Subiectul I

Ex-1
Evenimentul este: valorizarea istoriei Basarabiei.
În fotografie este reprezentat monumentul lui Ștefan cel
Mare și Sfânt din Chișinău. Data și anul când a fost
dezvelit monumentul, 29 aprilie 1928, ne dă dovadă că el
a fost dezvelit cu ocazia aniversării a zece ani de la unirea
Basarabiei cu România.

Ex-2
Autorul caricaturii consideră fragilă alianța dintre cei 2
șefi de stat semnatari ai Pactului Molotov-Ribbentrop.
În caricatură putem observa arma pe care o are fiecare
conducător la spate, ceea ce ar însemna că fiecare
conducător este gata să-l atace pe celălalt.

Ex-3
Evenimentul dramatic din istoria Japoniei în cel de-al
Doilea Război Mondial, la care se referă harta este:
aruncarea bombelor atomice în cele două orașe japoneze
– Hiroshima și Nagasaki.
Pe harta alăturată este reprezentată harta Japoniei în cel
de-al Doilea Război Mondial, iar cu un scris mai deosebit,
este dat denumirea a celor două orașe – Hiroshima și
Nagasaki, iar deasupra lor câte o bombă atomică.
 Ex-4
Schema dată poate fi utilizată pentru a caracteriza
regimurile democratice a statelor din perioada interbelică.
Cele 3 componente a schemei (legislativă, executivă,
judecătorească) sunt caracteristicile regimului democratic,
unde puterea în stat era împărțită celor 3 organe de stat:
legislativ, executiv și judecătoresc.

Subiectul al II-lea
Ex-1
Evenimentul ce a contribuit la anexarea Basarabiei de
către URSS este : „ semnarea pactului Ribbentrop-
Molotov”.
Germania și URSS au început să-și împărțească Europa.
Guvernul german nu avea niciun interes față de
Basarabia, însă URSS invers.

Ex-2
Teritoriile incluse de autoritățile sovietice în componența
RSSM sunt: teritoriul Basarabiei și o parte din teritoriul
RASSM.

Ex-3
Foametea organizată din RSSM:
Cauze: metodele sovieticilor pentru restabilirea economiei,
colectivizarea agriculturii, seceta din 1946.
Desfășurare: în iarna anului 1946-1947, foametea care a
cuprins tot teritoriul RSSM, în noaptea de 5
spre 6 iulie 1949.
Consecințe: numărul victimelor s-a ridicat până la cca.
200000 de persoane, deportările în Siberia a
35796 de persoane, frica de o nouă
operațiune.

Ex-4
Colectivizare – trecerea proprietăților private în
proprietate colectivă.

Ex-5
Metodele puse în aplicare de autoritățile sovietice pentru
a asigura realizarea colectivizării sunt: diferite înlesniri,
șantaj, presiuni, strămutarea forțată în Siberia.

Ex-6
Prima dovadă care arată caracterul forțat al colectivizării
realizate de autoritățile sovietice în RSSM este foametea
de masă declanșată în iarna anului 1946-1947 și care a
cuprins tot teritoriul RSSM. A doua dovadă este
deportările forțate în Siberia din iulie 1949.

Ex-7
Deportarea din noaptea de 5 spre 6 iulie 1949 este
momentul culminant al terorii comuniste. Acest moment a
fost evenimentul numit „cea mai mare deportare a
populației basarabene”. Au fost deportați un număr mare
de persoane, cel mai mare număr fiind constituit de femei,
apoi de copii. Astfel deportarea din 5 spre 6 iulie 1949, a
lăsat RSSM fără „viitoarea generație”, deportați au fost
cca. 12 mii de copii. Această deportare a fost momentul
culminant al terorii comeniste, fiindcă a adus frica în
fiecare gospodar.

Subiectul al III-lea
„Revoluția tehnico-științifică transformă radical
structura economică și socială a societății
contemporane”.
Revoluția tehnico-științifică reprezintă dezvoltarea
bruscă în domeniul științelor și a tehnologiilor.
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, știința
a cunoscut o nouă etapă de dezvoltare. Descoperirile
științifice sunt strâns legate de realizările în domeniul
economic. Știința s-a transformat într-o parte componentă
a progresului economic. Deasemenea nici tehnologia nu a
rămas în urmă, ea a progresat rapid. Dacă în 1970 în
Japonia, contribuția tehnologiei la creșterea economiei a
ajuns până la 20%, iar în 1980-1985 a ajuns la 40%,
respectiv în 1986-1990 până la 60%. Evident că în anii 80
clasa muncitoare a devenit vizibil victima noilor tehnologii.
În special muncitorii necalificați sau semicalificați de la
benzile de asamblare, care puteau mai ușor fi înlocuiți de
mașini automate.
 În concluzie pot spune că revoluția tehnico-științifică
transformă radical structura economică și socială a
societății contemporane, deoarece datorită dezvoltării
științei și a tehnologiei, numărul studenților a crescut de 3
sau 4 ori, iar în unele țări cum ar fi Spania și Norvegia –
de 9 ori, ceea ce ne dă de înțeles că s-a dezvoltat
învățământul și rolul studiilor medii și superioare. În 1998
în SUA, sectorul terțiar(servicii) ocupa 73%, ceea ce ne
arată că sectorul terțiar juca un rol foarte important în
economia țării. Pentru prima dată în istorie, noua bogăție a
societății era cunoașterea ci nu banii. Fenomenul
interesant și important în economie a epocii contemporane
este dezvoltarea științei, care prin noile sale descoperiri,
se implică în elaborarea și aplicarea a noilor tehnologii.