- Cine stabile te regulile?
- Cine pune în practic regulile?
Urm torul text, sau o versiune prescurtat sau o contribu ie a profesorului poate s -i ajute pe elevi s
g seasc r spunsuri la primele dou întreb ri.
29
Disciplina i ordinea dintr-un punct de vedere democratic
1. Ordinea este necesar în toate circumstan ele. Un grup f r ordine i reguli de baz nu poate fi
democratic.
2. Limitele sunt necesare. E posibil ca regulile s fie gre ite sau neadecvate. Îns , atâta vreme cât nu au
fost înlocuite, trebuie s fie respectate. Cu toate acestea, trebuie s fie posibil s fie schimbate.
3. Înc de la început, copiii ar trebui s participe la stabilirea i la punerea în practic a regulilor. Doar
în acest fel e posibil ca ace tia s se identifice cu regulile.
4. O comunitate de tipul unei s li de clas nu poate func iona dac nu exist încredere i respect
reciproc.
5. Spiritul de echip trebuie s înlocuiasc concuren a din sala de clas .
6. O atmosfer de prietenie la sala de clas are o importan vital .
7. Aptitudinile sociale ale profesorului au de adus o contribu ie Un grup f r ordine i reguli de
esen ial (conducerea democratic , dezvoltarea unui baz nu poate fi democratic.
sentiment de apartenen la grup, consolidarea de leg turi,
etc.).
8. Comunicarea de grup este o realitate permanent într-o clas condus în mod democratic.
9. Elevii, i fete i b ie i, trebuie s fie încuraja i s exploreze noi aspecte i s înve e din gre eli.
10. În cadrul setului prestabilit de limite, trebuie s fie posibil s - i exerci i libert ile. Doar în acest mod
este posibil dezvoltarea responsabilit ii individuale.
11. Disciplina i ordinea vor fi acceptate i respectate cu cea mai mare bun voin dac vor sprijini pe
fiecare s se exprime i dac sus in grupul în scopul dezvolt rii de leg turi i de condi ii de lucru
satisf c toare.
Elevii formeaz acelea i grupe ca i în lec ia anterioar . Profesorul le distribuie fâ iile de hârtie i le face
urm toarea prezentare.
7. Contribu ia profesorului. Reguli pentru reguli.
- Alege i câteva reguli care s fie afi ate în sala de clas într-un loc important pentru ca to i s le vad .
- Ar trebui s fie formulate într-o manier pozitiv – „s faci ceva” în loc de „s nu faci ceva”.
- Trebuie s fie concrete i s descrie comportamentul necesar, de exemplu, dreptul de a fi auzit; avem
sarcina de a asculta; regul – s t cem când vorbesc ceilal i.
8. Mai face i s circule hârtia din nou. Ave i în vedere toate informa iile din partea celor dou grupe
anterioare. Conveni i asupra a cel mult cinci reguli, pe care le scrie i cu litere mari în treimea de jos a
foii de hârtie. T ia i aceast parte i afi a i-o pe perete. Fiecare purt tor de cuvânt al grupelor trebuie
s explice regulile întregii clase.
Profesorul îi orienteaz pe elevi pentru a lua ni te decizii ulterioare privind regulile care sunt identice
i care se repet , prin urmare pot fi omise. (E posibil ca unele grupe s nu fie de acord c s-a renun at
la contribu ia lor; într-o astfel de situa ie este necesar o compara ie atent a versiunilor pentru regula
respectiv , precum i aptitudini de negociere i de convingere prin puterea argumenta iei. Dac un
grup refuz s accepte o decizie se pot accepta repeti iile pentru moment).
9. Votarea pentru anumite reguli. Fiecare elev are patru jetoane pe care le poate „cheltui” pe regulile
despre care crede c ar trebui incluse în regulile pentru sala de clas . Elevii pot s aleag pân la
patru reguli, alocând câte un jeton fiec reia, sau pot s acumuleze pân la patru jetoane pentru a
sus ine o anumit regul . Cele patru reguli care ob in cel mai mare num r de voturi se includ în setul
de reguli pentru clas . Pot fi redactate într-un document special, pot fi semnate de fiecare elev i
afi ate la vedere în sala de clas . Clasa poate da sarcina redact rii regulilor unei echipe de elevi i
poate decide cum trebuie ace tia recompensa i de c tre clas .
30
10. Înv area prin cooperare. Ce-a fost de ajutor, ce-a constituit o piedic ? Cum a i contribuit la
activit i? A i observat i pe altcineva din clas ale c rui contribu ii au fost de ajutor? Ce-au f cut?
Aceasta este prima ocazie în care clasa poate s - i aplice regulile i le poate pune în practic .
Profesorul ar putea s -i laude pe elevi pentru faptul c respect regulile. Pe de alt parte, profesorul
ar trebui s evite s -i fac pe copii s le fie ru ine c nu au respectat regulile, deoarece ar putea s
r mân cu o reputa ie proast .
Lec ia 3
Profesorul prezint pe scurt drepturile copilului.
Pentru majoritatea elevilor, acest lucru reprezint o repeti ie.
- Cum au fost acestea create?

- Cum se leag acestea de drepturile omului? De ce avem nevoie i de drepturile copilului, din moment
ce-avem drepturile omului?
În acest moment, profesorul prezint urm toarea selec ie de drepturi ale copiilor.
Articolul 12, exprimarea propriilor noastre p reri i interese;
Articolul 13, libertatea de a ne exprima;
Articolul 28, dreptul la educa ie;
Articolul 31, dreptul la odihn i la timp liber.
Elevii preg tesc o foaie de lucru cu dou coloane. Într-o coloan mai mic în stânga introduc cele patru
drepturi, spa iindu-le egal pe toat pagina.
În coloana mai mare din dreapta î i adun gândurile referitoare la drepturile i îndatoririle pe care le implic
aceste drepturi, i pentru ei i pentru ceilal i: dac vecinul meu, un prieten sau colegul meu de clas pretinde
c exist acest drept, atunci care sunt obliga iile i îndatoririle rezultante pentru ceilal i? Cum trebuie coala
s asigure predarea (Articolul 28)? Cum pot eu, ca membru al acestei clase s contribui la succesul acestui
drept?
31
Membrii grupului (nume)
Drepturi Reguli i îndatoriri
Articolul 12
Exprimarea
propriilor opinii i interese
Despre ce este vorba:
Articolul 13
Libertatea
de a ne exprima
Articolul 28
Dreptul la educa ie
Articolul 31
Dreptul
La odihn i timp liber
Lec ia 4
Elevii î i prezint rezultatele unii celorlal i în sala de clas . Exist un singur purt tor de cuvânt pe grup.
Ar putea s se refere la anumite aspecte, cum ar fi urm toarele:
- Cum ne-am abordat sarcina? (Proces de lucru pe grup i de luare de decizii)

- Ce-a fost important pentru noi? (Criterii i valori)
- Cum ne putem asigura c sunt respectate regulile? (Atitudini fa de reguli, punerea acestora în
practic ).
Elevii sunt de acord asupra regulilor aplicabile clasei lor. Un grup prime te sarcina de a crea un document cu
regulile, care s aib forma unei opere de art . To i elevii i profesorii semneaz acest document. Regulile
r mân în vigoare pân ce sunt înlocuite de un document nou. Documentul urmeaz s fie afi at de Ziua
Drepturilor copilului ca un exemplu de cum s se practice democra ia la sala de clas .
32
Clasa a VI-a: DREPTURILE COPILULUI – O LUCRARE DE ART !
Planul lec iei

Lec ia 1 Ce înseamn proiect de art ? Elevii iau decizia care este Câteva reviste;
Cum pot prezenta drepturile singurul articol din conven ia drepturile copilului pe
copilului prin intermediul privind drepturile copilului cartona e sau pe fâ ii de
mijloacelor artistice? pe care-l vor prezenta ca pe hârtie
o oper de art i- i dezvolt
primele idei.
Lec iile 2-4 Cum pot s se sprijine unii pe Elevii efectueaz unul sau Hârtie, culori, lipici,
ceilal i, elevii i profesorul? mai multe proiecte de art . reviste etc.
Cum d m socoteal pentru Înva s dea i s accepte
lucr torii înce i i rapizi? ajutor în clas .
Drepturile copilului i ale omului sunt adesea legate de probleme politice, sociale i personale complexe.
Acest proiect rezum o tradi ie la care s-a f cut referire în mod repetat în contextul drepturilor copilului i ale
omului. Arti ti au primit aceast sarcin de a exprima prin imagini con inutul unui anumit articol, sau a unei
p r i din acesta. Astfel au fost create multe felicit ri, calendare, c r i i chiar filme minunate.
Acelor elevi care au lucrat deja pe proiectul cu cutia cu comori în clasa a treia, acest proiect artistic le va mai
oferi o ocazie de a studia în profunzime drepturile copilului. Noi credem c e important ca elevii s re-
examineze o tem despre care deja tiu ceva în moduri diferite, cu alte cuvinte, prin intermediul unei abord ri
creative i integrale.
O afirma ie oral sau scris poate fi exprimat într-o imagine doar dac a fost în eleas pe deplin.
Recomand m planificarea secven elor didactice cu suficient de mult timp înainte pentru a putea prezenta
lucr rile de Ziua Universal a Copiilor de pe 20 noiembrie, în coal , la prim rie sau într-o alt cl dire
public .
Obiectivul proiectului este punct culminant i motor într-unul singur, de a stimula elevii s pun în practic
sarcina cu suficient aten ie i creativitate.
33
Profesorul
Elevii pot în elege în special prin Elevii sunt capabili afectiv s
intermediul orelor de art c este con tientizeze care sunt înc lc rile
i posibil i important s - i drepturilor copilului i s le
dezvolte mijloacele proprii i judece. i-au dezvoltat aceast
individuale de exprimare. G sesc capacitate prin intermediul acestei
moduri proprii de reprezentare a abord ri extrem de personale
diferitelor articole privind privind studierea i prezentarea
drepturile copilului prin înc lc rilor drepturilor copilului.
intermediul mijloacelor artistice.
Elevii
Împreun cu colegii mei am Acest proiect a transformat sala de Am devenit mai con tient de
studiat în profunzime drepturile clas i întreaga cl dire a colii talentele mele artistice i acum am
copilului. Am pus foarte multe într-un loc la decorarea c ruia am mai mult curaj s le folosesc i s
întreb ri noi i mi-am dat seama participat i în care m simt ca le perfec ionez. Fac parte din
c nu mai trebuie s -mi fac griji acas . Îmi pot exprima propria personalitatea mea i uneori îmi
dac nu am în eles înc toate personalitate individual i sunt permit s m exprim mai mult
articolele referitoare la drepturile perceput ca o persoan . decât a putea cu multe cuvinte
copilului. Îmi voi continua sau texte. M-a putea gândi la un
studiile. proiect artistic asem n tor despre
drepturile copilului, pe care l-a
desf ura cu prietenii mei, am
vinde câteva lucr ri i am dona
banii ob inu i pentru sprijinirea
proiectelor pentru copii.
Resurse
Textele privind drepturile copilului (Say it Right! The Unconventional Canadian Youth Edition of the United
Nations Convention on the Rights of the Child – „S spunem corect! Versiunea canadian neconven ional
pentru tineret a Conven iei Na iunilor Unite privind Drepturile Copilului” i Conven ia din 1989).
Procedur
Lec ia 1
Profesorul prezint clasei noul proiect în detaliu.
Este important ca ace tia s în eleag principiile care stau la baza proiectului, s con tientizeze ce le solicit
calendarul i s fi v zut exemple de ilustr ri ale drepturilor copilului prin intermediul mijloacelor artistice.
Prin urmare, profesorul trebuie nu numai s arate exemple de ilustr ri ale diferitelor drepturi ale omului i ale
copiilor. Trebuie, de asemenea, s demonstreze diferitele stiluri i abord ri pentru a-i sus ine pe copii s - i
g seasc propriile mijloace de exprimare.
34
Profesorul poate s aib în vedere cooperarea cu profesorul de art sau cu un artist local. Desigur, ini iativa i
activitatea poate s fie l sat în întregime la îndemâna elevilor.
Dup prezentare, elevii formeaz grupe mici pentru a planifica realizare proiectului.
Grupele ar trebui s aib în vedere întreb ri cum ar fi urm toarele:
- materiale
- culori
- calendar
- dimensiunea lucr rii, conceptul artistic
- planificarea unei expozi ii
Grupele î i partajeaz ideile în cadrul clasei.
La sfâr itul lec iei, elevii primesc un drept al copiilor pe care s lucreze. Acestea pot fi chiar trase la sor i.
Deoarece sunt mai multe drepturi ale copiilor decât sunt elevi în clas , profesorul va decide, de exemplu,
dac :
- elevii trebuie s primeasc o selec ie a drepturilor copilului;
- elevii care lucreaz mai repede ilustreaz mai mult de un drept;
- elevii mai silitori pot alege mai multe drepturi;
- clasa sa colaboreaz cu o alt clas .
Fiecare elev prime te câte o copie din toate drepturile copilului.
Elevilor li se d urm toarea tem , care-ar trebui s fie gata pentru lec ia din s pt mâna urm toare:
- Citi i i analiza i dreptul copiilor pe care l-a i tras la sor i/ care v-a fost alocat.
- Elabora i o idee de baz despre modul în care acest drept ar putea fi reprezentat prin mijloace
artistice.
- Strânge i exemple din reviste, ziare i c r i pentru a ar ta diferite moduri de ilustrare.
- G si i-v materialele de care ve i avea nevoie i aduce i-le la coal .
Lec ia 2
Elevii î i partajeaz i comenteaz pe ideile lor. E important ca ei s fi în eles drepturile copilului i ar trebui
s fie în stare s dea exemple la clas despre cum au fost îndeplinite aceste drepturi. Profesorul ar trebui s
insiste ca elevii s explice drepturile i modurile de ilustrare a acestora.
Profesorul nu ar trebui s fac decât câteva remarci, dac are, referitoare la ideile elevilor.
Elevii ar trebui s - i prezinte ideile nu doar în cuvinte. E motivant pentru elevi, de exemplu, dac pot realiza
afi e care s fie ulterior afi ate la sala de clas i ca schi ele lor s fie comparate i discutate. Aceste
prezent ri nu ar trebui s fie plictisitoare.
Lec iile 2-4
Elevii pot utiliza întregul interval cuprins între ultima jum tate a lec iei a doua i urm toarele dou lec ii
pentru a- i finaliza proiectul. Din experien s-a observat c elevii vor fi mult mai motiva i dac nu lucreaz
în izolare unii de ceilal i. Profesorul ar trebui s -i încurajeze s nu se mul umeasc doar cu prima lor idee.
Profesorul poate sus ine clasa s aib la îndemân o colec ie de afi e de art , ilustra ii din reclame, diagrame
etc. pe care s le fi decupat din ziare i reviste. Studen ii pot s aduc de-acas albume i reviste de art .
Aceast colec ie de ilustra ii nu trebuie în mod necesar s fie legat de tema drepturile copilului.
35
E esen ial s aib loc o discu ie înainte ca elevii s se apuce de activit ile lor:
- Cum în eleg eu acest drept?

- Care sunt culorile cu care se asorteaz ?
- Ce asociez eu acestui drept?
Câteva sfaturi:
- Dac pl nui i o expozi ie în cl direa colii, în sala de clas sau într-o cl dire public , asigura i-v c
elevii dvs. sunt de acord asupra unui format al hârtiei i asupra stilului de litere.
- Permite i-le elevilor dvs. s se ajute unii pe ceilal i la lucru. În aceast situa ie, permite i-le mai mult
timp s lucreze, fie într-o lec ie suplimentar , fie acas .
- Nu ezita i s aloca i pozi ii sau sarcini speciale elevilor talenta i în mod special. A i putea invita un
artist local, poate chiar pe cineva pe care-l cunosc elevii, pentru a le oferi clasei inspira ie i sprijin.
- Ave i în vedere cu foarte mare aten ie dac vre i s organiza i un concurs i s acorda i premii pentru
lucr ri extraordinare. Am sugera mai degrab s invita i un reporter de la un ziar local s publice un
articol înso it de o fotografie.
36
Clasa a VII-a: CEEA CE VREAU ESTE I CEEA CE AM NEVOIE?
Planul lec iei

