Mortalitatea şi morbiditatea de cauză

cardiovasculară: modalităţi de prevenţie

Autori:
Ianchiş Andreea, Ivan Aura Ioana, Lorentz Andra Maria,
Matei Cătălin Constantin, Mocanu Manuela Cristina
Morbiditate de cauza cardiovasculara- modalități de preventie

Introducere: mortalitate și morbiditate(câteva cuvinte) la niv european, factorii de risc, costuri

In cuprins dam în detaliu scopul acestui proiect, caracteristicile asociate cu sănătatea cardiovasculara,
factorii de risc determinanți biologici, stil de viata, generali, cum influențează FR, cum influențează
diagnosticul precoce preventia

Mai urmează jumătatea a doua când zicem de politicile implementate referitor de prevenție a mortalității la
nivel european în momentul asta

INTRODUCERE

1.1. MORTALITATE ŞI MORBIDITATE

Boala cardiovasculară este situată pe locul 1 ca şi cauză de mortalitate în Europa atât la femei cât şi la
bărbaţi. Este responsabilă de aproximativ ½ din totalul deceselor, în Europa cauzând peste 4,35 milioane de
decese în fiecare an în cele 53 de state membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii- Regiunea Europeană
şi peste 1,9 milioane de decese în fiecare an în Uniunea Europeană. Boala cardiovasculară este de asemenea
o cauză majoră de dizabilitate şi de scădere a calităţii vieţii.

Cu toate acestea, boala cardiovasculară poate fi prevenită în totalitate.

OMS estimează că reducerea valorilor tensionale, a obezităţii, fumatului şi colesterolului va scade cu mai
mult de jumătate incidenţa bolilor cardiovasculare.

În timp ce mortalitatea şi incidenţa bolilor cardiovasculare sunt în scădere în ţările din nordul, sudul şi vestul
Europei, în ţările centrale şi estice nu numai că nu sunt în scădere, dar în unele cazuri sunt chiar în creştere.

Chiar dacă în U.E. rata de mortalitate prin afecţiuni cardiovasculare este în scădere, în prezent numărul de
pacienţi (bărbaţi şi femei) cu boli cardiovasculare este în creştere. Acest paradox se datorează creşterii
longevităţii şi îmbunătăţirii supravieţuirii la persoanele cu boli cardiovasculare.

Boala cardiovasculară ucide mai mulţi oameni decât toate formele de cancer la un loc, cu un procentaj mai
crescut în rândul femeilor (55% din decese), decât în rândul bărbaţilor (43% din decese) şi o mortalitate mai
crescută în rândul pacienţilor cu o poziţie economico-socială scăzută.

1.2. FACTORII DE RISC

Principalii factori de risc pentru boala cardiovasculară sunt fumatul, tensiunea arterială crescută şi nivelul
ridicat al colesterolului sanguin, factori în directă relaţie cu stilul de viaţă individual şi obiceiurile
alimentare, cât şi cu nivelul de activitate fizică. Alţi factori de risc cardiovasculari includ obezitatea, diabetul
zaharat, consumul excesiv de alcool şi stresul psiho-social.

COSTURI

S-a estimat că boala cardiovasculară determină pierderi în economia Uniunii Europene de aproximativ 169
miliarde de euro/an. Aceasta reprezintă un cost anual total pe cap de locuitor de 372 euro. Costurile variază
între statele membre de la mai puţin de 50 euro/cap de locuitor în Malta la peste 600 euro/cap de locuitor în
Germania şi Marea Britanie.

Mai mult decât atât, ţările cu o dezvoltare economică precară au o rată mai crescută a bolilor

cardiovasculare. Pierderile de producţie datorate mortalităţii şi morbidităţii prin boli cardiovasculare se

ridică la peste 35 miliarde de euro în U.E., reprezentând 21% din costurile totale alocate acestor boli -
aproximativ 2/3 din aceste costuri se datorează deceselor ( 24,4 miliarde euro) şi 1/3 se datorează
invalidităţii prin boală ( 10,8 miliarde euro) în rândul persoanelor de vârstă mijlocie.

COOPERARE ŞI INTERACŢIUNE MULTISECTORIALĂ

Directivele Uniunii Europene, mai ales concluziile Consiliului Uniunii Europene din 2004 referitoare la
promovarea sănătăţii cardiovasculare, accentuează importanţa acţiunii atât la nivel populaţional cât şi la
nivel individual mai ales prin identificarea factorilor de risc individuali.

