Pe Pământ trăiesc peste 8 milioane de specii.

Primele încercări de clasificare a

organismelor vii au fost realizate încă din antichitate. Printre primii savanți se
enumeră Aristotel, care a împărțit lumea vie în 2 grupe- plante și animale. Animalele
le-a grupat în funcție de mediul de viață ( tereste, acvatice și zburătoare), iar plantele
după forma de viață (ierburi, arbuști și arbori).
Știința care se ocupă cu studiul identificării și clasificării organismelor vegetale și
animale este sistematica.
Bazele sistematicii moderne au fost puse de naturalistul suedez Carl Linné.
Clasificarea lui era considerată artificială, deoarece nu reflecta gradul de rudenie
dintre acestea. Plantele neînrudite au fost incluse în aceeași specie, precum morcovul
și coacăzul din simplu motiv că florile lor au același număr de stamine. Iar speciile
înrudite au fost plasate în clase diferite.
După apariția lucrărilor lui Charls Darwin savanții tindeau să reflecte cât mai precis
relaţiile de rudenie dintre organisme.
În clasificarea organismelor sunt folosiți unități sistematice, numite taxoni. . Fiecare
taxon reprezintă un grup de organisme legate prin relaţii de rudenie, deosebindu-se
de alte grupe de organisme. În prezent, se folosesc următorii taxoni: domeniu, regn,
încrengătură/filum, clasă, ordin, familie, gen şi specie. Unitatea fundamentala de
clasificare este specia. Specia este totalitatea indivizilor care populează acealași
teritoriu, se încrucişează liber între ei, dând urmaşi fecunzi. Fiecare specie este
denumită prin 2 cuvinte în limba latină. Primul cuvânt este un substantiv și arată
denumirea genului, iar al doilea este un adjectiv ce indică numele speciei.Două sau
mai multe specii ce se aseamănă, dar care nu se pot încrucişa între ele formează un
gen. Două sau mai multe genuri înrudite sunt reunite într-o familie. În acelaşi mod, o
clasă reuneşte ordine înrudite, o încrengătură – clase înrudite etc.
Regnul este cea mai mare unitate sistematică în clasificarea organismelor.
În prezent clasificarea organismelor are loc în baza a cinci regnuri: Monera
(procariote), Protiste, Ciuperci, Plante și Animale.

Virusurile reprezintă cea mai simplă formă de viață acelulară. Virusurile nu sunt
considerate ființe vii, dar cu toate aceste dispun de material genetic, aflându-se la
intersecția dintre viu și neviu. Spre deosebire de celelalte forme de viață, nu consuma
hrană și nu produc energie.
С новой строки.