Lec ia 1 Care sunt dorin ele mele? Elevii con tientizeaz care le Imagini pentru a forma
sunt dorin ele prin faptul c i perechi de elevi
le explic unul altuia.
Lec ia 2 De ce au nevoie oamenii? Elevii înva s fac distinc ia
Ca tem , elevii trebuie s
Ce-ar fi dr gu s aib ? dintre dorin e i nevoi, dintre
aduc de-acas :
nevoi de baz i nevoi de - reviste vechi
auto-împlinire - foarfeci pentru
fiecare membru
al grupului
- lipici
- câteva foi albe de
hârtie
- un plic mare
folosit
- o bucat de a ,
de aproximativ 4
m lungime
- 10 cârlige de rufe
Lec ia 3 Ce sunt dorin ele? Ce sunt Ghida i de criterii, elevii Materialele furnizate de
nevoile? convin asupra a 10 dorin e i elevi
nevoi importante
Lec ia 4 Drepturile copilului se Elevii î i compar ideile cu Copii ale conven iei
conformeaz cu ideile pe care le drepturile copilului i creeaz privind drepturile
avem noi despre dorin e i nevoi? afi e de prezentare pentru copilului pentru fiecare
Ziua Drepturilor copilului grup; foi de flip chart
Pentru a în elege la ce se refer drepturile copilului i ale omului, elevii trebuie s - i reflecteze nevoile i
dorin ele personale. Trebuie s devin con tien i de ceea ce se a teapt de la via în situa ia actual . Într-o
prim etap ar trebui s se gândeasc liber la dorin ele i nevoile lor, indiferent cât de nebune ti pot p rea
acestea i ar trebui, de asemenea, s i le exprime.
Într-o a doua etap ar trebui s clarifice care este, în în elegerea lor, diferen a dintre dorin e i nevoi reale în
via . Acest tip de alegere îi va ghida cu siguran c tre multe dintre acele drepturi pe care Conven ia privind
Drepturile Copilului le-a i garantat pentru ei.
În orice stadiu este important ca profesorul s stimuleze i s prezideze discu iile. Ar trebui s aib grij s in
intervin i s -i cople easc pe elevi cu propriile sale valori i norme, într-o încercare mânat de inten ii bune
de a-i convinge pe elevi care sunt ideile „corecte”. Mai curând, în cadrul unei discu ii bine ghidate, elevii vor
descoperi adesea i vor solu iona conceptele i valorile în conflict.
37
Profesorul
Aceast unitate le ofer elevilor Elevii ar trebui s con tientizeze
ocazia de a- i exprima dorin ele i c se confrunt zilnic cu aspecte
nevoile personale. Vor afla c sunt esen iale de via i c societatea
asculta i i c sunt lua i în serios. creeaz condi ii inegale pentru ca
Înva care este diferen a dintre membrii ei s fac fa unor astfel
nevoile de baz de supravie uire i de probleme.
lucrurile pe care le dorim. Ar trebui s înve e s - i apere
dorin ele i s p streze, în acela i
timp, o distan critic fa de
acestea.
Elevii
Am înv at c drepturile copilului Nu pot s -mi exprim dorin ele Voi încerca s fiu mai atent la
se concentreaz pe nevoile noastre decât dac am încredere în colegii diferen a dintre dorin e i nevoi.
cele mai importante – participarea, mei i în profesor. Am înv at c Nu o s -mi ascund i nici nu o s -
dezvoltarea, supravie uirea i merit s depui efortul de a te mi neg dorin ele i visele, îns voi
protec ia, i c au foarte multe de- deschide i de a-i vedea pe ceilal i încerca s le fac s devin realitate
a face cu via a mea cotidian . c procedeaz la fel. f r s d unez nevoilor celorlal i.
Resurse
Cartona e cu drepturile copilului;
Articole puse la dispozi ie de c tre elevi:
- câteva reviste vechi cu multe imagini, de exemplu, reviste pentru tineri sau de mod
- câte un foarfece pentru fiecare membru al grupului
- lipici
- câteva foi albe de hârtie
- un plic mare folosit
- o bucat de a de circa 4 m lungime
Procedur
Lec ia 1
Profesorul decupeaz câteva imagini cu ma ini frumoase, îmbr c minte la mod sau cu sta iuni de vacan
atractive în câte patru buc i fiecare pe care le distribuie la întâmplare elevilor. Elevii trebuie s - i g seasc
partenerii care au i ei câte o bucat din imaginea respectiv ; împreun vor forma un grup de lucru. Dac
trebuie s existe grupe de câte trei, pân la cinci pentru a se conforma num rului total de elevi, atunci
profesorul modific în consecin num rul de buc i în care decupeaz o imagine, de exemplu.
Câteva idei pentru stimularea grupelor:
38
Grupele trebuie s - i aleag un purt tor de cuvânt i un ef. Purt torul de cuvânt va vorbi în numele grupului
în fa a celorlalte grupuri, în plenar , în fa a profesorului. Acesta are sarcina de a transmite opinia grupului, i
nu pe a lui/ ei proprie. eful grupului organizeaz procesul de activitate, integreaz to i membrii i verific
încadrarea în orar.
Care sunt dorin ele pe care i le pot reaminti elevii? Care-au fost cele mai ciudate dorin e pe care le-au avut
când erau mai mici?
Ce-i f cea ferici i în mod special când aveau circa 7 – pân la 10 ani – i ce i-ar face cu adev rat ferici i în
ziua de ast zi?
Ce dorin e aveau adul ii pe care-i cunosc?
Grupul î i va lipi imaginea pe o foaie de hârtie i- i va scrie lista de dorin e, specificate dup vârst .
Cad de acord asupra unui titlu. Grupele î i prezint rezultatele în clas .
Mini-afi ele vor fi postate în sala de clas .
În ceea ce prive te s pt mâna urm toare, elevii primesc urm toarea sarcin :
Fiecare grup ar trebui s - i aduc urm toarele articole (cad de acord cine poart sarcina unui anumit articol
sau a altuia):
- câteva reviste vechi cu multe imagini, de exemplu, reviste pentru tineri sau de mod
- câte un foarfece pentru fiecare membru al grupului
- lipici
- câteva foi albe de hârtie
- un plic mare folosit
- o bucat de a de circa 4 m lungime
Lec ia 2
Elevii continu s lucreze pe grupe. Discut urm toarele aspecte:
Ce ne-ar pl cea s avem? Ce-ar fi dr gu dac am avea? De ce avem nevoie urgent ?
Pe perechi, elevii se uit pe reviste i pe celelalte materiale. Când g sesc imagini care ilustreaz sau
simbolizeaz dorin e i nevoi materiale i imateriale, le vor decupa i le vor strânge laolalt .
Fiecare pereche strânge circa 10 imagini, ceea ce înseamn c la nivelul grupului se strâng circa 20 de
imagini. Elevii numeroteaz imaginile pe fa de la 1 la 20.
Grupul face o list a tuturor imaginilor pe care le au i face distinc ia dintre dou niveluri de dorin e i nevoi:
un nivel de baz i un nivel „mai înalt” de auto-realizare. Lista ar putea ar ta, dup cum urmeaz :
De baz Auto-realizare
Fotbal Prieteni
Ma in Fericire
C min P rin i
Mâncare bun
Lec ia 3
39
Grupele primesc sarcina urm toare: conveni i asupra a 10 imagini care reprezint dorin ele care sunt cele mai
importante pentru voi.
Procedura este, dup cum urmeaz : imaginile numerotate sunt amplasate pe pupitrul grupei. Fiecare membru
al grupei poate acorda 10 puncte. Aceste 10 puncte sunt fie distribuite egal celor 10 imagini, fie este selectat
un num r mai mic de imagini, i se permite alocarea a câte dou puncte anumitor imagini. Fiecare elev face o
list cu imaginile ( pe numere) i cu punctele pe care i le acord fiec rei imagine. Cele 10 imagini cu
punctajul cel mai mare reprezint favoritele grupului. Dac exist baraj, atunci se selecteaz ambele imagini.
Grupele î i fixeaz imaginile pe a cu ajutorul cârligelor, i le aranjeaz în urm toarea ordine:
- în stânga, imaginile care reprezint articolele de care avem nevoie pentru a tr i demn (nevoile de
baz );
- în dreapta, imaginile care reprezint articolele de care avem nevoie pentru a tr i pl cut.
Lec ia 4
Grupele î i continu activitatea cu urm toarele materiale:
- 10 imagini selectate;
- 10 foi de hârtie, de dimensiuni A3, aproximativ;
- conven iile privind drepturile copilului (ambele versiuni).
Sarcin :
Citi i cu voce tare toate drepturile copilului în cadrul grupului (pe rând).
Care drepturi se refer la care nevoi?
Preg ti i 10 afi e. Lipi i câte o imagine pe fiecare foaie de hârtie, folosind jum tatea din partea stâng ; în
dreapta ad uga i drepturile copilului la care se refer dorin a sau nevoia respectiv . Ad uga i-v explica ia
pentru a ar ta care este leg tura dintre imagine, dorin i nevoi, i care sunt drepturile copilului.
Consulta i exemplul de mai jos.
Imaginea de ad ugat Articolul 7

Numele i cet enia noastr
La na tere avem dreptul de a ni se da un nume, de a
dobândi o cet enie, i, ori de câte ori e posibil, de a
ne cunoa te i de a fi îngriji i de p rin ii no tri.
Articolul 8
S ne p str m identitatea
Avem dreptul de a ne p stra i de a ne restabili
numele, cet enia i leg turile de familie.
Articolul 10
Reunificarea familiei
Dac trebuie s intr m sau s p r sim teritoriul unei
ri pentru a fi reunifica i cu familiile noastre,
guvernele au sarcina de a se ocupa de cazul nostru
repede i dând dovad de umanitate. De asemenea,
dac p rin ii no tri tr iesc într-o alt ar avem
dreptul de a avea contact personal i direct cu
ace tia.
40
Dac este de acord toat lumea, atunci afi ele vor fi postate în cl direa colii cu ocazia Zilei Drepturilor
copilului.
41
Clasa a VIII-a: ÎMI FAC PROPRIUL AFI !
Planul lec iei

Lec ia 1 În elegem articolele referitoare Elevii î i aleg articolele din Copii ale conven iei
la drepturile copilului? conven ie pentru un studiu privind drepturile
ulterior, ghidat de ni te copilului
criterii, pe care-l vor realiza
în cadrul urm toarelor dou
lec ii.
Lec iile 2 i 3 În elege toat lumea criteriile? Elevii lucreaz în ritmul lor Reviste, hârtie, lipici,
Cum poate profesorul s ofere pe grupe mici. Analizeaz foarfeci
sprijin f r a interveni prea articolele din conven ia
puternic? drepturilor omului i
deseneaz diagrame adresate
privitorului.
Lec ia 4 Ce-am înv at? Cât de solicitant Elevii reflect procesul lor Afi ele finalizate
a fost sarcina noastr ? Cum ne- de activitate i de înv are i
am utilizat libertatea? discut despre cum s - i
afi eze produsele.
Drepturile omului i drepturile copilului vor r mâne doar o viziune pe hârtie dac nu cap t însemn tate
pentru via a real a unei persoane. Prin urmare, trebuie s fie în elese i legate de experien ele concrete, adic
trebuie s fie aplicate în via a cotidian , iar înc lc rile acestora trebuie s fie identificate. Îns deja prima
etap dureaz ceva timp.
Dac elevii trebuie s în eleag drepturile copilului, care reprezint elementul pe care ne concentr m, atunci
trebuie s lucreze cu acestea. Nu va fi suficient doar s le asculte sau s le citeasc .
Tot aici ar trebui s remarc m c e posibil ca sintagma „drepturile copilului” s irite uneori considerabil pe
adolescen i. Foarte corect, nu doresc s fie numi i copii.
Cu toate acestea, drepturile copilului le sunt i lor aplicabile, cel pu in pân la vârsta de 18 ani. Adolescen ii
ar trebui s - i dea seama c drepturile copilului le ofer un instrument care e posibil s -i ajute s identifice
situa iile de injusti ii i s solicite dreptate. Prin ratificarea Conven iei privind Drepturile Copilului, fiecare
stat accept obliga ia de a pune în practic aceste mijloace prin toate mijloacele posibile; la fel, acest lucru
implic o mare prioritate a acestora în cadrul procesului de punere în practic i include sprijinul acordat
copiilor i tinerilor s utilizeze i s se bucure de aceste drepturi.
În cadrul proiectului didactic pentru clasa a aptea, suger m ca elevii s se ocupe de conven ie în detaliu, prin
identificarea unor situa ii de punere în practic , respectiv, de înc lcare a drepturilor copilului în sferele vie ii
lor cotidiene.
Obiectivul acestui proiect este o expozi ie – dac e posibil pe 20 noiembrie, Ziua Interna ional a Drepturilor
Copilului – cu afi e privind toate drepturile copilului. Fiecare afi include elemente de descriere a
con inutului, analiz i ilustra ie i pune în practic o serie de abord ri de la mai analitice la mai creative.
Dintr-o perspectiv didactic , aceast expozi ie ofer o ocazie i un stimulent de a te ocupa de un anumit
articol din conven ie. Poate c profesorii din celelalte clase ar putea juca rolul unui juriu care s aleag cel
42
mai frumos afi pentru care s-ar acorda un premiu mic (de exemplu, bilete la cinema, un cupon pentru o
carte).
Exemplele din via a local sau din contextul interna ional ar trebui s fie preluate din diferite mass-media
scrise pe care le aduc elevii la clas . Prin urmare, citirea de ziare i de reviste va reprezenta un element
esen ial al preg tirii. Dac nu exist cooperare în înv are (lucrul pe mici grupe de proiect), elevii nu- i vor
îndeplini obiectivele. Aceasta este o alt inten ie didactic a proiectului.
Proiectul ar trebui s acopere aproximativ patru lec ii. Cititorul va vedea c nu sunt complete toate lec iile, ci
c , mai curând, acestea se completeaz unele pe celelalte. În cadrul grupelor, elevilor ar trebui s li se ofere
ocazia de a- i crea ni te programe rezonabile pentru ei în i i.
Profesorul
Ce tiu copiii acum despre În ce mod au fost respectate S înv m cum s lu m m suri
drepturile copilului? principiile care stau la baza în afara colii: ce-au înv at
drepturilor copilului la sala de elevii pentru via a lor viitoare?
Elevii înva cum s analizeze Elevii percep clasa i coala ca Dac înva cum s prezinte un
drepturile copilului prin pe un mediu de înv are produs (în aceast situa ie, un
intermediul utiliz rii unei stimulant. Cotidienele devin afi ), elevii devin capabili s
abord ri sistematice. materiale de lucru. Astfel, coala observe i s prezinte chestiuni
devine un loc în care elevii pot importante i în afara colii.
s - i analizeze via a lor cotidian .
Elevii
Am con tientizat cât de corect au Am constatat cum colegii mei i Sunt preg tit s iau parte la
fost formulate articolele din cu profesorul meu m-au încurajat dezbaterea public pe aspectele
conven ia privind drepturile i m-au provocat. Ambele moduri pe care le în eleg. Doresc s -mi
copilului i de cât de multe de interac iune sunt maniere de sus in opinia privitoare la
aspecte sunt ascunse în acestea. sprijin pentru mine. drepturile copilului i ale omului
Am înv at s le analizez i s m i sunt gata, totodat , s ascult
gândesc la ele. care sunt opiniile celorlal i.
Resurse
Foi mari de hârtie
Hârtie în culori asortat
Carioci
Foarfeci
Lipici
Reviste i ziare vechi
Imagini i fotografii
Textul Conven iei privind Drepturile Copilului
Cartona e cu drepturile copilului

43
Procedur
Lec iile 1-3
Mai întâi profesorul prezint elevilor planul complet al urm toarelor patru lec ii. Clasa ar fi trebuit s
în eleag c trebuie s creeze afi e care s prezinte care sunt drepturile copilului, inclusiv, poate, o
competi ie.
Elevii ar trebui s lucreze în grupe de câte trei. În continuare le sunt date sfaturi despre organizarea i
alc tuirea acestora.
Conven ia privind Drepturile Copilului include 54 de articole, dintre care primele 41, poate 42, cel mult, au
direct însemn tate pentru elevi. Indiferent de care este selec ia pe care o face profesorul, e clar c fiecare
grup va lucra pe mai mult de un articol.
La început to i elevii ar trebui s citeasc întreaga conven ie i s - i fac propria alegere în ceea ce prive te
cele trei articole pe care le consider a fi de importan special pentru ei. În ordine numeric au fost lipite de
tabl cu band adeziv cartona e sau buc i de hârtie cu numerele articolelor. Elevii i le aleg pe cele favorite
i adaug câte o liniu în acest sens pe cartona ele corespondente. Dup care se num r liniu ele i se
noteaz rezultatul pe cartona e. Profesorul rearanjeaz apoi cartona ele în ordinea pe care i-au dat-o elevii.
Dup care prezideaz un scurt schimb de opinii între elevi, asigurându-se c to i elevii au ocazia de a
participa i de a fi ascultat.
- Cum reflect aceast alegere a priorit ilor situa ia real a copiilor i a adolescen ilor?
- Pute i identifica un model sau un principiu de baz ?
- Care sunt elementele care-au fost l sate pe dinafar ?
În acest moment ar trebui s fie formate grupele i acest lucru se poate face în cel pu in trei moduri distincte;
profesorul trebuie s fac o alegere.
Mai întâi, grupele ar putea fi alc tuite prin intermediul unei proceduri la întâmplare.
În al doilea rând, elevii sunt liberi s - i aleag colegii. Aceast op iune implic i decizia de a lucra pe
chestiuni de dinamic a grupului i pe leg turile formate la nivelul s lii de clas , indiferent de modul în care
se stabilesc acestea, de exemplu, între fete i b ie i, pe aspecte cum ar fi elevii care sunt ostraciza i, sau pe
posibilele nelini ti sau tensiuni. Dac se ia o decizie deliberat s se solu ioneze astfel de probleme, aceast
abordare poate îndeplini nevoile clasei, îns e necesar un interval mai mare de timp i energie suplimentar .
În al treilea rând, profesorul decide cum se organizeaz grupurile. Ar trebui s se asigure c toate criteriile
sale sunt clare i c elevii le în eleg.
Înainte s înceap activitatea, grupele trebuie s se organizeze. Elevii î i dau fiec rei grupe câte un nume i
distribuie trei sarcini. Fiecare grup are nevoie de un ef pe timp, de un ef peste materiale i de un
coordonator. Grupa va scrie care sunt membrii responsabili peste toate aceste chestiuni. Foile de planificare
se afi eaz în sala de clas . Ulterior, grupele vor citi articolele pe care vor lucra. Definirea rolurilor în acest
mod nu are nimic de-a face cu modul în care vor lucra elevii în realitate, ci-i va sus ine pe ace tia s - i
dezvolte competen ele sociale i s - i îndeplineasc scopurile.
În acela i timp, profesorul a luat cele 10 articole cel mai frecvent alese de pe tabl i le-a pus pe-o mas , cu
fa a în jos. Coordonatorii grupelor trebuie s aleag acum un articol la întâmplare i li se ofer descrierea
sarcinii.
44
Fiecare grup preg te te un afi pe un drept al copiilor.
Afi ul const în urm toarele p r i:

- titlul dat dreptului copiilor
- textul articolului din Conven ia privind Drepturile Copilului
- o imagine ad ugat care simbolizeaz dreptul
- un articol g sit i luat dintr-un ziar sau dintr-o revist , care se refer la acel drept i o explica ie cu
privire la leg tura dintre cele dou . (Este acesta un exemplu de mod în care acest drept este înc lcat
sau protejat?)
Dup ce-a terminat afi ul, grupa va alege un alt articol dintre cele r mase i va produce un al doilea afi în
acela i mod. Grupele observ care este articolul de pe afi ul grupului.
Grupele de lucru î i studiaz sarcina; î i întocmesc lista de materiale necesare i noteaz toate întreb rile care
e posibil s fi ap rut.
Dup care grupele convin asupra planurilor lor. Ce trebuie s fie f cut? Ce trebuie s fie strâns? Ce poate s
aduc un membru al grupei de-acas ? Cu stabile te programul responsabilul cu timpul? Unde vor fi stocate
materialele?
Dac profesorul i-a planificat lec iile pe o perioad mai lung de timp, le va da elevilor sarcina de a strânge
ziarele i revistele cu câteva s pt mâni înainte de începerea proiectului. Elevii ar trebui s aduc la coal
materialele care se ocup de teme de zi cu zi, dar i de aspecte politice i sociale i care includ imagini i
benzi desenate referitoare la acestea. Elevii ar putea, de asemenea, s aduc foarfeci, lipici i culori dac
acestea nu se g sesc în num r suficient la coal . În mod ideal, elevii ar trebui s decid care sunt materialele
de care vor avea nevoie i s le aduc la coal cu o s pt mân înainte.
La începutul activit ii pe grupe, profesorul ar trebui s adune elevii laolalt pentru o sesiune de feedback i
reflec ie. Sunt utile întreb rile dup cum urmeaz :
- Ce-a mers bine?

- La ce avem nevoie de ajutor?
- Ne-am în eles func iile în cadrul grupelor (coordonator, responsabilii cu materialele i cu timpul)?
Profesorul ar trebui, de asemenea, s discute expozi ia cu studen ii. Unde-ar trebui s aib loc i când? Cine o
va inaugura? Cine va fi invitat la ceremonie? Cine vor fi membrii juriului?
Lec ia 4
Pe durata edin elor de lucru, care se vor derula în cursul lec iilor întâi, a doua i a treia, elevii ar trebui s
lucreze ei în i i. Profesorul îi încurajeaz s produc ni te afi e care s fie pline de frumuse e i de în eles. Le
poate ar ta unul de model care poate fi adaptat i chiar dep it de elevi în cursul activit ii lor. Cu toate
acestea, afi ul model ar trebui s fac dovada tuturor elementelor pe care trebuie s le includ elevii în afi ele
lor.
Cine-a finalizat un afi poate alege un articol nou i poate crea un afi pe baza acestuia.
La sfâr itul proiectului, clasa î i va analiza activitatea laolalt , împreun cu profesorul. Fiecare grup î i
prezint unul dintre afi e în clas . Acum a venit momentul s se ofere clarific ri i s se explice care este
situa ia actual în ceea ce prive te drepturile copilului.
- Ce trebuie f cut pentru îmbun t irea situa iei?

- Care sunt posibilit ile pe care le avem?
- Pe cine trebuie s inform m, pe cine trebuie s implic m?
45
Elevii ar trebui s decid împreun , de asemenea, unde-ar trebui s fie p strate afi ele. Poate e posibil
organizarea unei expozi ii speciale – de Ziua Drepturilor copilului (pe 20 noiembrie) de c tre prim rie sau de
c tre o organiza ie non-guvernamental .
Clasa a IX-a: DE CE TREBUIE S RESPECT M ANUMITE REGULI?
Planul lec iei

Preg tire Elevii strâng informa ii referitoare Lucru individual: strângerea Fi standardizat de
la o situa ie în care o regul a de informa ii informa ii
colii a fost înc lcat i pus în
aplicare.
Lec ia 1 Un elev la nevoie (studiu de caz) Lucru pe grup: analizarea Foaie de lucru pentru un
unei situa ii. studiu de caz
Lec ia 2 De ce are o coal reguli? Lucru pe grup: re-examinarea Flip chart i foaie de
regulilor colii prin lucru: „De ce are o
intermediul unei perspective a coal reguli?”
drepturilor copilului. Copii ale regulilor colii
Tem pentru acas : care sunt Foaie de lucru: care sunt
regulile care ne regulile pe care-ar trebui
reglementeaz via a s le respect m în cursul
cotidian ? zilei?
Lec ia 3 Unde avem nevoie de reguli în Lucru pe grup: Cine
via ? „inventeaz ” i cine pune în
practic regulile neoficiale?
Lec ia 4 Cine ar trebui s stabileasc Lucru pe grup: Ce reguli ne
legile? asigur c legile sunt corecte?
(Regulile pentru stabilirea de legi)
Prelungire Discu ie ulterioar cu directorul
colii sau cu consilierul pedagog.
coala reprezint via – regulile colii servesc unui scop asem n tor celui pe care-l îndeplinesc legile în
cadrul comunit ii politice, adic , de protec ie a drepturilor omului.
S înv m din experien – s înv m din exemple.
Paralelele dintre regulile de la coal i legile de la nivelul comunit ii politice:
- Nici o comunitate nu poate supravie ui în absen a unui acord între membrii ei s respecte legile.
- Legile îi protejeaz pe cei mai slabi. Legile sunt instrumentele care pun în practic drepturile omului
i ale copiilor.
- Legile trebuie s fie puse în practic , dar acest lucru ar trebui s reprezinte excep ia. Acestea vor
func iona doar dac sunt în elese i apreciate în general. Prin urmare, legile trebuie s fie corecte.
Diferen ele dintre coal i comunitatea politic :
- S redactezi i s pui în practic legile reprezint un exerci iu de putere. Puterea trebuie s fie
controlat . Prin urmare, legile trebuie s adere la principiile drepturilor omului, iar puterea de a face
legi i de a le pune în practic trebuie s fie împ r it i controlat într-o comunitate democratic .
46
În cadrul comunit ii colare, responsabilitatea pentru definirea regulilor colii i pentru punerea acestora
în practic ine de directorul colii i de întregul personal. Cu toate acestea (la fel cum se întâmpl i cu
legile din comunitate), regulile colii ar trebui s fie deschise discu iei în lumina drepturilor copilului, iar
elevii trebuie s în eleag i s aprecieze nevoia de reguli la nivelul colii.Întreb ri esen iale pentru
reflec ia din cadrul orelor de drepturi ale copiilor
Profesorul
Ce tiu copiii acum despre În ce mod au fost respectate S înv m cum s lu m m suri
drepturile copilului? principiile care stau la baza în afara colii: ce-au înv at
drepturilor copilului la sala de elevii pentru via a lor viitoare?
Drepturile copilului sunt o parte Elevii înva cum s fac fa Pentru elevi, aceast experien
a legii statului i, ca atare, sunt experien ei de distribuire inegal este important , deoarece îi va
obligatorii pentru toat lumea. a puterii. Î i utilizeaz drepturile, ajuta ca cet eni adul i într-o
Cu toate acestea, nu au fost puse dar constat c exist limite cu societate civil s fac fa
în practic deplin nic ieri în privire la ceea ce pot ei îndeplini. dificult ilor de negociere sau
lume. înfrângerilor politice.
Elevii
tiu c drepturile i îndatoririle Am înv at s trec prin dificilul Îmi discut drepturile i
sunt ambele esen iale pentru a proces de a negocia drepturile i îndatoririle, îmi utilizez
tr i laolalt . Mai tiu, de îndatoririle. Am înv at cum s cuno tin ele. Pot negocia i
asemenea, c drepturile copilului fac fa frustr rii i înfrângerii. discuta cu reprezentan ii
sunt parte a acestui cadru. autorit ilor i pot s -mi prezint
argumentele în fa a lor, dup cum
pot s -i ascult.
Abordarea didactic
Lec iile urmeaz un tipar de centre concentrice în expansiune. Lec ia 1 analizeaz exemplul concret al unei
reguli colare care-a fost pus în aplicare dup ce-a fost înc lcat . Lec ia a doua se ocup de problema
scopului pe care-l au regulile colare, i ofer r spunsul c coala serve te anumitor drepturi ale copilului, iar
regulile colare sunt ni te instrumente importante, care fac ca coala s func ioneze bine. Lec ia a treia trece
de orizontul experien ei colare i analizeaz regulile din alte sfere ale vie ii. Lec ia a patra în sfâr it trage o
linie care une te regulile cu legile i pune întrebarea cine ar trebui s aib puterea de a impune legile de la
care se a teapt de la noi to i s le respect m
Preg tire
Cu circa o s pt mân înainte de prima lec ie, profesorul le d elevilor urm toarea sarcin : elevii strâng
informa ii despre un caz recent în care-au fost înc lcate regulile colare, iar un elev a fost mustrat sau
pedepsit. Trebuie s ia noti e i sunt ghida i în acest sens de un set scurt de întreb ri standardizate. Din
fericire, cazurile de elevi care s fie pedepsi i în coal sunt, de obicei, destul de rare, a adar elevii ar trebui
s fie în stare s cad de acord asupra c rui caz se vor concentra.
Resurse: Fi standardizat de informa ii
Întreb ri de baz :
1. Ce s-a întâmplat?
2. Cine este implicat?
47
3. Care este pedeapsa care-a fost primit , dac a existat?
Lec ia 1: un elev la nevoie (studiu de caz)
Câ iva elevi î i raporteaz informa iile referitoare la situa ia dat în runda plenar .
În acest moment, clasa ar trebui s identifice problema care st la baza situa iei respective, ceea ce face s fie
necesar s se recurg la o regul colar i la punerea acesteia în practic . Profesorul îi invit pe elevi s - i
emit comentariile. Cel pu in cinci pân la 10 elevi ar trebui s aib ocazia de a participa. În func ie de caz,
perspectivele lor pot fi contradictorii sau pot s cad de acord (de exemplu, „A fost foarte bine c s-a f cut
ceva”, sau, „Cred c aceast pedeaps este cam incorect / mult prea dur ”).
Profesorul îi solicit unui elev s rezume aceste comentarii sau procedeaz chiar el astfel. S presupunem, de
dragul demonstra iei, c situa ia se refer la un elev care întârzia adesea la coal diminea a i, dup ce
profesorii au vorbit cu el de mai multe ori, i s-a pus în vedere c este re inut peste ore.
Comentariile elevilor se pot referi la diferite aspecte: coala poate func iona corespunz tor doar dac to i
profesorii i elevii respect orarul; comportamentul elevului nu numai c le aduce atingere intereselor
celorlal i elevi, ci i propriilor sale interese; pot exista motive personale pentru comportamentul elevului, iar
acesta are nevoie de ajutor i nu de pedeaps .
Profesorul prezint sarcina urm toare pentru activitatea de grup în acest context: dac se merge mai în
profunzime de la suprafa a cazului, atunci apar probleme destul de complexe, care necesit o examinare mai
detaliat , pentru a în elege corect cazul. Profesorul îi ofer fiec rui elev câte o foaie de lucru care include
întreb rile la care-au r spuns deja elevii i mai include i anumite întreb ri noi care se concentreaz pe
problema fundamental i pe func ionarea regulii colare.
Membrii grupului trebuie s partajeze informa iile cu privire la caz, s le înregistreze pe foi de lucru i s
discute întreb rile 4 i 7 în special, deoarece acestea conduc la nucleul cazului. Purt torii de cuvânt ai
grupului ar trebui s raporteze care le sunt r spunsurile la aceste dou întreb ri. Restul lec iei va fi alocat
acestei sarcini. Prezent rile vor fi f cute la începutul celei de-a doua lec ii.
Studiu de caz: Un student la nevoie în coala noastr

1. Ce s-a întâmplat?
2. Cine a descoperit sau raportat cazul?
3. Cine este implicat?
4. Care este problema? (De ce a fost necesar s se protejeze activitatea i via a colar ?)
5. Care regul (reguli) colare se aplic în aceast situa ie?
6. Ce pedeaps i-a fost dat , dac a existat vreo pedeaps ?
7. Ce efect are pedeapsa asupra f ptuitorului i asupra celorlal i elevi?
8. …
Desigur, foaia de lucru poate fi modificat sau prelungit în plen, dac este necesar.
Lec ia 2: De ce are o coal reguli?
1. Generalizarea studiului de caz: care-a fost problema respectiv ?

(Dialog în plen i lectur )
Grupele încep lec ia prin a- i face prezent rile în dou runde, prima pe întrebarea 4 (Care este problema care
st la baza acestei situa ii?) i pe urm pe întrebarea 7 (Ce efect are pedeapsa asupra f ptuitorului i asupra
celorlal i elevi?).
48
Elevii ar trebui s asculte cu aten ie. Sarcina lor este s decid care sunt aspectele asupra c rora convin sau nu
sunt de acord grupele. În urm toarea rund plenar , anumi i ascult tori î i prezint propria interpretare a
prezent rilor. Profesorul îi corecteaz pe elevi sau ofer anumite informa ii cu privire la aspectele
suplimentare, dac este necesar.
Nu doar în situa ia unui elev care întârzie, ci i în general, elevii vor constata c : ne bucur m cu to ii de ni te
drepturi de baz ale omului i civile carte trebuie s fie respectate, de asemenea, i în coal . Pentru a-i
permite colii s serveasc acestor drepturi trebuie respectate anumite condi ii. Profesorul sau elevul ar putea
s rezume aceast idee dup cum urmeaz : coala este locul în care se întâlnesc mai mul i oameni, tineri i
mai în vârst , pentru a lucra laolalt . E necesar organizarea, care necesit reguli, inclusiv cea conform c reia
lec iile ar trebui s înceap i s se termine la timp în ceea ce prive te pe toat lumea, inclusiv pe profesorul
care este prezent la clas .
Ba chiar mai mult, coala serve te drepturilor importante ale copiilor i adolescen ilor; mai întâi i în
principal, dreptul la educa ie.
Profesorul nu ar trebui s fac din asta o prelegere pe care s-o in în fa a elevilor. Fiecare elev tie c a a
func ioneaz coala. Elevii poate nu sunt con tien i de faptul c se bucur de dreptul de a beneficia de
educa ie, îns au o idee clar de ce se afl la coal i cum ar trebui s func ioneze o coal bun .
Unde a fost prev zut în form scris acest drept? Elevi se vor referi la conven ia privind drepturile copilului;
dac nu tiu acest lucru, profesorul le spune asta în sala de clas .
Profesorul le ine apoi o scurt prelegere privind drepturile copilului care sunt importante în via a colar .
Prelegerea sa este sus inut de un flip chart; acesta reprezint copia m rit a foii de lucru pe care-o vor folosi
elevii pentru sarcina care urmeaz . Flip chart-ul i foaia de lucru, inclusiv lista drepturilor copilului la care se
refer profesorul sunt create, dup cum urmeaz :
De ce are o coal reguli?

Drepturile copilului i ale adolescen ilor (Conven ia Care sunt regulile din coala noastr care servesc
din 1989) acestor drepturi?
Articolul 13: Libertatea de exprimare
Articolul 14: Libertatea gândirii, a con tiin ei i a
religiei
Articolul 24: Protec ia s n t ii
Articolul 28: Dreptul la educa ie, inclusiv accesul la
educa ia superioar i m surile prin care se asigur
prezen a regulat la coal
Articolul 31: Dreptul copilului la odihn i la timp
liber
Articolul 33: Protec ia împotriva drogurilor narcotice
Articolul 37: Protec ia împotriva relelor tratamente
2. Citirea regulilor colii noastre din perspectiva drepturilor copilului: de ce au fost instituite aceste reguli?
În acest moment, clasa nu mai analizeaz studiul de caz, ci regulile colare dintr-un punct de vedere mai
cuprinz tor.
Profesorul scrie tema lec iei pe tabl : „De ce are o coal reguli?” Explic aceast sarcin clasei:
Elevii formeaz grupe de câte patru. Aceast sarcin va fi efectuat în circa 10-15 minute.
49
Profesorul îi ofer fiec rui elev o copie a regulilor colare.
Fiecare grup prime te un flip chart i un marker.
Sarcina pentru grupe este, dup cum urmeaz :
1. Mai întâi se lucreaz individual. Citi i regulile colii. Încerca i s face i leg tura, ori de câte ori este
posibil, cu un drept al copiilor.
2. Dup aceea lucra i în echip . Partaja i-v ideile i încerca i s c de i de acord care sunt regulile colii
care servesc un anumit drept al copiilor. Scrie i rezultatele pe foile voastre de lucru.
3. Dac nici un drept nu pare a fi acoperit printr-o regul colar , citi i regulile colii cu aten ie înc o
dat .
4. Numi i doi prezentatori.
Pe m sur ce lucreaz grupele, profesorul le urm re te, dar nu ar trebui s fac nici o remarc cu privire la
activitatea lor sau s corecteze vreo gre eal .
Elevii î i prezint rezultatele în clas . Profesorul insist asupra unui ra ionament s n tos, i în prezentare, dar
i în orice discu ie care-ar putea avea loc.
În ultimele cinci minute ale lec iei, profesorul atrage aten ia clasei c tre tema lec iei, întrebarea de pe tabl :
de ce are o coal reguli?
E posibil ca elevii s rezume rezultatul lec iei r spunzând la întrebare: colile servesc dreptului fiec rui copil
i adolescent s fie educa i. Regulile colii exist pentru a asigura c coala func ioneaz eficient i eficace
pentru a- i îndeplini scopul. E foarte probabil ca anumi i elevi s fi anticipat acest rezultat pu in mai devreme
în cursul lec iei, iar profesorul ar trebui s puncteze acest lucru pe tabl .
Dac o permite timpul, profesorul î i poate nota acest rezumat pe tabl . Cu toate acestea, profesorul insist ca
elevii s scrie care este întrebarea esen ial , a temei, i s r spund la aceasta în caietele lor de exerci ii.
Tabla ar putea ar ta dup cum urmeaz .
De ce are o coal reguli?

Câteva dintre primele idei To i copiii i tinerii au dreptul la educa ie.
Nimic n-ar func iona în absen a Regulile colare sunt necesare pentru a ne asigura c coala noastr
regulilor. poate func iona corespunz tor pentru a le oferi elevilor cea mai bun
educa ie posibil.
Am veni cu to ii i am pleca atunci
când am avea chef.
Trebuie s ni se spun ce s facem.
50
Profesorul le d elevilor urm toarea sarcin ca tem ; ce-au folosit ei la lec ie a fost copiat pe spatele foii de
lucru :
Care sunt regulile pe care-ar trebui s le respect m pe durata zilei?

Alege i-v o zi a s pt mânii. Scrie i un jurnal cu ziua respectiv , p strând un ir al regulilor pe care
trebuie s le urma i.
Analiza i, de exemplu, regulile care v spun cum s v comporta i i ce s face i:
- când sunte i acas , cu familia;
- când v întâlni i cu prietenii;
- când cump ra i ceva de la un magazin;
- când v plimba i prin ora ;
- …
În alte situa ii vor fi importante ni te reguli diferite.
Decide i care sunt regulile care-au fost redactate pentru a fi reguli oficiale i care sunt regulile care exist
în form nescris , neoficial . De exemplu, regulile colare sunt oficiale. Regulile care ne spun cum s ne
comport m la mas sau când suntem împreun cu familia sau cu prietenii sunt neoficiale.
Timp Regul Oficial / neoficial
…
07:00
08:00
09:00
10:00
11:00
12:00
13:00
14:00
15:00
16:00
17:00
18:00
19:00
20:00
21:00
22:00
…
Lec ia 3: În via cine face regulile?
Obiectiv
Aceast lec ie reprezint un poten ial puternic de a te adresa elevilor în calitate de exper i, deoarece se face
apel la experien a lor personal , care este analizat dintr-o perspectiv nou . Nu este posibil s se anticipeze
într-un plan de lec ie cum se poate folosi acest poten ial, prin urmare, noi descriem un curs posibil, chiar
probabil, pe care l-ar putea lua lec ia.
Profesorul le solicit elevilor s citeasc exemple din temele lor de-acas , câte unul sau dou exemple fiecare.
El ar trebui s se asigure c studen ii includ exemple i de reguli oficiale, dar i de reguli neoficiale.
Dup ce-au avut to i elevii ocazia de a da un exemplu din noti ele lor, profesorul selecteaz dou exemple, pe
care le integreaz pe tabl într-o matrice simpl , i explic pasul urm tor în dezvoltarea matricei; pentru a
face o demonstra ie, se utilizeaz dou exemple posibile, îns profesorul poate folosi i altele dac acestea le
permit elevilor s - i asume mai bine rolul de exper i.
51
Tipul de regul Con inut Instituit de … Pus în aplicare de …
Regul oficial (de Nu trebuie s traversa i strada
exemplu, o lege) atunci când semaforul pentru
pietoni este pe ro u.
Regul neoficial Nu trebuie s râgâi când stai
la mas .
Profesorul îi invit pe elevi s - i adauge cuno tin ele. Codul rutier – de fapt o lege – se va dovedi a fi un
exemplu u or de în eles (instituit de Ministerul Rutier (proiect) i de Parlament (legisla ie)); pus în aplicare de
poli ie, i, dac este necesar, de c tre instan e (de exemplu, prin amenzi). Profesorul ar trebui s le ofere
ocazia de a se comporta ca ni te exper i, cu alte cuvinte, le solicit multor elevi s ia parte la dialogul plenar.
Informa iile se scriu pe tabl .
Cu toate acestea, elevilor li se va p rea surprinz tor de dificil s spun cine-a instituit o regul nescris . În
exemplul dat aici (manierele aplicabile statului la mas ) ar putea spune c este o tradi ie, ceva pe care insist
p rin ii lor la fel ca i adul ii. Poate c unor elevi chiar le va pl cea s respecte aceast regul ! Probabil c
elevii vor sesiza chiar c exist sanc iuni clare dac este înc lcat , în special dac sunt prezen i p rin ii sau un
profesor. Pot fi mustra i sau chiar li se poate solicita s plece de la mas . i exist i o sanc iune mai subtil ,
s lase o impresie nepl cut . Din aceast perspectiv avem cu to ii un rol de jucat în ceea ce prive te punerea
în practic a regulilor nescrise.
Cu toate acestea, e posibil ca dialogul din sala de clas s nu ating acest punct. E posibil ca elevii s înceap
s - i pun întreb ri cu privire la cine a inventat i cine pune în practic regulile neoficiale. În fiecare situa ie,
elevii sunt exper i pentru ei în i i i s-au preg tit deoarece au strâns exemple de reguli care ne reglementeaz
via a cotidian .
La solicitarea profesorului, elevii formeaz grupe de patru sau cinci. Au sarcina de a- i partaja exemplele de
reguli neoficiale de pe foile lor de lucru i s vad ce fel de influen pot exercita în scopul de a pune în
practic astfel de reguli neoficiale.
Dup 10 minute, elevii se revin la discu ia plenar .
E posibil ca rezultatul lor s fie ceva de genul urm tor: au o influen mai mare asupra regulilor care se aplic
grupelor de egali i cu mult mai sc zut atunci când interac ioneaz cu cei mai în vârst , cum ar fi p rin ii sau
profesorii. Vor mai constata c regulile neoficiale pot fi negociate, ceea ce înseamn c , dac pun sub semnul
întreb rii sau dac nu urmeaz o regul pot ajunge la o nou regul care le place mai mult.
Într-o discu ie final , elevii pot descoperi c negocierea regulilor neoficiale este o form de participare în
cadrul societ ii, i c impunerea sau punerea în aplicare a unei reguli ne ofer o pozi ie de putere.
Lec ia 4: Cui ar trebui s i se permit s instituie legi? (Reguli privind instituirea legilor)
Profesorul începe lec ia reamintindu-le elevilor de ce-au concluzionat în cadrul ultimei lec ii. Elevii au
analizat regulile neoficiale i e posibil s fi descoperit anumite probleme în ceea ce prive te instituirea i
punerea acestora în aplicare. De asemenea, au dat exemple de reguli oficiale. În cadrul acestei lec ii vor
analiza mai îndeaproape cum ar trebui s fie f cute legile.
Profesorul le d un exemplu, scris pe o mare bucat de hârtie sau pe un carton cu o carioc , astfel încât s
poat fi prezentat la sala de clas .
Art. 1: B rba ii n scu i în Aprilie nu sunt obliga i

s pl teasc impozite.
52
Elevii pot comenta liber, pot fi stimula i, dac este necesar, prin intermediul a câtorva întreb ri deschise.
Ideile lor s-ar putea concentra pe aspecte cum ar fi urm toarele:
- Aceast lege nu este just , deoarece reprezint o înc lcare a principiului non-discrimin rii.
- Discrimineaz împotriva femeilor care sunt n scute în aprilie.
- În mod clar, serve te intereselor unui grup mic de oameni – b rba ii n scu i în aprilie. Dac ar putea,
ar putea impune o astfel de lege.
- Legile trebuie s serveasc binelui comun. Prin urmare, astfel de legi trebuie s fie evitate.
- Legile injuste vor sem na conflictul în cadrul unei comunit i i e posibil chiar s-o i distrug .
Profesorul le solicit elevilor s formeze grupe de patru sau de câte cinci i le d urm toarea sarcin : elevii ar
trebui s discute care sunt regulile i principiile necesare care le ofer protec ie împotriva legisla iei incorecte.
Ar trebui s convin asupra unui num r de cel mult trei elemente de baz pentru prezentarea lor ulterioar .
Dup 10 minute, elevi î i prezint ideile în plen. Ideile lor pot s difere de la un grup la altul, sau pot s fie
unii de acord cu ceilal i.
Elevii tiu c ideile lor nu sunt parte a vie ii politice reale i vor fi interesa i s tie cum sunt f cute legile în
ara lor. Profesorul le r spunde la întrebare oferindu-le o scurt prelegere. Informa iile vor varia, în func ie de
ara respectiv . De dragul unei demonstra ii, informa iile de baz ar putea fi în felul urm tor:
Constitu ia include drepturile omului, precum i principiile egalit ii i ale libert ii personale. Mai con ine,
de asemenea, i o sec iune care define te cine poate institui legile: un corp de reprezentan i care adopt o lege
prin intermediul unui vot majoritar. Ace ti reprezentan i sunt ale i i, prin urmare, se supun controlului
cet enilor. (Dac cet enii au dreptul s decid asupra legilor prin intermediul votului direct, atunci i acest
lucru ar trebui s fie ad ugat, desigur.)
Prelungire
Dac exist suficient timp la dispozi ie i dac elevii sunt interesa i, ar putea s prezinte în continuare cazul
unei reguli colare, de exemplu, cum a fost aceasta pus în aplicare, sau dac i cum serve te drepturilor
copilului i adolescen ilor. Clasa poate preg ti o prezentare pentru o discu ie cu directorul colii sau cu
consilierul pedagog. Aceast prelungire le ofer elevilor ocazia de a participa la via a colar i de a vedea
cum se utilizeaz cuno tin ele într-o situa ie de via real .
53
Partea a II-a: Anex – Informa ii de baz , documente i materiale didactice
54
„Dar asta înseamn c am dreptul la pauz , nu-i a a?”
Drepturile copilului în sala de clas
Exemplu: copiii se a eaz pe grupe. Pupitrele lor îndeplinesc rolul de table ale grupelor, i pe acestea au fost
a ezate ni te mici cartona e. La o mas sunt iepurii, la o alta, ur ii, iar tigrii sunt a eza i în jurul celei de-a
treia mese. Plin de emo ie, un iepure deschide plicul de pe masa sa. Profesorul îi cere elevului de opt ani s
citeasc cu voce tare ce e scris pe cartona .
Iepurele cite te: „Copiii au dreptul s beneficieze de asisten i tratament medical de cel mai înalt nivel.” i
se a eaz din nou jos la masa sa. „Exist i un num r”, spune profesorul. „Acum nu facem ora de aritmetic ,
dar i num rul este important!” Ascult tor, iepurele st pe picioarele din spate din nou i cite te. „Articolul
24”. Profesorul este mul umit. Iepurele poate veni la tabl în fa a clasei. Articolul 24 pe care-l are le este
ar tat tuturor pe o bucat de hârtie colorat , de forma unui balon. Îl poate pune pe tabl .
Pe tabl este loc pentru mai multe baloane. Împreun , copiii vor lua un balon cu cuvintele „Drepturile
copilului”. Profesorul îl ia pe iepure de umeri i este la fel de bucuros ca i elevul. „Acesta este dreptul pe
care-l ave i.” le spune copiilor. i merge mai departe, „În toate plicurile se afl mai multe drepturi. Fiecare
drept este un balon.” Copiii au în eles. Acum sunt mai multe mâini în aer. Sunt cu to ii ner bd tor s deschid
un plic, s citeasc i s vin în fa , s lipeasc balonul de tabl i s fie îmbr i a i i l uda i.
Aceast activitate dureaz 45 de minute. Acum a venit rândul ursului. Rândul unei mici ursoaice, pentru a fi
mai corect. Ea trage Articolul 30. Cite te „Copiii care provin din rândul unei minorit i au dreptul s se
bucure de propria lor cultur , s - i practice propria lor religie i s - i foloseasc propria lor limb .” i de la
masa urm toare, un tigru adaug , „Copiii au dreptul la timp liber i s se odihneasc , s se joace i s ia parte
la via a cultural i artistic . Articolul 31.”
Copiii de la clasa a treia sunt veseli, entuzia ti i activi. În sala de clas e mult mi care i sunt multe oapte,
i toat lumea vrea s fie ascultat .
Este aceasta o bun metod didactic ? Este aceasta o lec ie bun de drepturile copilului?
Cum se predau bine drepturile copilului?
R spunsurile la aceste întreb ri trebuie s fie date cu toate precau iunile necesare. Abord rile i criteriile
pentru o bun metod didactic difer foarte mult una de cealalt pentru a permite un r spuns final. Cu toate
acestea, haide i s punem aceast întrebare:
Cum ar trebui s fie predate aceste articole din Conven ia privind Drepturile copilului?
Trebuie subliniat c nu se poate face o distinc ie între buna predare, în general, i predarea drepturilor
copilului în special. Diferen a const , foarte simplu, din urm toarele: în anumite situa ii poate fi posibil s fie
în regul doar aplicarea principiilor pred rii concentrate pe profesor, pur i simplu pentru c elevii au fost
socializa i în acest mod. Cu toate acestea, dac avem de-a face cu o tem cum este drepturile copilului,
consecin a inevitabil este c predarea trebuie s aib ceva de-a face cu nevoile i experien e reale i
întreb rile elevilor. Gândi i-v doar la Articolul 12 din conven ia privind drepturile copilului. Cum îi pot l sa
pe copii s înve e c au „dreptul s - i exprime liber p rerile” i c „în toate chestiunile care-i privesc, opiniile
copiilor ar trebui s fie cânt rite cum se cuvine.”? i ce-i afecteaz pe copii i pe adolescen i mai mult decât
propria lor educa ie i coal ?
55
Predarea interactiv
Drepturile copilului trebuie s fie predate astfel încât s nu r mân doar o bucat de hârtie tip rit , ni te
propozi ii care s fie înv ate pe de rost ca o formul matematic sau ca ni te reguli gramaticale privind
folosirea timpurilor.
Nu exist nici un motiv pentru care aceste teme ar necesita o abordare sever , de prelegere, îns , atunci când
se pune problema drepturilor copilului, aceasta este situa ia în care folosim predarea interactiv în cel mai r u
caz. Metoda de predare aduce cu sine cel pu in jum tate din mesaj. Trebuie recunoscut c aceast propunere
nu e deloc nou . Pentru tema noastr trebuie s facem trei pa i înainte pentru o predare bun (sau mai bun ).
Le mai putem denumi cele trei categorii ale proceselor de înv are.
Elevii ar trebui s înve e:

- s în eleag drepturile copilului (cuno tin e);
- s pun în practic în mod activ drepturile copilului (aptitudini), i
- s - i dezvolte valorile i atitudinile personale (atitudini).
În lumea pred rii i a înv rii, cele trei stele ale cuno tin elor, aptitudinilor i atitudinilor le-au oferit
îndrumare multor genera ii de profesori. Acestea sunt bine cunoscute, dar au fost ignorate în mod repetat.
Predarea adesea se mai limiteaz uneori doar la una dintre aceste categorii, ceea ce-i priveaz pe copii de
întregi domenii de înv are i educa ie importante.
Cuno tin e
Desigur, logic, copiii ar trebui s cunoasc drepturile copilului. Îns trebuie ca aceste drepturi s fie predate
prin intermediul unui exerci iu de dictare, astfel încât ele s fie urâte ca orice alt exerci iu din manual?
Drepturile copilului ar trebui s fie mai curând descoperite i analizate. Copiii ar trebui s identifice
chestiunile esen iale, s strâng informa ii privind acestea i s le analizeze. Prin urmare, aceste informa ii
trebuie s fie dezvoltate, prelucrate i puse sub semnul întreb rii; pentru a face acest lucru, elevii trebuie s - i
discute experien ele i s fac leg tura dintre acestea i informa iile i categoriile de baz , dup cum trebuie
s ajung s în eleag regulile, conceptele i principiile. Pe scurt, nu exist cuno tin e f r în elegere, dup
cum nu exist în elegere f r construirea activ a structurilor cognitive. Acest lucru se aplic nu numai la
drepturile copilului, ci i la orice tem de înv are.
Aptitudini
Elevilor trebuie s li se ofere ocazia de a pune activ în practic ceea ce cunosc ei i au în eles, cu alte cuvinte,
predarea ar trebui s includ i elemente de proiect. Altfel, întregul exerci iu va r mâne foarte artificial i
extrem de îndep rtat de via a real . Drepturile copilului se refer la chestiuni reale i adesea grave,
încurajându-i pe elevi s participe în cadrul eforturilor mondiale de justi ie i schimbare social . Primii pa i în
aceast direc ie ar fi în cadrul locurilor lor de domiciliu i al mediului lor de înv are. Cum s proiectezi i s
decorezi curtea colii, cum s monitorizezi drumul copiilor c tre coal , prevenirea consumului de droguri,
comportamentul pe durata discu iilor din sala de clas , regulile aplicabile la sala de clas , ocaziile de
petrecere a timpului liber, i a a mai departe. Exist o varietate nesfâr it de teme pentru toate clasele i în
cadrul tuturor materiilor. Este esen ial ca orice activitate pe aceste teme s fie legat în mod deliberat i
explicit de principiile din cadrul conven iei privind drepturile copilului. Mul i profesori lucreaz conform
acestor îndrum ri, dar procedeaz astfel f r s tie adesea ce fac.
Atitudini
S înve i i s aplici înseamn c i-ai f cut doar pe jum tatea treaba. Un elev care nu i-a clarificat propriile
sale opinii personale sau c ruia/ c reia nu i s-a acordat ocazia de a- i exprima atitudinile personale i, poate,
de a i le modifica activ, va bifa drepturile copilului ca fiind înc una dintre acele teme îndep rtate de la
coal , care urmeaz s fie uitat de îndat ce se închid caietele cu exerci ii i se transmit lucr rile
profesorilor.
56
În cadrul scenetelor cu jocuri de rol ar trebui s fie testate diferitele opinii, iar elevii se pot preg ti cum s - i
argumenteze cel mai bine opiniile. Ar trebui s mai existe loc i pentru ur i dezacord. Profesorul nu trebuie
s defineasc opiniile i atitudinile corecte.
Face i pa i m run i, dar face i-i
Haide i s ne reîntoarcem la final la exemplul nostru cu baloanele de la clasa a treia. Putem s judec m acest
exemplu prin intermediul conceptului unei abord ri didactice multidimensionale, complexe, subliniate mai
sus. Conceptul face distinc ia dintre cuno tin e, aptitudini de punere în practic , dezvoltarea de atitudini i
exprimarea de opinii. Putem sublinia c , în conformitate cu aceste standarde, au existat foarte care-au lipsit
din aceast lec ie. Cu toate acestea, nu ar trebui s aplic m aceste criterii mecanic. De exemplu, nu tim ce s-a
întâmplat înainte i ce se va întâmpla în cadrul lec iilor urm toare. i cel mai important aspect este c copiii
au fost cu to ii implica i activ i s-au bucurat de o lec ie vesel cu un profesor implicat pe deplin. De-acum
înainte, vor asocia drepturile copilului cu baloanele colorate, cu laude i cu râsete, chiar dac e posibil ca ei s
nu fi în eles nimic (înc ).
Înc un aspect. Lec ia a avut loc în Gorazde în toamna anului 1998. Gorazde este un ora din Bosnia i
Her egovina care-a fost t iat de lumea înconjur toare, izolat i aproape uitat în timpul r zboiului. S vezi c
teme ca libertatea credin ei religioase i protec ia minorit ilor sunt dezvoltate în coli reprezint o experien
incitant i nu este o sarcin u oar pentru elevi i profesori. Haide i s ne mai uit m la un alt detaliu din
cadrul acestei lec ii. Cu pu in înainte de a suna clopo elul, profesorul i-a întrebat elevii de clasa a treia ce
înv aser . Un pui de iepuroaic istea i-a ridicat mânu a i a remarcat, cu toat clasa izbucnind în râsete c ,
„Acum c tiu c exist acest Articol 31 care spune c am dreptul la timp liber i odihn . Asta înseamn c
acum am dreptul la o pauz , nu-i a a?”
Predarea drepturilor copilului: întreb ri esen iale care s ghideze alegerea metodelor didactice
Prin prezentul manual am încercat s descriem mici proiecte pentru predarea drepturilor copilului într-o
manier astfel încât abordarea de baz – înv area pe baz de sarcini, concentrarea pe solu ionarea de
probleme, înv area interactiv i concentrat pe student, coala ca o comunitate model, ghidat de principiile
drepturilor omului i ale copilului – s poat fi transferat de c tre profesor celorlalte sarcini i teme.
Metodele didactice din prezenta abordare poart o parte important a mesajului, iar competen a alegerii
metodelor care sus in con inutul i înv area demonstreaz cum s-a putut r spunde la anumite întreb ri de
baz referitoare la alegerea metodelor didactice prin intermediul dezvolt rii de module de proiecte în cadrul
acestui manual. Aceste întreb ri de baz pot servi drept linii directoare atunci când se planific i alte proiecte
de acest tip.
57
Întreb ri esen iale Referiri la modulele din acest manual
Temele i metodele care se conformeaz Profesorul trebuie s ia aceast decizie i s
cuno tin elor, atitudinilor i a tept rilor hot rasc de ce fel de îndrum ri au nevoie
elevilor? elevii.
Structura elevilor (de exemplu, distribu ia pe Doar profesorul poate r spunde la aceast
sexe, etnii i nevoile de înv are) definesc întrebare. Condi iile specifice de înv are de
condi iile de înv are de la sala de clas . la clas e posibil s necesite ca o unitate
Profesorul a avut în vedere aceste condi ii didactic s fie modificat , tocmai pentru a
specifice atunci când a ales metodele? avea în vedere anumite aspecte sau nevoi.
Metodele au stimulat i p strat dorin a Abordarea general a înv rii bazate pe
elevilor de a înv a? sarcini din cadrul acestor module asigur
implicarea activ a elevilor.
Metodele sus in ini iativa personal a elevilor Toate modulele didactice au fost elaborate ca
i le permit s - i organizeze procesele de ni te proiecte. Acest lucru le ofer elevilor
înv are? responsabilitatea pentru activitatea lor,
inclusiv responsabilitatea pentru gestionarea
timpului. Riscul de e ec corespunde
situa iilor din via a real – i, dac sunt
reflectate cu empatie, ofer importante ocazii
de înv are.
Metodele le permit elevilor s reflecte Toate modulele includ o etap de informare,
experien a i ac iunile lor personale? iar în unele dintre acestea, elevilor li se cere
s - i reflecte experien ele lor de înv are.
Metodele îi încurajeaz pe elevi s - i Clasa întâi – am un nume. Copiii
analizeze problemele i temele din con tientizeaz modul în care se percep unii
perspective diferite? pe ceilal i i c fiecare individ are o
personalitate unic .
Clasa a opta – un afi . Un drept al copiilor
este analizat din diferite puncte de vedere.
Metodele sus in gândirea critic i discu ia de Toate modulele includ discu ii i gândire
la sala de clas ? critic .
Metodele permit elevilor s - i pun în Înv area în diferite medii (lucru individual,
practic competen ele? înv are prin cooperare, sesiuni plenare).
Proiectele conduc la rezultate vizibile.
Reflectarea înv rii îi ajut pe elevi s - i
con tientizeze progresele i realiz rile.
Metodele le permit diferitelor tipuri de Mediile de înv are individual i o gam
persoane s înve e conform stilurilor lor de larg de activit i le permit elevilor s lucreze
înv are (înv area constructivist ) i s se dezvolte conform nevoilor lor i
stilurilor lor diferite de înv are.
Metodele îi preg tesc pe elevi s - i dezvolte Aptitudinile de baz sunt predate, ideal, în
aptitudinile de baz (de exemplu, strângerea cadrul lucrului pe proiecte, care include
de informa ii, efectuarea unei prezent ri, strângerea de informa ii, efectuarea unei
planificarea unui proiect, lucrul pe echipe)? prezent ri, planificarea unui proiect, lucrul pe
echipe.
58
Câteva întreb ri frecvente referitoare la Conven ia Na iunilor Unite privind Drepturile Copilului
Ce este?
Conven ia Na iunilor Unite privind Drepturile Copilului este un tratat de drepturile omului interna ional i se
refer la tineri. A fost acceptat de Adunarea General a Na iunilor Unite în anul 1989 i a fost ratificat de
Canada în 1991. Conven ia este alc tuit din 41 de articole referitoare la drepturile tinerilor, un articol despre
con tientizarea i educarea publicului, precum i 12 articole despre monitorizarea, ratificarea i punerea în
practic a conven iei. Conven ia privind Drepturile Copilului a fost adoptat de mai multe ri decât orice alt
tratat interna ional de drepturile omului. În ianuarie 1996 existau 187 de ri care o semnaser sau o
ratificaser .
Prin urmare, ce înseamn copil conform conven iei?
Când Na iunile Unite folosesc cuvântul „copil” se refer la to i tinerii sub 18 ani, cu excep ia situa iei în care
vârsta majoratului (când se consider c persoana este adult ) este considerat a fi mai mic . Aceast idee
apare în Articolul 1 al Conven iei.
Cum func ioneaz conven ia?
De i conven ia nu este o lege canadian , principiile conven iei trebuie s fie reflectate în legisla ia, politicile
i programele canadiene. Guvernele trebuie, de asemenea, s înainteze rapoarte periodice la Na iunile Unite
referitoare la progresul atins în scopul punerii în practic a conven iei. Sistemul de raportare creeaz o
presiune asupra guvernelor pentru ca acestea s respecte drepturile tinerilor.
Aduce cu sine Conven ia ONU vreo schimbare în via a noastr ?
Prin ratificarea conven iei, guvernele se angajeaz s respecte drepturile celor sub 18 ani s participe la luarea
deciziilor care-i afecteaz , s supravie uiasc i s fie proteja i de r u. Articolul 4 spune c atunci când
guvernele adopt conven ia, vor lua „m surile ce se impun” pentru a o pune în practic . Mai spune, de
asemenea, c atunci când iau m suri pentru aplicarea drepturilor noastre economice, sociale i culturale,
guvernele convin s fac tot ceea ce pot cu toate instrumentele care le stau la dispozi ie. Odat ce tim ce
spune conven ia i ce vrea s spun , putem lucra pentru a garanta c aceste drepturi vor fi regulile care vor
stabili modul în care sunt trata i tinerii.
Drepturile copilului – parte a procesului drepturilor omului
Drepturile omului aplicabile copiilor i standardele c tre care trebuie s aspire toate guvernele în scopul
realiz rii acestor drepturi pentru to i copiii sunt cel mai concis i articulat formulate într-un singur tratat
interna ional de drepturile omului: Conven ia privind Drepturile Copilului. Conven ia este singurul
instrument de drepturile omului acceptat universal la nivel interna ional din istorie – a fost ratificat de toate
rile din lume cu excep ia a dou – i, prin urmare, plaseaz copiii în mod unic în centrul c ut rii pentru
aplicarea universal a drepturilor omului. Prin ratificarea acestui instrument, guvernele na ionale s-au angajat
s protejeze i s asigure drepturile copilului i au convenit s - i asume r spunderea pentru acest angajament
în fa a comunit ii interna ionale.
Consolidat pe ni te sisteme juridice i pe ni te tradi ii culturale diferite, Conven ia privind Drepturile

Copilului este un set de standarde i obliga ii ne-negociabile, asupra c ruia exist un acord universal. Instituie
drepturile omului de baz pe care le au copiii de peste tot din lume – în absen a oric rui tip de discriminare:
- dreptul la supravie uire;
59
- dreptul la dezvoltare deplin ;
- dreptul la protec ie fa de influen ele d un toare, abuz i exploatare;
- dreptul la participarea deplin în cadrul vie ii familiale, culturale i sociale.
Fiecare drept instituit prin conven ie este inerent demnit ii umane i dezvolt rii armonioase a fiec rui copil.
Conven ia protejeaz drepturile copilului prin faptul c stabile te standardele aplicabile asisten ei medicale,
educa iei i serviciilor juridice, civile i sociale. Aceste standarde reprezint jaloane pe baza c rora se poate
evalua progresul. Statele care sunt parte la conven ie sunt obligate s dezvolte i s ia toate m surile i s
elaboreze toate politicile în lumina intereselor supreme ale copilului.
Conven ia privind Drepturile Copilului este primul instrument juridic interna ional obligatoriu care
incorporeaz întregul registru al drepturilor omului – drepturi civile i politice, precum i drepturi economice,
sociale i culturale. Au fost adoptate dou protocoale op ionale privind implicarea copiilor în conflictele
armate i privind vânzarea copiilor, prostitu ia i pornografia infantil în scopul consolid rii prevederilor
conven iei în aceste domenii. Au intrat în vigoare la, respectiv, 12 februarie i 18 ianuarie 2002.
Dezvoltarea societ ilor moderne subliniaz o alt întrebare: drepturile la libertate sus in dezvoltarea
societ ilor pluraliste prin încurajarea unui grad mare de secularizare i a unui stil de via individualizat.
Cum pot aceste societ i s p streze un consens minim privind valorile de baz care oblig to i cet enii?
Drepturile omului i drepturile copilului au contribuit imens la transformarea lumii într-un loc de trai mai
sigur i mai uman, dar i la modernizarea sistemelor politice, economice i culturale de peste tot din lume. Cu
toate acestea, niciodat nu trebuie considerate drept dat, i fiecare genera ie trebuie s contribuie la
dezvoltarea acestora, s le înnoiasc i s se lupte pentru ele, tocmai pentru a îndeplini angajamentul privind
drepturile omului i ale copiilor pe viitor.
Drepturile omului pe care se bazeaz drepturile copilului se bucur de o tradi ie îndelungat , de mul i
militan i i paralele la nivelul religiilor i al filosofiilor mari mondiale. Drepturile omului modern au fost
instituite în epoca iluminismului i au inspirat revolu iile american i francez . În prezent sunt incorporate
sub forma cartelor de drepturi în cadrul constitu iilor scrise i nescrise ale democra iilor moderne. În tot
decursul istoriei lor, drepturile omului au avut o importan special , deoarece s-a dorit protejarea celor slabi
de cei puternici. Tocmai din acest punct de vedere devin drepturile copilului importante: dintre toate
categoriile, minorii reprezint grupul cu statutul juridic cel mai slab fa de puterile executive.
Din punct de vedere revolu ionar, dar i evolutiv procesul privind drepturile omului a produs genera ii
succesive de drepturile omului: drepturile clasice privind libertatea, drepturile sociale care se concentreaz pe
valoarea egalit ii i, înc mult discutatele drepturi ecologice i din societate care se refer la dezvoltare i
dependen reciproc într-o lume unic din ce în ce mai globalizat , precum i, ca o specifica ie ulterioar ,
drepturile copilului.
Înc mai e în curs de desf urare procesul de elaborare i de prelungire a drepturilor omului i ale copilului –
i poate c a a va fi întotdeauna: a fost pus sub semnul întreb rii preten ia universal la drepturile omului i
ale copiilor, drepturile omului i ale copiilor sunt interzise de c tre dictaturile i regimurile autocratice de
peste tot din lume, iar dezvoltarea dinamic a societ ii moderne i a tehnologiei vine cu noi întreb ri i
provoc ri. De exemplu, cum poate fi protejat confiden ialitatea comunica iilor în epoca internetului?
Drepturile omului au acumulat din ce în ce mai mult importan în calitate de cadru al eticii seculare, dup
cum au fost codificate prin intermediul Cartei ONU i al Conven iei Consiliului Europei privind Drepturile
Omului. Ele reprezint singurul set de valor care are ocazia s fie acceptat în mod universal de c tre
comunitatea mondial .
Cu toate acestea, un stat poate s - i foloseasc gre it drepturile de suveranitate ca pe o protec ie, timp în care
încalc drepturile de baz ale omului i drepturile copilului care-i sunt cet eni. Întrebarea urm toare r mâne
înc f r r spuns, i anume, cum trebuie s fie puse în aplicare i protejate drepturile omului i ale copiilor
într-o lume de state suverane, care include democra iile i dictaturile. Din câte se pare, Carta ONU trebuie s
60
continue s fie elaborat , astfel încât s protejeze nu numai pacea dintre state, ci i pacea din interiorul
acestora.
Drepturile copilului – drepturi naturale
Drepturile omului sunt universale. Acesta este angajamentul care le face s r mân în picioare sau s nu fie
respectate. Sunt indivizibile, nu pot fi preschimbate, i nici limitate doar la stadiul de folclor politic al lumii
occidentale.
Drepturile omului sunt drepturi naturale – sunt nealienabile. Prin urmare, nici o autoritate statal nu are
puterea de acorda sau de a interzice drepturile omului, ci trebuie, mai curând, s le recunoasc i s le
protejeze. Implica ia drepturilor omului este c statul serve te individul i nu invers. Se aplic fiec rui om,
indiferent de vârst , sex, minoritate de provenien , na ionalitate i a a mai departe.
Cu toate acestea, drepturile omului înseamn i ni te r spunderi. De exemplu, drepturile la libertate ale unei
persoane trebuie s fie puse în balan cu cele ale celorlal i semeni ai s i: sfera mea de libert i nu poate fi
prelungit pe cheltuiala celorlal i. De exemplu, libertatea de exprimare nu include dreptul de a-i insulta pe
ceilal i. În anumite ri, libertatea de a avea propriet i, cu referire la proprietatea asupra fabricilor i a
mijloacelor de produc ie, este limitat prin lege la controlul deciziilor conducerii referitoare la siguran a
slujbelor angaja ilor. Întreb rile legate de echilibrarea i restric ionarea drepturilor omului reprezint o
permanent surs de probleme i procese care trebuie s fie solu ionate în cadrul deciziilor luate i/sau al
competen elor constitu ionale. Acest lucru explic , de asemenea, de ce diferitele „ramuri” ale drepturilor
omului, ca atare, au ap rut în cadrul democra iilor mondiale.
61
Cum au fost create drepturile copilului
1945 Dup cel de-al Doilea R zboi Mondial, multe popoare ale lumii au
format o uniune – au fondat Organiza ia Na iunilor Unite, pe scurt,
ONU.
Au dorit ca, împreun , s sus in pacea i libertatea la nivel mondial.
10 decembrie 1948 În aceast zi a fost adoptat în cadrul Na iunilor Unite Declara ia
Universal a Drepturilor Omului.
Aceste drepturi de baz ale tuturor fiin elor umane din lume au fost,
de asemenea, în elese ca fiind aplicabile copiilor.
S-a sugerat curând, îns , c , totu i, copiii sunt ceva special i, prin
urmare, au nevoie de o protec ie special .
1950 A fost creat un prim proiect al drepturilor copilului. Timp de mai
mul i ani, reprezentan ii statelor membre l-au discutat în cadrul
Organiza iei Na iunilor Unite.
20 noiembrie 1959 În aceast zi, Na iunile Unite au adoptat Declara ia Drepturilor
Copilului.
O astfel de declara ie nu este obligatorie pentru toate statele, îns are
avantajul de a se adresa tuturor statelor ca fiind o recomandare pentru
politicile lor viitoare.
1979 Acest an a fost s rb torit în întreaga lume ca Anul Copilului. S-a
reflectat asupra drepturilor copilului, care s-au discutat peste tot.
Spre avantajul copiilor, din ce în ce mai mul i oameni au dorit ca
aceste drepturi s fie elaborate mai în detaliu i, ceea ce este i mai
important, s fie f cute s devin obligatorii din punct de vedere
juridic.
20 noiembrie 1989 În aceast zi Adunarea General a Organiza iei Na iunilor Unite a
adoptat în unanimitate Conven ia privind Drepturile Copilului, sau,
a a cum am formula-o noi, Acordul privind Drepturile copilului.
De-atunci, aproape toate guvernele na ionale mondiale au semnat
conven ia privind drepturile copilului.
Atunci când au procedat astfel, au promis s r spândeasc în rile lor
aceste informa ii privind drepturile copilului pe care s le aplice i s
acorde o aten ie special protec iei copiilor.
Cu toate acestea, în multe locuri din lume copiii sunt subiectul unor
grave injusti ii.
Fiecare dintre noi este responsabil i trebuie s ia m suri dac to i
copiii din lume trebuie s se bucure de drepturile lor.
62
Declara ia Drepturilor Copilului (20 noiembrie 1959)
Drepturile speciale ale copilului au fost enun ate pentru prima dat în Declara ia Universal a Drepturilor
Omului (1948) conform c reia Articolul 25 alin. 2, „Maternitatea i copil ria trebuie s se bucure de îngrijire
i asisten special ”.
Acest document este o rezolu ie care nu are caracter obligatoriu a Adun rii Generale a Na iunilor Unite. Nu
ar trebui s fie confundat cu Conven ia Interna ional privind Drepturile Copilului care-a fost adoptat de
c tre Adunarea General a ONU la aniversarea a treizeci de ani ai acestui document, 20 noiembrie 19892.
Acest document este un tratat cu caracter obligatoriu pentru 176 de popoare, care-au devenit „State p r i”.
Principiul 1: Copilul se va bucura de toate drepturile stabilite de aceast Declara ie. Orice copil, f r absolut
nici o excep ie, se va bucura de aceste drepturi, f r nici o distinc ie sau discriminare rasial , sexual , de
limb , religioas , politic sau din alte motive, origine na ional sau social , proprietate, na tere sau alt statut,
al lui sau al familiei.
Principiul 2: Copilul se va bucura de protec ie special , i va beneficia de oportunit i i facilit i prin lege
sau prin alte metode, care s -i permit s se dezvolte fizic, mental, moral, spiritual i social intr-o manier
s n toas i normal i în condi ii de libertate i demnitate. La promulgarea legilor ce vin s îndeplineasc
acest scop, vor avea prioritate în analiz interesele supreme ale copilului.
Principiul 3: Copilul va avea dreptul prin na tere la un nume i o na ionalitate.
Principiul 4: Copilul se va bucura de avantajele asisten ei sociale. Va avea dreptul s creasc i s se

dezvolte s n tos; în acest sens, o aten ie i protec ie special vor fi acordate mamei i copilului, incluzând
îngrijiri adecvate pre-natale i post-natale. Copilul va avea dreptul la alimentare, cazare, recreere i servicii
medicale adecvate.
Principiul 5: Copilul cu handicapuri fizice, mintale sau sociale va avea parte de tratamentul, educa ia i
îngrijirile speciale cerute de condi ia lui special .
Principiul 6: Pentru dezvoltarea deplin i armonioas a personalit ii sale, copilul are nevoie de dragoste i
în elegere. Atunci când este posibil, va cre te în grija i responsabilitatea p rin ilor s i, i, în orice caz, intr-o
atmosfer de afec iune i de securitate moral i material ; cu excep ia circumstan elor excep ionale, un copil
de vârst firav nu trebuie separat de mama sa. Societatea i autorit ile publice vor avea datoria s extind
îngrijirea particular asupra copiilor f r familie i asupra celor f r mijloace adecvate de între inere. Este de
dorit ca statul s aloce sume de bani i alte forme de asisten pentru între inerea copiilor din familiile mari.
Principiul 7: Copilul are dreptul la educa ie, care trebuie s fie gratuit i obligatorie, cel pu in cea de nivel
elementar. Trebuie s beneficieze de educa ie care s -i dezvolte cultura general i s -i permit , în baza
anselor egale, s - i dezvolte aptitudinile, judecata individual i sim ul de responsabilitate moral i social ,
pentru a deveni un membru util al societ ii.
Interesele supreme ale copilului vor fi principiul c l uzitor pentru cei responsabili de educarea i formarea sa;
aceast responsabilitate apar ine în primul rând p rin ilor lui.
Copilul va avea drepturi depline la joac i recrea ie, care vor trebui orientate c tre acelea i scopuri ca i
educa ia; societatea i autorit ile publice vor depune toate eforturile în vederea promov rii acestui drept.
Principiul 8: În toate situa iile, copilul se va num ra printre primii care vor primi protec ie i ajutor.
2
Consulta i documentul care urmeaz .
63
Principiul 9: Copilul va fi protejat împotriva tuturor formelor de neglijen , cruzime i exploatare. În nici o
circumstan nu trebuie s devin un obiect al traficului.
Copilul nu va fi angajat în munc înainte de împlinirea unei vârste minime adecvate; în nici un caz el nu va fi
obligat sau nu va putea dobândi permisiunea s se implice în activit i care i-ar putea pune în pericol
s n tatea sau educa ia sau care ar putea interfera cu dezvoltarea sa fizic , mental sau moral .
Principiul 10: Copilul va fi protejat de practicile care ar putea implica discrimin ri rasiale, religioase sau de
orice alt fel. El va fi crescut în spiritul în elegerii, toleran ei, al prieteniei dintre oameni, al p cii i înfr irii
universale, i având con tiin a deplin c energia i talentele sale trebuie puse în slujba semenilor s i.
64
Conven ia privind Drepturile Copilului
Adoptat i deschis spre semnare, ratificare i aderare prin intermediul Rezolu iei Adun rii Generale nr.
44/25 din 20 noiembrie 1989
Intrarea în vigoare la data de 2 septembrie 1990 în conformitate cu Articolul 49
Preambul
Statele-parte la prezenta conven ie,
având în vedere c , în conformitate cu principiile proclamate de Carta Na iunilor Unite, recunoa terea
demnit ii i a drepturilor egale i inalienabile ale tuturor membrilor familiei umane constituie fundamentul
libert ii, drept ii i p cii în lume,
având în vedere c în Cart , popoarele Na iunilor Unite au proclamat din nou încrederea lor în drepturile
fundamentale ale omului, în demnitatea i valoarea persoanei umane i au hot rât s promoveze progresul
social i condi ii mai bune de trai în contextul unei libert i sporite,
recunoscând faptul c Na iunile Unite, în Declara ia Universal a Drepturilor Omului i în pactele

interna ionale privind drepturile omului, au proclamat i
au convenit c fiecare poate s se prevaleze de drepturile i de libert ile enun ate de acestea, f r nici o
deosebire de rasa, culoare, sex, limb , religie, opinie politic sau orice alt opinie, na ionalitate i origine
social , situa ie material , statut la na tere sau alt statut,
amintind faptul c în Declara ia Universal a Drepturilor Omului, Na iunile Unite au proclamat dreptul
copiilor la îngrijire i asisten speciale,
având convingerea c familia, ca unitate de baz a societ ii i ca mediu natural destinat cre terii i bun st rii
tuturor membrilor s i i, în special, a copiilor, trebuie s beneficieze de protec ia i de asisten a de care are
nevoie pentru a- i putea asuma pe deplin responsabilit ile în cadrul societ ii,
recunoscând c pentru dezvoltarea plenar i armonioas a personalit ii sale, copilul trebuie s creasc într-
un mediu familial, într-o atmosfer de fericire, dragoste i în elegere,
inând seama de faptul c un copil trebuie s fie pe deplin preg tit s tr iasc independent în societate i s fie
educat în spiritul idealurilor proclamate în Carta Na iunilor Unite i, în special, în spiritul p cii, demnit ii,
libert ii, toleran ei, egalit ii i solidarit ii,
65
având în vedere c necesitatea de a extinde protec ia special acordat copilului a fost enun at în Declara ia
de la Geneva din 1924 privind drepturile copilului i în Declara ia drepturilor copilului, adoptat de Adunarea
General la 20 noiembrie 1959, i a fost recunoscut în Declara ia Universal a Drepturilor Omului, în Pactul
interna ional privind drepturile civile i politice (în special art. 23 i 24), în Pactul interna ional privind
drepturile economice, sociale i culturale (în special art. 10) i în statutele i instrumentele aplicabile ale
institu iilor specializate i ale organiza iilor interna ionale preocupate de bun starea copilului, având în
vedere c , a a cum s-a ar tat în Declara ia drepturilor copilului, „dat fiind lipsa sa de maturitate fizic i
intelectual , copilul are nevoie de protec ie i îngrijire speciale, inclusiv de o protec ie juridic adecvat , atât
înainte, cât i dup na terea sa”,
reamintind dispozi iile Declara iei cu privire la principiile sociale i juridice aplicabile protec iei i bun st rii
copiilor, cu referire special la practicile în materie de plasament familial i de adop ie pe plan na ional i
interna ional, precum i Regulile standard minimale ale Na iunilor Unite privind administrarea justi iei în
cazul minorilor (Regulile de la Beijing), Declara ia privind protec ia femeilor i copiilor în caz de stare de
urgen i de conflict armat, recunoscând c în toate rile lumii exist copii care tr iesc în condi ii extrem de
dificile i care au nevoie de o aten ie deosebit ,
inând seama de importan a tradi iilor i a valorilor culturale ale fiec rui popor în protejarea i dezvoltarea
armonioas a copilului,
recunoscând importan a cooper rii interna ionale destinate îmbun t irii condi iilor de trai ale copiilor din
toate rile i, în special, din rile în curs de dezvoltare,
convin, dup cum urmeaz :
Partea I
Articolul 1
În sensul prezentei conven ii, prin copil se în elege orice fiin uman sub vârsta de 18 ani, exceptând cazurile
în care legea aplicabil copilului stabile te limita majoratului sub aceast vârst .
Articolul 2
1. Statele-parte se angajeaz s respecte i s garanteze drepturile stabilite în prezenta conven ie tuturor
copiilor din jurisdic ia lor, indiferent de ras , culoare, sex, limb , religie, opinie politic sau alt opinie, de
na ionalitate, apartenen etnic sau origine social , de situa ia material , incapacitatea fizic , de statutul la
na tere sau de statutul dobândit al copilului ori al p rin ilor sau al reprezentan ilor legali ai acestuia.
2. Statele-parte vor lua toate m surile de protejare a copilului împotriva oric rei forme de discriminare sau de
sanc ionare pe considerente inând de situa ia juridic , activit ile, opiniile declarate sau convingerile
p rin ilor, ale reprezentan ilor s i legali sau ale membrilor familiei sale.
Articolul 3
1. În toate ac iunile care privesc copiii, întreprinse de institu iile de asisten social publice sau private, de
66
instan ele judec tore ti, autorit ile administrative sau de organele legislative, interesele copilului vor prevala.
2. Statele-parte se oblig s asigure copilului protec ia i îngrijirea necesare în vederea asigur rii bun st rii
sale, inând seama de drepturile i obliga iile p rin ilor s i, ale reprezentan ilor s i legali sau ale altor
persoane c rora acesta le-a fost încredin at în mod legal, i, în acest scop, vor lua toate m surile legislative i
administrative corespunz toare.
3. Statele-parte vor veghea ca institu iile, serviciile i a ez mintele care r spund de protec ia i îngrijirea
copiilor s respecte standardele stabilite de autorit ile competente, în special cele referitoare la securitate i
s n tate, la num rul i calificarea personalului din aceste institu ii, precum i la asigurarea unei supravegheri
competente.
Articolul 4
Statele-parte se angajeaz sa ia toate m surile legislative, administrative i de orice alt natur necesare în
vederea punerii în aplicare a drepturilor recunoscute în prezenta conven ie. În cazul drepturilor economice,
sociale i culturale, Statele-parte se oblig s adopte aceste m suri, f r a precupe i resursele de care dispun
i, dac este cazul, în cadrul cooper rii interna ionale.
Articolul 5
Statele-parte vor respecta responsabilit ile, drepturile i îndatoririle ce revin p rin ilor naturali ai copilului
sau, dup caz i conform tradi iei locale, membrilor familiei l rgite sau comunit ii, tutorilor sau altor
persoane care au, prin lege, copii în îngrijire, de a asigura, de o manier corespunz toare capacit ilor în
continu dezvoltare ale copilului, îndrumarea i orientarea necesare în exercitarea de c tre copil a drepturilor
recunoscute în prezenta conven ie.
Articolul 6
1. Statele-parte recunosc dreptul la via al fiec rui copil.
2. Statele-parte vor face tot ce le st în putin pentru a asigura supravie uirea i dezvoltarea copilului.
Articolul 7
1. Copilul se înregistreaz imediat dup na terea sa i are, prin na tere, dreptul la un nume, dreptul de a
dobândi o cet enie i, în m sura posibilului, dreptul de a- i cunoa te p rin ii i de a fi îngrijit de ace tia.
2. Statele-parte vor veghea ca aplicarea acestor drepturi s respecte legisla ia lor na ional i obliga iile pe
care acestea i le-au asumat în temeiul instrumentelor interna ionale aplicabile în materie, în special în cazul
în care nerespectarea acestora ar avea ca efect declararea copilului ca apatrid.
Articolul 8
1. Statele-parte se oblig s respecte dreptul copilului de a- i p stra identitatea, inclusiv cet enia, numele i
rela iile familiale, astfel cum sunt recunoscute de lege, f r nici o imixtiune ilegal .
2. În cazul în care un copil este lipsit în mod ilegal de toate sau de o parte din elementele constitutive ale
identit ii sale, Statele-parte vor asigura asisten a i protec ia corespunz toare pentru ca identitatea acestuia s
fie restabilit cât mai repede posibil.
Articolul 9
1. Statele-parte vor veghea ca nici un copil s nu fie separat de p rin ii s i împotriva voin ei acestora,
exceptând situa ia în care autorit ile competente decid, sub rezerva reexamin rii judiciare i cu respectarea
legilor i a procedurilor aplicabile, c aceast separare este în interesul suprem al copilului. O astfel de
decizie poate deveni necesar în cazuri particulare cum ar fi, de exemplu, în cazul copiilor maltrata i sau
67
neglija i de p rin i sau în cazul în care p rin ii tr iesc separat i se impune luarea unei hot râri cu privire la
locul de re edin al copilului.
2. În toate cazurile prev zute la alineatul 1 din prezentul articol, toate p r ile interesate trebuie s aib
posibilitatea de a participa la dezbateri i de a- i face cunoscute punctele de vedere.
3. Statele-parte vor respecta dreptul copilului care a fost separat de ambii p rin i sau de unul dintre ei de a
între ine rela ii personale i contacte directe cu cei doi p rin i ai s i, în mod regulat, exceptând cazul în care
acest lucru contravine interesului suprem al copilului.
4. Când separarea rezult din m suri luate de c tre un stat-parte, precum deten ia, închisoarea, exilul,
expulzarea sau moartea (inclusiv moartea, indiferent de cauz , survenit în timpul deten iei) ambilor p rin i
sau a unuia dintre ei ori a copilului, statul-parte va furniza, la cerere, p rin ilor, copilului sau, dup caz, unui
alt membru al familiei informa iile esen iale despre locul unde se g sesc membrul sau membrii familiei,
exceptând cazul în care divulgarea acestor informa ii ar aduce prejudicii bun st rii copilului. Statele-parte vor
veghea, de asemenea, ca prezentarea unei astfel de cereri s nu antreneze prin ea îns i consecin e d un toare
pentru persoana sau persoanele interesate.
Articolul 10
1. În conformitate cu obliga ia ce revine statelor-parte potrivit art. 9 alin. 1, orice cerere depus de un copil
sau de p rin ii acestuia, în vederea intr rii într-un stat-parte sau a p r sirii acestuia în scopul reîntregirii
familiei, va fi examinat de statele-parte cu bun voin , umanism i cu operativitate. Statele-parte vor veghea,
de asemenea, ca depunerea unei astfel de cereri s nu antreneze consecin e nefaste asupra solicitan ilor i
membrilor familiei acestora.
2. Copilul ai c rui p rin i î i au re edin a în state diferite va avea dreptul de a între ine, în afara unor situa ii
excep ionale, rela ii personale i contacte directe, în mod regulat, cu ambii s i p rin i. În acest scop i în
conformitate cu obliga ia care revine statelor-parte în temeiul art. 9 alin. 1, statele-parte vor respecta dreptul
copilului i al p rin ilor s i de a p r si orice ar , inclusiv propria lor ar , i de a reveni în propria lor ar .
Dreptul de a p r si orice ar nu poate fi îngr dit decât de restric iile prev zute în mod expres de lege i care
sunt necesare pentru protejarea siguran ei na ionale, a ordinii publice, a s n t ii publice sau a bunelor
moravuri ori a drepturilor i libert ilor altora i care sunt compatibile cu celelalte drepturi recunoscute în
prezenta conven ie.
Articolul 11
1. Statele-parte vor lua m suri pentru a combate ac iunile ilegale de transferare i de împiedicare a
reîntoarcerii copiilor în, respectiv din, str in tate.
2. În acest scop, Statele-parte vor promova încheierea de acorduri bilaterale i multilaterale sau aderarea la
acordurile existente.
Articolul 12
1. Statele-parte vor garanta copilului capabil de discern mânt dreptul de a- i exprima liber opinia asupra
oric rei probleme care îl prive te, opiniile copilului urmând s fie luate în considerare inându-se seama de
vârsta sa i de gradul s u de maturitate.
2. În acest scop, copilului i se va da, în special, posibilitatea de a fi ascultat în orice procedur judiciar sau
administrativ care îl prive te, fie direct, fie printr-un reprezentant sau un organism competent, în
conformitate cu regulile de procedur din legisla ia na ional .
Articolul 13
1. Copilul are dreptul la libertatea de exprimare; acest drept cuprinde libertatea de a c uta, de a primi i de a
68
difuza informa ii i idei de orice natur , indiferent de frontiere, sub form oral , scris , tip rit sau artistic
ori prin orice alte mijloace, la alegerea copilului.
2. Exercitarea acestui drept poate face subiectul restric iilor, dar numai al acelor restric ii expres prev zute de
lege i absolut necesare pentru:
a) respectarea drepturilor sau a reputa iei altora; sau
b) protejarea securit ii na ionale, a ordinii publice, a s n t ii publice i a bunelor moravuri.
Articolul 14
1. Statele-parte vor respecta dreptul copilului la libertatea de gândire, de con tiin i religie.
2. Statele-parte vor respecta drepturile i obliga iile p rin ilor sau, dup caz, ale reprezentan ilor legali ai
copilului de a-l îndruma în exercitarea dreptului sus-men ionat, de o manier care s corespund capacit ilor
în formare ale acestuia.
3. Libertatea de a- i manifesta propriile convingeri religioase sau alte convingeri nu poate fi îngr dit decât
de restric iile prev zute în mod expres de lege i care sunt necesare pentru protec ia securit ii, a ordinii, a
s n t ii publice i a bunelor moravuri sau a libert ilor i drepturilor fundamentale ale celorlal i.
Articolul 15
1. Statele-parte recunosc drepturile copilului la libertatea de asociere i la libertatea de întrunire pa nic .
2. Exercitarea acestor drepturi nu poate fi îngr dit decât de restric iile prev zute în mod expres de lege i
care sunt necesare într-o societate democratic , în interesul securit ii na ionale, al siguran ei sau al ordinii
publice ori pentru a proteja s n tatea public sau bunele moravuri ori pentru a proteja drepturile i libert ile
celorlal i.
Articolul 16
1. Nici un copil nu va fi supus unei imixtiuni arbitrare sau ilegale în via a sa privat , în familia sa, în
domiciliul s u ori în coresponden a sa, precum i nici unui fel de atac ilegal la onoarea i reputa ia sa.
2. Copilul are dreptul la protec ia garantat de lege împotriva unor astfel de imixtiuni sau atacuri.
Articolul 17
Statele-parte vor recunoa te importan a func iei îndeplinite de mijloacele de informare în mas i vor asigura
accesul copilului la informa ie i materiale provenind din surse na ionale i interna ionale, în special cele care
urm resc promovarea bun st rii sale sociale, spirituale i morale i a s n t ii sale fizice i morale. În acest
scop, Statele-parte:
a) vor încuraja difuzarea, prin mijloacele de informare în mas , de informa ii i materiale de interes social i
educativ pentru copil i care sunt în conformitate cu art. 29;
b) vor încuraja cooperarea interna ional în producerea, schimbul i difuzarea de astfel de informa ii i
materiale provenind din surse culturale, na ionale i interna ionale;
c) vor încuraja producerea i difuzarea de c r i pentru copii;
d) vor încuraja mijloacele de informare în mas s in seama, în mod deosebit, de nevoile lingvistice ale
copiilor autohtoni sau ale celor care apar in unui grup minoritar;
e) vor favoriza elaborarea unor principii c l uzitoare adecvate, destinate protej rii copilului împotriva
informa iilor i a materialelor care d uneaz bun st rii sale, având în vedere prevederile art. 13 i 18.
Articolul 18
1. Statele-parte vor depune eforturi pentru asigurarea recunoa terii principiului potrivit c ruia ambii p rin i au
responsabilit i comune pentru cre terea i dezvoltarea copilului. P rin ii sau, dup caz, reprezentan ii s i
legali sunt principalii responsabili de cre terea i dezvoltarea copilului. Ace tia trebuie s ac ioneze, în primul
69
rând, în interesul suprem al copilului.
2. Pentru garantarea i promovarea drepturilor enun ate în prezenta conven ie, Statele-parte vor acorda ajutor
corespunz tor p rin ilor i reprezentan ilor legali ai copilului în exercitarea responsabilit ii care le revine în
leg tur cu cre terea copilului i vor asigura crearea institu iilor, a ez mintelor i serviciilor de îngrijire a
copiilor.
3. Statele-parte vor lua toate m surile corespunz toare pentru a asigura copiilor ai c ror p rin i muncesc,
dreptul de a beneficia de serviciile i a ez mintele de îngrijire a copiilor, pentru care ei îndeplinesc condi iile
cerute.
Articolul 19
1. Statele-parte vor lua toate m surile legislative, administrative, sociale i educative corespunz toare, în
vederea protej rii copilului împotriva oric ror forme de violen , v t mare sau abuz, fizic sau mental, de
abandon sau neglijen , de rele tratamente sau de exploatare, inclusiv abuz sexual, în timpul cât se afl în
îngrijirea p rin ilor sau a unuia dintre ei, a reprezentantului ori reprezentan ilor legali sau a oric rei persoane
c reia i-a fost încredin at.
2. Aceste m suri de protec ie vor cuprinde, dup caz, proceduri eficiente pentru stabilirea de programe
sociale care s asigure sprijinul necesar copilului i celor c rora le-a fost încredin at, precum i pentru
instituirea altor forme de prevenire i pentru identificarea, denun area, ac ionarea în instan , anchetarea,
tratarea i urm rirea cazurilor de rele tratamente aplicate copilului, descrise mai sus, i, dac este necesar, a
procedurilor de implicare judiciar .
Articolul 20
1. Copilul care este lipsit de mediul s u familial, temporar ori permanent, sau care, pentru protejarea
intereselor sale, nu poate fi l sat în acest mediu, are dreptul la protec ie i asisten speciale din partea
statului.
2. Statele-parte, în conformitate cu legisla ia lor na ional , vor asigura protec ie alternativ pentru un astfel de
copil.
3. Aceast protec ie poate include, mai ales, plasamentul familial, „kafalah” din dreptul islamic, adop ia sau,
în caz de necesitate, plasarea în institu ii corespunz toare de îngrijire a copiilor. În alegerea uneia dintre
aceste solu ii este necesar s se in seama în mod corespunz tor de necesitatea unei anumite continuit i în
educarea copilului, precum i de originea sa etnic , religioas , cultural i lingvistic .
Articolul 21
Statele-parte care recunosc i/sau autorizeaz adop ia vor veghea ca interesele supreme ale copilului s
primeze i:
a) vor veghea ca adop ia unui copil s fie autorizat numai de autorit ile competente care verific , în
conformitate cu legea i cu procedurile aplicabile, precum i pe baza tuturor informa iilor pertinente i
credibile, ca adop ia s se poat realiza luând în considerare statutul copilului în raport cu p rin ii, cu rudele
i cu reprezentan ii s i legali i, dac este cazul, ca persoanele interesate s - i fi acordat consim mântul cu
privire la adop ie în cuno tin de cauz în urma unei consilieri corespunz toare;
b) recunosc c adop ia în str in tate poate fi considerat un mijloc alternativ de asigurare a îngrijirii necesare
copilului, dac acesta, în ara de origine, nu poate fi încredin at spre plasament familial sau spre adop ie ori
nu poate fi îngrijit în mod corespunz tor;
c) vor asigura c , în cazul adop iei în str in tate, copilul beneficiaz de garan iile i standardele echivalente
celor existente în cazul adop iei na ionale;
d) vor lua toate m surile corespunz toare pentru a se asigura c , în cazul adop iei în str in tate, plasamentul
70
copilului nu conduce la ob inerea de câ tiguri materiale necuvenite pentru persoanele implicate;
e) promoveaz obiectivele prezentului articol, încheind aranjamente sau acorduri bilaterale ori multilaterale,
dup caz, i se str duiesc, în acest cadru, s asigure c plasarea copiilor în str in tate este efectuat de
autorit ile sau organele competente.
Articolul 22
1. Statele-parte vor lua m surile necesare pentru ca un copil care caut s ob in statutul de refugiat sau care
este considerat refugiat în conformitate cu reglement rile i procedurile interna ionale i na ionale aplicabile,
fie c este singur sau înso it de mama ori de tat l s u ori de orice alt persoan , s beneficieze de protec ia i
asisten a umanitar corespunz toare, pentru a se putea bucura de drepturile recunoscute de prezenta conven ie
i de celelalte instrumente interna ionale privind drepturile omului sau ajutorul umanitar la care respectivele
state sunt p r i.
2. În acest scop, Statele-parte vor contribui, dup cum consider necesar, la toate eforturile întreprinse de
O.N.U. i de alte organiza ii guvernamentale sau neguvernamentale competente cooperând cu O.N.U., pentru
a proteja i ajuta copiii care se g sesc într-o astfel de situa ie i pentru a g si p rin ii sau al i membri ai
familiei oric rui copil refugiat, în vederea ob inerii informa iilor necesare pentru reîntregirea familiei sale. În
cazul în care p rin ii sau al i membri ai familiei nu pot fi g si i, copilului i se va acorda aceea i protec ie ca
oric rui alt copil care este temporar sau total lipsit de mediul s u familial, indiferent de motiv, în conformitate
cu principiile enun ate în prezenta conven ie.
Articolul 23
1. Statele-parte recunosc c pentru copiii handicapa i fizic i mental trebuie s se asigure o via a împlinit i
decent , în condi ii care s le garanteze demnitatea, s le favorizeze autonomia i s le faciliteze participarea
activ la via a comunit ii.
2. Statele-parte recunosc dreptul copiilor handicapa i de a beneficia de îngrijiri speciale i încurajeaz i
asigur , în m sura resurselor disponibile, la cerere, copiilor handicapa i care îndeplinesc condi iile prev zute
i celor care îi au în îngrijire, un ajutor adaptat situa iei copilului i situa iei p rin ilor sau a celor c rora le
este încredin at.
3. Recunoscând nevoile speciale ale copiilor handicapa i, ajutorul acordat conform alin. 2 al prezentului
articol va fi gratuit ori de câte ori acest lucru este posibil, inând seama de resursele financiare ale p rin ilor
sau ale celor care îi au în îngrijire, i va fi destinat asigur rii accesului efectiv al copiilor handicapa i la
educa ie, formare profesional , servicii medicale, recuperare, preg tire în vederea ocup rii unui loc de
munc , activit i recreative, de o manier care s asigure deplina integrare social i dezvoltare individual a
copiilor, inclusiv dezvoltarea lor cultural i spiritual .
4. În spiritul cooper rii interna ionale, Statele-parte vor favoriza schimbul de informa ii relevante în domeniul
medicinii preventive i al tratamentului medical, psihologic i func ional al copiilor handicapa i, inclusiv prin
difuzarea i accesul la informa ii referitoare la metodele de recuperare, educare i formare profesional , în
scopul de a permite Statelor-parte s î i perfec ioneze capacit ile i competen ele i s î i extind experien a
în aceste domenii. În aceast privin se va ine seama, în mod deosebit, de nevoile rilor în curs de
dezvoltare.
Articolul 24
1. Statele-parte recunosc dreptul copilului de a se bucura de cea mai bun stare de s n tate posibil i de a
beneficia de serviciile medicale i de recuperare. Ele vor depune eforturi pentru a garanta c nici un copil nu
este lipsit de dreptul de a avea acces la aceste servicii.
2. Statele-parte vor depune eforturi pentru a asigura aplicarea efectiv a acestui drept i, în mod deosebit, vor
lua m surile corespunz toare pentru:
71
a) reducerea mortalit ii infantile i a celei în rândul copiilor;
b) asigurarea asisten ei medicale i a m surilor de ocrotire a s n t ii pentru to i copiii, cu accent pe
dezvoltarea m surilor primare de ocrotire a s n t ii;
c) combaterea maladiilor i a malnutri iei, inclusiv în cadrul m surilor primare de ocrotire a s n t ii,
recurgând, printre altele, la tehnologii accesibile i la aprovizionarea cu alimente nutritive i cu ap potabil ,
luând în considerare pericolele i riscurile de poluare a mediului natural;
d) asigurarea ocrotirii s n t ii mamelor în perioada pre- i postnatal ;
e) asigurarea c toate segmentele societ ii, în mod deosebit p rin ii i copiii, sunt informate, au acces la
educa ie i sunt sprijinite în folosirea cuno tin elor de baz despre s n tatea i alimenta ia copilului, despre
avantajele al pt rii, ale igienei i salubrit ii mediului înconjur tor i ale prevenirii accidentelor;
f) crearea serviciilor de medicin preventiv , de îndrumare a p rin ilor i de planificare familial , i
asigurarea educa iei în aceste domenii.
3. Statele-parte vor lua toate m surile eficiente corespunz toare, în vederea abolirii practicilor tradi ionale
d un toare s n t ii copiilor.
4. Statele-parte se angajeaz s favorizeze i s încurajeze cooperarea interna ional în vederea asigur rii, în
mod progresiv, a deplinei înf ptuiri a dreptului recunoscut în prezentul articol. În aceast privin se va ine
seama, în mod deosebit, de nevoile rilor în curs de dezvoltare.
Articolul 25
Statele-parte recunosc dreptul copilului care a fost plasat de c tre autoritatea competent pentru a primi
îngrijiri, la protejarea sau la tratarea afec iunilor sale fizice ori mentale, dreptul la verificarea periodic a
tratamentului respectiv i a oric ror alte aspecte legate de plasarea sa.
Articolul 26
1. Statele-parte recunosc dreptul oric rui copil de a beneficia de asisten social , inclusiv de asigur ri
sociale, i vor lua m suri pentru asigurarea exercit rii depline a acestui drept în conformitate cu legisla ia lor
na ional .
2. La acordarea indemniza iilor prev zute de lege se va ine seama, când este cazul, de resursele i situa ia
copilului i ale persoanelor responsabile de între inerea sa, precum i de orice alte împrejur ri care au leg tur
cu cererea de acordare a indemniza iilor, înaintat de copil sau în numele s u.
Articolul 27
1. Statele-parte recunosc dreptul oric rui copil de a beneficia de un nivel de trai care s permit dezvoltarea
sa fizic , mental , spiritual , moral i social .
2. P rin ilor i oric rei alte persoane care au în grij un copil le revine în primul rând responsabilitatea de a
asigura, în limita posibilit ilor i a mijloacelor lor financiare, condi iile de via necesare în vederea
dezvolt rii copilului.
3. Statele-parte vor adopta m surile corespunz toare, inând seama de condi iile na ionale i în limita
mijloacelor lor, pentru a ajuta p rin ii i alte persoane care au în grij un copil s valorifice acest drept i vor
oferi, în caz de nevoie, asisten material i programe de sprijin destinate, în principal, satisfacerii nevoilor
de hran , îmbr c minte i locuin .
4. Statele-parte vor lua toate m surile adecvate pentru recuperarea pensiei alimentare pentru copil de la
p rin ii s i sau de la alte persoane care r spund din punct de vedere financiar pentru acesta, atât pe teritoriul
statului parte, cât i în str in tate.
Astfel, în situa ia în care persoana care r spunde din punct de vedere financiar pentru copil nu locuie te în
statul în care locuie te copilul, statele-parte vor încuraja aderarea la acorduri interna ionale sau încheierea de
72
asemenea acorduri, precum i adoptarea oric ror alte în elegeri corespunz toare.
Articolul 28
1. Statele-parte recunosc dreptul copilului la educa ie i, în vederea asigur rii exercit rii acestui drept în mod
progresiv i pe baza egalit ii de anse, în special, statele membre vor avea obliga ia:
a) de a asigura înv mântul primar obligatoriu i gratuit pentru to i;
b) de a încuraja crearea diferitelor forme de înv mânt secundar, atât general, cât i profesional i de a le
pune la dispozi ia tuturor copiilor i de a permite accesul tuturor copiilor la acestea, de a lua m surile
corespunz toare, cum ar fi instituirea gratuit ii înv mântului i acordarea unui ajutor financiar în caz de
nevoie;
c) de a asigura tuturor accesul la înv mântul superior, în func ie de capacitatea fiec ruia, prin toate
mijloacele adecvate;
d) de a pune la dispozi ie copiilor i de a permite accesul acestora la informarea i orientarea colar i
profesional ;
e) de a lua m suri pentru încurajarea frecvent rii cu regularitate a colii i pentru reducerea ratei abandonului
colar.
2. Statele-parte vor lua toate m surile corespunz toare pentru a asigura aplicarea m surilor de disciplin
colar într-un mod compatibil cu demnitatea copilului ca fiin a uman i în conformitate cu prezenta
conven ie.
3. Statele-parte vor promova i vor încuraja cooperarea interna ional în domeniul educa iei, mai ales în
scopul de a contribui la eliminarea ignoran ei i a analfabetismului în lume i de a facilita accesul la
cuno tin e tiin ifice i tehnice i la metode de înv mânt moderne. În aceast privin se va ine seama, în
special, de nevoile rilor în curs de dezvoltare.
Articolul 29
1. Statele-parte sunt de acord c educa ia copilului trebuie s urm reasc :
a) dezvoltarea plenar a personalit ii, a voca iilor i a aptitudinilor mentale i fizice ale copilului;
b) cultivarea respectului pentru drepturile omului i libert ile fundamentale, precum i pentru principiile
consacrate în Carta Na iunilor Unite;
c) educarea copilului în spiritul respectului fa de p rin ii s i, fa de limba sa, de identitatea i valorile sale
culturale, fa de valorile na ionale ale rii în care acesta locuie te, ale rii de origine, precum i fa de
civiliza ii diferite de a sa;
d) preg tirea copilului s î i asume responsabilit ile vie ii într-o societate liber , într-un spirit de în elegere,
de pace, de toleran a, de egalitate între sexe i prietenie între toate popoarele i grupurile etnice, na ionale i
religioase i cu persoanele de origine autohton ;
e) educarea copilului în spiritul respectului fa de mediul natural.
2. Nici o dispozi ie din prezentul articol sau din art. 28 nu va fi interpretat de o manier care s aduc
atingere libert ii persoanelor fizice sau juridice de a crea i conduce institu ii de înv mânt, cu condi ia ca
principiile enun ate în alin. 1 al prezentului articol s fie respectate i ca educa ia dat în aceste institu ii s
respecte normele minimale prescrise de stat.
Articolul 30
În statele în care exist minorit i etnice, religioase sau lingvistice ori persoane de origine autohton , copilul
apar inând unei astfel de minorit i sau având origine autohton nu va fi privat de dreptul la via cultural
proprie, de dreptul de a- i declara apartenen a religioas i de a- i practica propria religie, precum i de
dreptul de a- i folosi limba matern în comun cu al i membri ai grupului s u.
73
Articolul 31
1. Statele-parte recunosc copilului dreptul la odihn i la vacan , dreptul de a practica activit i recreative
proprii vârstei sale, de a participa liber la via a cultural i artistic .
2. Statele-parte respect i promoveaz dreptul copilului de a participa pe deplin la via a cultural i artistic
i încurajeaz punerea la dispozi ia acestuia a mijloacelor adecvate de petrecere a timpului liber i de
desf urare a activit ilor recreative, artistice i culturale, în condi ii de egalitate.
Articolul 32
1. Statele-parte recunosc dreptul copilului de a fi protejat împotriva exploat rii economice i de a nu fi
constrâns la vreo munc ce comport vreun risc poten ial sau care poate s îi compromit educa ia ori s îi
d uneze s n t ii sau dezvolt rii sale fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale.
2. Statele-parte vor lua m surile legislative, administrative, sociale i educative pentru a asigura aplicarea
prezentului articol. În acest scop i inând seama de dispozi iile aplicabile ale celorlalte instrumente
interna ionale, statele-parte se oblig , în special:
a) s fixeze o vârst minim sau vârste minime privind angajarea în munc ;
b) s adopte o reglementare cu privire la orele i la condi iile de munc ;
c) s prevad pedepse sau alte sanc iuni corespunz toare, pentru a asigura aplicarea întocmai a prezentului
articol.
Articolul 33
Statele-parte vor lua m surile corespunz toare, inclusiv m suri legislative, administrative, sociale i
educa ionale, pentru a proteja copiii contra consumului ilegal de stupefiante i substan e psihotrope, a a cum
sunt acestea definite de conven iile interna ionale în materie i pentru a preveni folosirea copiilor în scopul
producerii i al traficului ilicit de astfel de substan e.
Articolul 34
Statele-parte se angajeaz s protejeze copilul contra oric rei forme de exploatare i de violen a sexual . În
acest scop, statele vor lua, în special, toate m surile corespunz toare pe plan na ional, bilateral i multilateral,
pentru a împiedica:
a) incitarea sau constrângerea copiilor s se dedea la activit i sexuale ilegale;
b) exploatarea copiilor în scopul prostitu iei sau al altor practici sexuale ilegale;
c) exploatarea copiilor în scopul produc iei de spectacole sau de materiale cu caracter pornografic.
Articolul 35
Statele-parte vor lua toate m surile necesare, pe plan na ional, bilateral i multilateral, pentru a preveni
r pirea, vânzarea i traficul de copii în orice scop i sub orice form .
Articolul 36
Statele-parte vor proteja copilul contra oric rei forme de exploatare d un toare oric rui aspect al bun st rii
sale.
Articolul 37
Statele-parte vor veghea ca:
a) nici un copil s nu fie supus la tortur , pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante. Pedeapsa
capital sau închisoarea pe via a f r posibilitatea de a fi eliberat nu vor fi pronun ate pentru infrac iunile
74
comise de persoane sub vârsta de 18 ani;
b) nici un copil s nu fie privat de libertate în mod ilegal sau arbitrar. Arestarea, re inerea sau încarcerarea
unui copil trebuie s fie conform cu legea i nu va fi decât o m sur extrem i cât mai scurt posibil;
c) orice copil privat de libertate s fie tratat cu omenie i cu respectul cuvenit demnit ii umane i de o
manier care s in seama de nevoile persoanelor de vârsta sa. Astfel, orice copil privat de libertate va fi
separat de adul i, cu excep ia cazurilor în care se apreciaz ca fiind în interesul suprem al copilului s nu se
procedeze astfel, i va avea dreptul de a p stra contactul cu familia sa prin coresponden a i vizite, în afara
unor cazuri excep ionale;
d) copiii priva i de libertate s aib dreptul de a avea acces rapid la asisten juridic sau la orice alt asisten
corespunz toare, precum i dreptul de a contesta legalitatea priv rii lor de libertate, în fa a unui tribunal sau a
unei alte autorit i competente, independente i impar iale, i dreptul la judecarea în procedur de urgen a
cazului respectiv.
Articolul 38
1. Statele-parte se angajeaz s respecte i s asigure respectarea regulilor dreptului umanitar interna ional
aplicabile în caz de conflict armat i menite s garanteze protec ia copilului.
2. Statele-parte vor lua toate m surile posibile pentru a garanta c persoanele care nu au împlinit vârsta de 15
ani nu particip direct la ostilit i.
3. Statele-parte se vor ab ine de la a înrola în for ele lor armate persoane care nu au împlinit vârsta de 15 ani.
Atunci când incorporeaz persoane mai mari de 15 ani, dar mai mici de 18 ani, Statele-parte se vor str dui sa
înroleze, cu prioritate, pe cei mai în vârsta.
4. Conform obliga iei care le revine în virtutea dreptului umanitar interna ional de a proteja popula ia civil în
caz de conflict armat, statele-parte vor lua toate m surile fezabile, astfel încât copiii afecta i de conflictul
armat s beneficieze de protec ie i de îngrijire.
Articolul 39
Statele-parte vor lua toate m surile corespunz toare pentru a facilita recuperarea fizic i psihologic i
reintegrarea social a copiilor, victime ale unei forme de neglijen , exploatare sau abuz, de tortur sau
pedeaps ori ale tratamentelor crude, inumane sau degradante ori victime ale unui conflict armat. Aceast
readaptare i aceast reintegrare se vor desf ura în condi ii care favorizeaz s n tatea, respectul de sine i
demnitatea copilului.
Articolul 40
1. Statele-parte recunosc oric rui copil b nuit, acuzat sau cu privire la care s-a dovedit c a comis o înc lcare
a legii penale, dreptul la un tratament conform cu sim ul demnit ii i al valorii personale, care s înt reasc
respectul sau pentru drepturile omului i libert ile fundamentale ale celorlal i i care s in seama de vârsta
sa, precum i de necesitatea de a facilita reintegrarea sa în societate i asumarea de c tre acesta a unui rol
constructiv în societate.
2. În acest scop i inând seama de dispozi iile în materie ale instrumentelor interna ionale, statele-parte vor
veghea, în special:
a) ca nici un copil s nu fie b nuit, acuzat sau declarat vinovat de o înc lcare a legii penale din cauza unor
ac iuni sau omisiuni care nu erau interzise de dreptul na ional sau interna ional în momentul comiterii lor;
b) ca orice copil b nuit sau acuzat de o înc lcare a legii penale s aib garantate cel pu in urm toarele
drepturi:
(i) de a fi prezumat nevinovat pân la stabilirea vinov iei sale conform legii;
(ii) de a fi informat în cel mai scurt termen i direct despre acuza iile care i se aduc sau, dac este cazul, prin
75
intermediul p rin ilor s i sau al reprezentan ilor legali i de a beneficia de asisten juridic sau de orice alt
fel de asisten corespunz toare, în vederea formul rii i sus inerii ap r rilor sale;
(iii) dreptul la examinarea, f r întârziere, a cauzei sale de c tre o autoritate sau o instan judiciar
competent , independent i impar ial , printr-o procedur de audiere echitabil i conform cu prevederile
legii, în prezen a celor care îi asigur asisten a juridic sau de alt natur , iar dac acest lucru nu este
considerat contrar interesului suprem al copilului, inând seama mai ales de vârsta ori de situa ia acestuia, în
prezen a p rin ilor s i sau a reprezentan ilor s i legali;
(iv) de a nu fi constrâns s depun m rturie sau s m rturiseasc c este vinovat; dreptul de a interoga sau de
a cere interogarea martorilor acuz rii, de a ob ine aducerea i interogarea martorilor ap r rii, în condi ii de
egalitate;
(v) dac se dovede te c înc lcat legea penal , dreptul de a recurge la o cale de atac cu privire la hot râre i la
orice m sur luat în consecin , în fa a unei autorit i sau a unei instan e judiciare superioare competente,
independente i impar iale, conform legii;
(vi) dreptul de a fi asistat gratuit de un interpret, dac nu în elege sau nu vorbe te limba utilizat ;
(vii) dreptul la respectarea deplin a vie ii sale private, în toate fazele procedurii.
3. Statele-parte se vor str dui s promoveze adoptarea de legi i proceduri, înfiin area de autorit i i institu ii,
special concepute pentru copiii b nui i, acuza i sau g si i vinova i de înc lcarea legii penale i, în special:
a) s stabileasc o vârst minim sub care copiii s fie prezuma i ca neavând capacitatea de a înc lca legea
penal ;
b) s ia, ori de cate ori este posibil i recomandabil, m suri în scopul solu ion rii cazurilor acestor copii, f r
a recurge la procedura judiciar , cu condi ia ca drepturile i garan iile legale s fie pe deplin respectate.
4. Va fi prev zut o întreag gam de dispozi ii, precum cele referitoare la îngrijire, orientare i supraveghere,
la îndrumare, la perioadele de prob , la plasamentul familial, la programele de educa ie general i
profesional i la solu iile alternative celor privind îngrijirea într-un cadru institu ional, pentru a asigura
copiilor un tratament în interesul bun st rii lor i propor ional cu situa ia lor i cu infrac iunea s vâr it .
Articolul 41
Nici o dispozi ie din prezenta conven ie nu aduce atingere prevederilor mai favorabile pentru realizarea
acestor drepturi ale copilului care pot figura:
a) în legisla ia unui Stat-parte; sau
b) în dreptul interna ional în vigoare pentru statul respectiv.
Partea a II-a
Articolul 42
Statele-parte se angajeaz s fac larg cunoscute atât adul ilor, cât i copiilor, principiile i dispozi iile
prezentei conven ii, prin mijloace active i adecvate.
Articolul 43
1. În vederea examin rii progreselor înregistrate de Statele-parte în executarea obliga iilor pe care i le-au
asumat în virtutea prezentei conven ii, se instituie un comitet al drepturilor copilului, ale c rui atribu ii sunt
descrise mai jos.
2. Comitetul se compune din 10 exper i de o înalt inut moral i care posed o competen recunoscut în
domeniul reglementat de prezenta conven ie. Membrii Comitetului sunt ale i de Statele-parte din rândul
cet enilor lor i ac ioneaz în nume propriu, inându-se seama de necesitatea asigur rii unei reparti ii
76
geografice echitabile i a reprezent rii principalelor sisteme juridice.
3. Membrii Comitetului sunt ale i prin vot secret de pe o list de persoane desemnate de Statele-parte. Fiecare
Stat-parte poate desemna un candidat dintre cet enii s i.
4. Primele alegeri vor avea loc în termen de 6 luni de la data intr rii în vigoare a prezentei conven ii, iar
ulterior, la fiecare 2 ani. Cu minimum 4 luni înaintea datei fiec rei alegeri, Secretarul General al Organiza iei
Na iunilor Unite va invita în scris Statele-parte s propun candida ii lor într-un termen de dou luni.
Secretarul General va întocmi apoi o list alfabetic a candida ilor astfel desemna i, indicând Statele-parte
care i-au desemnat, i o va comunica Statelor-parte la conven ie.
5. Alegerile vor avea loc la reuniunile Statelor-parte, convocate de Secretarul General, la sediul Organiza iei
Na iunilor Unite. La aceste reuniuni, la care cvorumul se întrune te cu dou treimi din num rul Statelor-parte,
candida ii ale i în Comitet sunt cei care ob in cel mai mare num r de voturi i majoritatea absolut a voturilor
reprezentan ilor Statelor-parte prezente i cu drept de vot.
6. Membrii Comitetului se aleg pentru un mandat de 4 ani. Ei pot fi reale i la o nou prezentare a candidaturii
lor. Mandatul a 5 membri desemna i la primele alegeri va înceta dup 2 ani. Numele celor 5 membri vor fi
trase la sor i de c tre pre edintele reuniunii, imediat dup prima alegere.
7. În caz de deces sau de demisie a unui membru al Comitetului sau dac , pentru orice alt motiv, un membru
declar c nu î i mai poate exercita func iile sale în cadrul Comitetului, Statul parte care a prezentat
candidatura membrului respectiv nume te un alt expert dintre cet enii s i pentru a ocupa postul vacant pân
la expirarea mandatului respectiv, sub rezerva aprob rii de c tre Comitet.
8. Comitetul î i aprob regulamentul s u de ordine interioar .
9. Comitetul î i alege biroul s u pentru o perioad de 2 ani.
10. Adun rile Comitetului se in, în mod normal, la sediul Organiza iei Na iunilor Unite sau în orice alt loc
corespunz tor stabilit de Comitet. Comitetul se reune te, de regul , în fiecare an. Durata sesiunilor sale se
stabile te i, dac este cazul, se modific de c tre reuniunea Statelor-parte la prezenta conven ie, sub rezerva
aprob rii de c tre Adunarea General .
11. Secretarul General al Organiza iei Na iunilor Unite pune la dispozi ia Comitetului personalul i dot rile
necesare acestuia pentru a- i îndeplini eficient func iile încredin ate conform prezentei conven ii.
12. Membrii Comitetului creat în virtutea prezentei conven ii primesc, cu aprobarea Adun rii Generale,
indemniza ii din resursele Organiza iei Na iunilor Unite, în condi iile i modalit ile fixate de Adunarea
General .
Articolul 44
1. Statele-parte se angajeaz s supun Comitetului, prin intermediul Secretarului General al Organiza iei
Na iunilor Unite, rapoarte privitoare la m surile pe care le adopt pentru punerea în vigoare a drepturilor
recunoscute în prezenta conven ie i la progresele realizate în exercitarea acestor drepturi:
a) în termen de 2 ani începând de la data intr rii în vigoare a prezentei conven ii pentru Statele-parte
interesate;
b) în continuare, la fiecare 5 ani.
2. Rapoartele întocmite conform prezentului articol trebuie, dac este cazul, s arate cauzele sau dificult ile
care împiedic Statele-parte s se achite pe deplin de obliga iile prev zute în prezenta conven ie. Ele trebuie,
de asemenea, s cuprind informa ii suficiente pentru a da Comitetului o idee exact asupra aplic rii
conven iei în ara respectiv .
3. Statele-parte care au prezentat Comitetului un raport ini ial nu vor repeta în rapoartele pe care le prezint
ulterior conform prezentului articol, alin. 1 lit. (b), informa iile de baz pe care le-au comunicat anterior.
4. Comitetul poate cere Statelor-parte toate informa iile complementare referitoare la aplicarea conven iei.
5. Comitetul înainteaz la fiecare 2 ani Adun rii Generale, prin intermediul Consiliului Economic i Social,
77
un raport de activitate.
6. Statele-parte asigur difuzarea pe scar larg a propriilor rapoarte pe teritoriul lor.
Articolul 45
Pentru a promova aplicarea efectiv a conven iei i a încuraja cooperarea interna ional în domeniul vizat de
conven ie:
a) Institu iile specializate, Fondul Na iunilor Unite pentru Copii i alte organe ale Na iunilor Unite au dreptul
de a fi reprezentate la analizarea modului de aplicare a acelor dispozi ii din prezenta conven ie, care in de
mandatul lor. Comitetul poate invita institu iile specializate, Fondul Na iunilor Unite pentru Copii i orice
alte organisme competente pe care le va considera corespunz toare s dea avize specializate asupra aplic rii
conven iei în domeniile care in de mandatele lor respective.
Comitetul poate invita institu iile specializate, Fondul Na iunilor Unite pentru Copii i alte organe ale
Na iunilor Unite s îi prezinte rapoarte asupra aplic rii conven iei în sectoarele care in de domeniul lor de
activitate.
b) Comitetul transmite, dac consider necesar, institu iilor specializate, Fondului Na iunilor Unite pentru
Copii i altor organisme competente, orice raport al Statelor-parte, care con ine o cerere sau care specific
necesitatea asigur rii de consultan a ori asisten tehnic , înso it, dac este cazul, de observa iile i sugestiile
Comitetului referitoare la cererea sau specifica ia respectiv .
c) Comitetul poate recomanda Adun rii Generale s ceara Secretarului General s dispun efectuarea, în
numele Comitetului, a unor studii asupra problemelor specifice care afecteaz drepturile copilului.
d) Comitetul poate face sugestii i recomand ri de ordin general, pe baza informa iilor primite în
conformitate cu art. 44 i 45.
Aceste sugestii i recomand ri de ordin general se vor transmite tuturor Statelor-parte interesate i se vor
supune aten iei Adun rii Generale, înso ite, dac este cazul, de observa iile Statelor-parte.
Partea a III-a
Articolul 46
Prezenta conven ie este deschis spre semnare tuturor statelor.
Articolul 47
Prezenta conven ie face obiectul ratific rii. Instrumentele de ratificare vor fi înaintate Secretarului General al
Organiza iei Na iunilor Unite.
Articolul 48
Prezenta conven ie va r mâne deschis ader rii oric rui stat. Instrumentele de aderare vor fi înaintate
Secretarului General al Organiza iei Na iunilor Unite.
Articolul 49
1. Prezenta conven ie va intra în vigoare în a treizecea zi de la depunerea la Secretarul General al Organiza iei
Na iunilor Unite a celui de-al dou zecilea instrument de ratificare sau de aderare.
2. Pentru fiecare stat care va ratifica prezenta conven ie sau care va adera la aceasta dup depunerea celui de-
al dou zecilea instrument de ratificare sau de aderare, conven ia va intra în vigoare în a treizecea zi de la
depunerea de c tre statul respectiv a instrumentului s u de ratificare sau de aderare.
78
Articolul 50
1. Orice Stat-parte poate s propun un amendament i s depun textul acestuia la Secretarul General al
Organiza iei Na iunilor Unite. Secretarul General va comunica propunerea de amendament Statelor-parte,
cerându-le s îi fac cunoscut dac sunt în favoarea convoc rii unei conferin e a Statelor-parte, în vederea
examin rii propunerii i a supunerii ei la vot. Dac în termen de 4 luni de la aceast comunicare cel pu in o
treime din num rul Statelor-parte se pronun în favoarea convoc rii unei asemenea conferin e, Secretarul
General convoac conferin a sub auspiciile Organiza iei Na iunilor Unite. Orice amendament adoptat de
majoritatea Statelor-parte prezente i cu drept de vot de la conferin este supus spre aprobare Adun rii
Generale.
2. Orice amendament adoptat conform dispozi iilor alin. 1 al prezentului articol va intra în vigoare dup
aprobarea sa de c tre Adunarea General a Organiza iei Na iunilor Unite i dup acceptarea sa cu o
majoritate de dou treimi din num rul Statelor-parte.
3. La intrarea sa în vigoare, amendamentul are for obligatorie pentru Statele-parte care l-au acceptat,
celelalte state r mânând legate de dispozi iile din prezenta conven ie i de toate amendamentele anterioare
acceptate de ele.
Articolul 51
1. Secretarul General al Organiza iei Na iunilor Unite va primi i va comunica tuturor statelor textul
rezervelor formulate de state la data ratific rii sau ader rii.
2. Rezervele incompatibile cu obiectul i cu scopul prezentei conven ii nu sunt admise.
3. Rezervele pot fi retrase în orice moment printr-o notificare în acest sens adresat Secretarului General al
Organiza iei Na iunilor Unite, care va informa, în consecin , toate Statele-parte la conven ie. Notificarea va
produce efecte de la data la care este primit de Secretarul General.
Articolul 52
Orice stat poate denun a prezenta conven ie printr-o notificare scris adresat Secretarului General al
Organiza iei Na iunilor Unite. Denun area produce efecte la un an de la data la care notificarea a fost primit
de Secretarul General.
Articolul 53
Secretarul General al Organiza iei Na iunilor Unite este desemnat ca depozitar al prezentei conven ii.
Articolul 54
Originalul prezentei conven ii, ale c rei texte în limbile arab , chinez , englez , francez , rus i spaniol
sunt autentice în egal m sur , va fi depus la Secretarul General al Organiza iei Na iunilor Unite.
Drept care plenipoten iarii subsemna i, împuternici i în mod corespunz tor de guvernele lor respective, au
semnat prezenta conven ie.
79
S spunem corect!
Versiunea pentru tineret canadian , neconven ional a Conven iei Na iunilor Unite privind
Drepturile Copilului
De ce exist o versiune pentru tineret a Conven iei?
Versiunea conven iei adoptat de Adunarea General i ratificat de majoritatea statelor din lume este un
document juridic redactat într-un limbaj tehnic. Dac tinerii î i vor în elege drepturile i responsabilit ile,
trebuie s începem prin a formula aspecte cum ar fi conven ia în propriile noastre cuvinte. În plus, Articolul
42 al conven iei spune c guvernele au sarcina s -i fac pe tineri s - i con tientizeze drepturile în ni te
moduri diferite i active. F r îndoial c versiunea conven iei ONU formulat pentru tineret este diferit i
activ i-i va face pe mai mul i dintre noi con tien i de drepturile pe care le avem.
Dup tot acest discurs despre drepturile noastre, care e stadiul responsabilit ilor pe care le avem?
Nu se pot separa drepturile de responsabilit i. Conven ia ONU vorbe te despre drepturile care le-au fost
garantate tinerilor de c tre guverne. Pentru ca orice rela ie s func ioneze – între prieteni, în cadrul familiilor,
al colilor, al echipelor de sport sau al rilor – trebuie s re inem c dator m anumite lucruri altora, iar
ace tia ne datoreaz nou anumite lucruri. Printre aceste lucruri de baz pe care le dator m celorlal i se includ
respectul i toleran a. Conven ia ONU descrie lucrurile de baz pe care le datoreaz guvernele oamenilor care
nu au înc 18 ani.
Care sunt drepturile acoperite prin conven ie?
Conven ia poate fi împ r it în patru grupe de drepturi:
I. „S joci un rol” înseamn s fii inclus în procesul de decizii, s ai libertatea de asociere, de a ne

exprima i de a primi informa ii din mai multe surse.
II. „S ne realiz m poten ialul” include lucrurile pe care trebuie s le dezvolt m cât mai bine cu
putin . În acest grup se enumer importan a educa iei, a familiei, a culturii i a identit ii din
via a noastr .
III. „S tr im bine: dreptul nostru la supravie uire” include nevoile noastre cele mai de baz . Se
includ aici mâncarea i ad postul, standardul nostru de via i s n tatea noastr .
IV. „S nu ni se fac r u” le permite tinerilor s fie proteja i de multe lucruri, inclusiv abuzul,
neglijarea, exploatarea economic , tortura, r pirea i prostitu ia.
S JOCI UN ROL: DREPTUL NOSTRU DE A PARTICIPA
Articolul 3: Interesele noastre supreme ca tineri

În cadrul tuturor deciziilor care ne privesc trebuie avute în vedere în primul rând i în principal interesele
noastre supreme. De asemenea, guvernele au sarcina s se asigure c sunt respectate standardele
institu ionale, astfel încât noi s fim întotdeauna îngriji i i proteja i corespunz tor.
Articolul 12: S ni se asculte opiniile
Avem dreptul de a ne face opiniile cunoscute în ceea ce prive te deciziile care ne afecteaz , i, în special, în
cadrul tuturor proceduri judiciare sau administrative care sunt importante pentru noi. Pe m sur ce cre tem în
vârst , ar trebui avute din ce în ce mai mult în vedere opiniile noastre.
S ne implic m! S înv m despre participarea tinerilor.
Articolul 13: Libertatea de a ne exprima
80
Avem dreptul de a ne exprima i de a primi sau transmite informa ii prin intermediul oric rui tip de mass-
media, inclusiv scris , prin art sau verbal. Avem responsabilitatea de a ne exprima astfel încât s respect m
drepturile i reputa ia celorlal i.
Articolul 14: Libertatea con tiin ei i a religiei noastre
Avem dreptul la libertatea de gândire, a con tiin ei i a religiei. Guvernele trebuie s respecte drepturile i
îndatoririle p rin ilor sau ale tutorilor no tri care ne ofer îndrumare atunci când trebuie s ne exercit m
aceste drepturi.
Articolul 15: Libertatea noastr de asociere
Avem dreptul de a ne întâlni cu ceilal i i de a lua parte sau de a ne înfiin a propriile noastre asocia ii. Avem
responsabilitatea de a exercita acest drept astfel încât s respect m drepturile, s n tatea i siguran a celorlal i.
Articolul 16: Libertatea noastr fa de intruziunile la adresa vie ii noastre private
Avem dreptul de a fi liberi fa de intruziunile la adresa vie ii noastre private, a familiei, a c minului sau a
coresponden ei noastre cu ceilal i. Mai avem, de asemenea, i dreptul de a fi liberi în fa a atacurilor aduse
reputa iei i onoarei noastre.
Articolul 17: Mass-media
Guvernele au responsabilitatea de a se asigura c ne sunt disponibile informa ii i materiale din mai multe
surse na ionale i interna ionale, în special când acestea au scopul de a ne promova bun starea i s n tatea.
II. S NE REALIZ M POTEN IALUL: DREPTUL NOSTRU DE A NE DEZVOLTA PE NOI

ÎN INE
Articolul 5: Respectul pentru p rin i
Guvernele trebuie s respecte drepturile i responsabilit ile p rin ilor, ale familiei l rgite i ale tutorilor de a
ne acorda îndrumare i indica ii în sensul exercit rii drepturilor noastre.
Articolul 7: Numele i cet enia noastr
La na tere avem dreptul de primi un nume, de a dobândi o cet enie i, ori de câte ori este posibil, de a ne
cunoa te i de a fi îngriji i de p rin ii no tri.
Articolul 8: S ne p str m identitatea
Avem dreptul de a ne p stra i de a ne restabili numele, cet enia i leg turile de familie.
Articolul 10: Reunificarea familiei
Dac trebuie s intr m sau s p r sim teritoriul unui stat pentru a fi reuni i cu familiile noastre, guvernele au
responsabilitatea de a se ocupa de cazul nostru repede i dând dovad de umanitate. De asemenea, dac
p rin ii no tri locuiesc într-un alt stat, avem dreptul de a avea contact personal i direct cu ace tia.
Articolul 21: S fim adopta i
În rile în care este permis adop ia, procesul trebuie s reflecte interesele noastre supreme ca tineri i s fie
supravegheat de autorit ile competente. Dac adop ia are loc între ri, guvernele au sarcina de a se asigura
c standardele sunt echivalente adop iilor na ionale.
81
Articolul 23: Tinerii cu handicap
Dac avem un handicap, avem dreptul la îngrijiri i educa ie speciale care ne vor ajuta s atingem stadiul de
auto-suficien i de a ne bucura pe deplin de via în cadrul societ ii.
Articolul 28: Educa ia
Avem dreptul la educa ie. Guvernele au responsabilitatea de a garanta c educa ia elementar este obligatorie
i gratuit , c avem cu to ii acces neîngr dit la educa ie liceal i universitar i c disciplina utilizat în
colile noastre nu ne aduce atingere demnit ii umane. De asemenea, guvernele vor încuraja cooperarea
interna ional pentru a contribui la eliminarea ignoran ei i a analfabetismului de peste tot din lume i ne vor
ajuta s avem acces la tiin , tehnologie i metode moderne de predare.
III. S TR IM BINE: DREPTUL NOSTRU LA SUPRAVIE UIRE
Articolul 6: Supravie uirea i dezvoltarea noastr
Ca tineri avem dreptul de a tr i. De asemenea, guvernele au sarcina de a ne asigura supravie uirea i

dezvoltarea în cea mai mare m sur cu putin .
Articolul 9: Separarea de p rin ii no tri
Avem dreptul s tr im al turi de p rin ii no tri i s nu fim separa i de ei, dac acest lucru este în interesul
nostru suprem. Avem dreptul de a ne face cunoscute opiniile în cadrul oric ror audieri sau proceduri
referitoare la o eventual separare. De asemenea avem dreptul de a p stra contactul cu ambii no tri p rin i.
Dac separarea este rezultatul unei decizii guvernamentale, trebuie s ne ofere informa ii cu privire la
domiciliul p rin ilor no tri.
Articolul 18: Responsabilitatea p rin ilor i a tutorilor
Ambii no tri p rin i sau tutori sunt responsabili pentru cre terea noastr , iar aceast responsabilitate este mai
întâi a lor, înaintea oric rui altcineva. Guvernul ne va sus ine p rin ii s ne creasc i se va asigura c este
disponibil asisten a copiilor pentru p rin ii care lucreaz .
Articolul 24: S n tatea i asisten a medical
Avem dreptul la cel mai înalt nivel de s n tate i de asisten medical posibile. Guvernele au sarcina de a
combate nivelurile de mortalitate infantil , de a asigura asisten medical tinerilor, de a combate malnutri ia
i îmboln virile, de a garanta asisten a medical pentru gravide i tinerele mame, de a face disponibil
educa ia de s n tate, de a dezvolta asisten a medical preventiv i de a aboli practicile tradi ionale
d un toare.
Articolul 25: Plasamentele institu ionale, re-examinarea plasamentelor
Dac autorit ile ne pun sub protec ie, în îngrijire sau în tratament, avem dreptul la o re-examinare periodic a
respectivului plasament.
Articolul 26: Securitatea noastr social
Avem dreptul s beneficiem de securitate social , inclusiv de asigurare social . Aceste presta ii vor fi
distribuite în leg tur cu resursele i circumstan ele noastre, ale p rin ilor sau ale tutorilor no tri.
Articolul 27: Standardul nostru de via
82
Avem dreptul la un standard adecvat de via pentru bun starea noastr fizic , mental , spiritual , moral i
social . P rin ii i tutorii no tri au sarcina primar de a se asigura c este acceptabil standardul nostru de
via . Guvernul are sarcina de a-i sprijini pe p rin ii sau tutorii care nu sunt capabili s le ofere copiilor lor
acest standard.
Articolul 31: Timp liber i recreere
Avem dreptul la timp liber i la recreere, precum i de a participa neîngr dit la activit ile culturale i
artistice.
Articolul 41: Standardele mai înalte sunt superioare
Dac standardele legilor na ionale sau interna ionale sunt superioare prezentei Conven ii, atunci se vor aplica
întotdeauna standardele mai înalte.
IV. S NU NI SE FAC R U: DREPTUL NOSTRU LA PROTEC IE
Articolul 2: Non-discriminarea
Toate drepturile din Conven ie se aplic tuturor tinerilor, f r excep ie. De asemenea, guvernele au sarcina de
a se asigura c suntem proteja i împotriva discrimin rii i a pedepselor bazate pe statutul, originea, credin ele
familiilor noastre etc.
Articolul 11: R pirea i re inerea tinerilor
Guvernele au sarcina de a combate r pirea sau re inerea tinerilor în rile str ine fie de c tre un p rinte, fie de
c tre o alt persoan .
Articolul 19: Abuzul i neglijarea
Avem dreptul de a fi proteja i de orice abuz, violen mental i fizic , neglijare i exploatare atunci când
suntem în îngrijirea oricui care este responsabil pentru noi. Avem, de asemenea, dreptul de a înv a cum s
prevenim i s trat m acest abuz.
Articolul 20: Tinerii f r familie
Dac suntem priva i de mediul familial, avem dreptul la protec ie i asisten special din partea guvernului
nostru i avem dreptul la îngrijire familial sau institu ional alternativ , care s ne respecte mediul etnic,
religios, cultural i lingvistic de origine.
Articolul 22: Tinerii refugia i
Dac suntem refugia i, for a i s ne p r sim ara de origine pentru a evita persecu iile, sau dac solicit m
statutul de refugia i, avem dreptul la protec ie i asisten special din partea guvernelor.
Articolul 32: Copiii angaja i în munc
Avem dreptul de a fi proteja i de exploatarea economic i de orice alt activitate de munc care reprezint o
amenin are la adresa s n t ii, educa iei i dezvolt rii noastre. Guvernul nostru are sarcina de a stabili o
vârst minim pentru angajarea în munc , de a prevedea regulamente aplicabile orelor i condi iilor de
munc , precum i de a dispune pedepse pentru punerea în aplicare a acestor reguli.
Articolul 33: Protec ia împotriva drogurilor
83
Avem dreptul de a fi proteja i împotriva consumului de droguri ilegale i a implic rii în produc ia i
distribu ia acestora.
Articolul 34: Protec ia împotriva exploat rii sexuale
Avem dreptul de a fi proteja i împotriva exploat rii i abuzului sexual, inclusiv a prostitu iei i a pornografiei.
Articolul 35: Protec ia împotriva vânz rii i a traficului
Guvernele au sarcina de a face tot posibilul pentru a împiedica vânzarea, traficul i r pirea tinerilor.
Articolul 36: Alte tipuri de exploatare
Avem dreptul de fi proteja i împotriva oric rui tip de exploatare.
Articolul 37: Pedeaps i deten ie
Avem dreptul de a fi proteja i împotriva torturii, a tratamentului sau a pedepsei crude, a arest rii ilegale sau a
altor intruziuni la adresa libert ii. Guvernul nostru are sarcina de a se asigura c tinerilor le sunt interzise
pedeapsa capital i închisoarea pe via . Dac ni se ia libertatea, avem dreptul de a fi trata i uman i cu
respect, de a fi separa i de adul i, de a p stra contactul cu familiile noastre i de a primi asisten juridic .
Articolul 38: R zboaiele i conflictele armate
Dac suntem sub cincisprezece ani, avem dreptul s fim exclu i de la participarea direct în cadrul
r zboaielor i al conflictelor armate. Dac suntem afecta i de conflicte armate, atunci guvernul nostru are
responsabilitatea de a ne oferi protec ie i tratament speciale.
Articolul 39: Îngrijirea în scopul reabilit rii
Dac am trecut prin experien a conflictului armat, a torturii, a neglij rii sau a exploat rii, avem dreptul de a
beneficia de asisten a adecvat în scopul de a ne recupera.
Articolul 40: Tinerii i justi ia
Dac suntem acuza i c am înc lcat legea, avem dreptul s fim trata i cu demnitate, de a fi considera i
nevinova i pân ce ni se dovede te vinov ia, de a fi în tiin a i cu privire la acuza iile aduse, de a beneficia de
interpret, dac este necesar, de a beneficia de un proces echitabil, de a ni se respecta via a privat i de a
înainta apel la hot rârea instan ei. Guvernele au sarcina de a stabili vârsta minim de la tinerii pot fi tra i la
r spundere pentru comiterea de fapte penale.
De asemenea, guvernele trebuie s aib în vedere m surile corespunz toare alternative la asisten a
institu ionalizat , cum ar fi îndrumarea, supravegherea, proba iunea, asisten a maternal , programele de
educa ie sau de preg tire.
84
Moduri de participare
Participarea poate ap rea sub mai multe forme, inclusiv:
1. Lectura textelor privind problemele i liderii.

2. Redactarea de texte privind problemele i liderii.
3. Dezbaterea problemelor.
4. Lucrul în cadrul comunit ii pentru a sus ine o anumit cauz sau pentru a protesta împotriva
ac iunilor guvernamentale.
5. Înfiin area sau înscrierea în cadrul partidelor politice sau a altor organiza ii comunitare.
6. Participarea în cadrul reuniunilor politice sau comunitare.
7. Devenirea de lideri ai partidelor politice, organiza iilor de munc sau de la nivelul comunit ii.
8. Votarea în cadrul alegerilor.
9. Organizarea de campanii pentru candida ii la func iile publice.
10. Depunerea candidaturii pentru a ob ine o func ie public i asumarea mandatului oferit prin alegeri.
11. Pl tirea impozitelor
12. Activismul
13. Îndeplinirea serviciului militar.
14. Utilizarea canalelor juridice existente cum ar fi contactarea func ionarilor guvernamentali, sus inerea
ac iunilor în instan etc.
15. Protestele prin intermediul demonstra iilor, al boicoturilor sau al grevelor etc.
85
Link de internet în leg tur cu drepturile copilului
Urm toarea pagin de internet enumer ni te link-uri utille din perspectiva drepturilor copilului:
www.coe.int/t/dg4/education/edc/links/children_EN.asp
86
Cartona e cu drepturile copilului
87

Drepturile Copilului Planuri de Lectie Nine

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și

Drepturile Copilului Planuri de Lectie Nine

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drepturile Copilului Planuri de Lectie Nine

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strasbourg, 27 noiembrie 2007 DGIV/ EDU/ CIT (2006) 17

O examinare a drepturilor copilului

Rolf Gollob i Peter Krapf

Ilustra ie de Emir Haracic

Înv area prin exemple (abordarea inductiv )

Înv area pe baz de activit i obligatorii i noile roluri ale profesorilor

Autorii ar dori s mul umeasc

Zurich i Weingarten, februarie 2006

Rolf Gollob i Peter Krapf

Proiect Concept de baz Consolidarea de competen e

I. S JOCI UN ROL: DREPTUL NOSTRU DE A PARTICIPA

II: S NE ATINGEM POTEN IALUL: DREPTUL NOSTRU DE A NE DEZVOLTA PE NOI ÎN INE

Articolul 5: Protejarea drepturilor p rin ilor

III. S TR IE TI BINE: DREPTUL NOSTRU LA SUPRAVIE UIRE

Articolul 6: Protec ia supravie uirii i a dezvolt rii

IV. S NU I SE FAC R U: DREPTUL NOSTRU LA PROTEC IE

Articolul 2: Principiul nediscrimin rii

Planul lec iei

Întreb ri de baz / temele lec iei Sarcini de baz Resurse

Obiective educa ionale

Copiii în eleg c o clas formeaz o comunitate de înv are.

Inimi decupate din hârtie

O foaie de hârtie de dimensiunea unui afi

2. Profesorul îi va încuraja pe copii s ia parte la conversa ie.

- tim toate numele? Cine este cine?

5. Profesorul întreab : „De ce-au culori diferite i nu doar una singur ?”

Acestea sunt drepturile copilului. Copiii au diferite drepturi, de exemplu:

- dreptul de a avea un nume (Articolul 7);

Profesorul explic stadiile activit ii:

- Copiii î i alc tuiesc propriile flori.

- Afi ul a fost fixat pe tabl sau pe perete.

Elevii se vor gândi la urm toarele întreb ri:

- Ce mi-a pl cut în cadrul acestei activit i?

- Profesorul îi îndrum pe elevi s - i partajeze comentariile i s - i dea feedback unii celorlal i.

Planul lec iei

Întreb ri de baz / temele lec iei Sarcini de baz Resurse

Obiective educa ionale

Foi mari de hârtie, de dimensiuni de afi

Reviste vechi ilustrate

Acuarele, culori asortate

Mai multe perechi de foarfeci

Un set de materiale de împ r it (vezi mai jos)

- Îmi place numele meu, dac da, de ce?

Lec ia 2: Cum mi-am primit eu numele!

Numele – sunt eu.

Prin intermediul numelor noastre ne recunoa tem pe noi în ine i pe ceilal i.

Numele noastre ne ofer reputa ia.

Deoarece are un nume, un copil devine membrul unui stat.

- Când m-am n scut?

Lec iile 3 i 4: To i copiii au o poveste de spus!

Copiii î i petrec cea de-a patra lec ie finalizând aceste afi e.

Numele meu î i are propria poveste – ceea ce voi încerca s aflu

Când m-am n scut?

Cum era vremea?

Unde m-am n scut?

Cine-a fost prezent la na terea mea?

Cât de mare i cât de greu/ grea am fost?

De ce mi s-a dat tocmai acest nume?

Planul lec iei