Concluziile Consiliului Uniunii Europene adoptate sub presedenţia Irlandeză fac apel la Comisia Europeană
precum şi la statele membre în vederea asigurării că sunt luate măsurile corespunzatoare care se adresează
bolilor cardiovasculare.

Declaraţia de la Luxemburg, adoptată sub presedinţia Luxemburgheză, a stabilit un acord între reprezentanţii
Ministerului Sănătăţii, reprezentanţii europeni şi naţionali ai Societăţilor de Cardiologie şi Fundaţiilor în
domeniul cardiologiei prezente la întalnirea de la Luxembug. Acest acord se referă la urmărirea iniţierii sau
întăririi planurilor de prevenţie cardiovasculară şi la asigurarea că în toate ţările Europei sunt aplicate măsuri
eficiente politic şi sunt întreprinse toate intervenţiile necesare în acest sens. Câteva rezoluţii ale OMS au fost
adoptate pentru a combate eficient bolile cardiovasculare.

Mai mult, scopul de protecţie al sănătăţii şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în populaţia Europei prin reducerea
impactului pe care îl au bolile cardiovasculare este înregistrat în tratatul U.E. şi în obiectivele Agendei U.E.
de la Lisabona. Acest fapt e stipulat şi în reglementările integrării acestor măsuri în programele de sănătate
ale statelor membre, exprimate de concluziile Consiliului European din 30 noiembrie 2006 sub presedenţia
Finlandeză.

Cu suportul Comisiei Europene si a OMS, EHN- European Heart Network si Societatea Europeana de
Cardiologie invita concernurile europene si Organizatiile Internationale:

- sa se inscrie la Carta Europeana a Sanatatii Cardiovasculare;

- sa se angajeze pentru combaterea decesului prematur si a suferintei prin boli cardiovasculare prin

programe de preventie;

- sa adere la declaratia Sfantului Valentin din 14 februarie 2000 ( Conferinta Winning Heart):

“ Fiecare copil nascut in noul mileniu are dreptul de a trai pana la varsta de cel putin 65 de ani fara a
suferi de o boala cardiovasculara ce poate fi prevenita.”

CUPRINS

In cuprins dam în detaliu scopul acestui proiect, caracteristicile asociate cu sănătatea cardiovasculara,
factorii de risc determinanți biologici, stil de viata, generali, cum influențează FR, cum influențează
diagnosticul precoce preventia
Rolul implementarii metodelor de preventie este acela de a reduce substantial impactul bolilor
cardiovasculare , sanatatea cardiovasclara cuprinzand atat bolile cardiace precum si accidentele vasculare
cerebrale si alte manifestari ale bolilor aterosclerotice.

Boala cardiovasculară este o condiţie multifactorială şi este esenţial ca toţi factorii de risc şi determinanţii

cardiovasculari să fie trataţi atât la nivel individual cât şi social.

Bolile cardiovasculare (BCV) sunt principala cauză de deces, internare în spital şi handicap fizic la nivelul
populaţiei adulte şi vârstnice din Europa. BCV reprezintă cauza a 42% dintre decesele înregistrate în rândul
populaţiei masculine şi respectiv 55% din decesele din rândul femeilor din Uniunea Europeană. În cadrul
acestor afecţiuni, boala coronariană (BC) se situează pe locul 1 ca şi număr de decese de cauză
cardiovasculară fiind urmatăde accidentul vascular cerebral (AVC).

ta mortalităţii CV variază cu vârsta, statutul socio-economic, etnia şi regiunea geografică – fiind mai
crescută la vârstnici, bărbaţi şi la persoanele cu stare socio-economică precară. Tendinţa descrescătoare a
mortalităţii CV din ultimii ani în anumite ţări din Europa Centrală este datorată schimbărilor stilului de viaţă,
în principal în ceea ce priveşte alimentaţia şi fumatul, măsuri similare cu cele aplicate cu ani în urmă în
regiunile vestice ale Europei.Astfel, scăderea mortalităţii de cauză CV este explicată mai ales prin reducerea
incidenţei BCV prin măsuri preventive şi nu atât prin măsurile de tratament al evenimentelor coronariane
acute.

Caracteristicile asociate cu sanatatea cardiovasculara include:

- statusul de nefumator

- activitate fizica adecvata: cel putin 30 minute de 3 ori/saptamana;

- obiceiuri alimentare sanatoase;

- evitarea obezităţii;

- tensiunea arteriala sub 140/90 mmHg;

- colesterolul sanguin <5 mmol/l (< 190 mg/dl);

- metabolism al glucozei adecvat;

- evitarea stresului excesiv.

Factorii de risc asociati cu riscul pentru evenimente cardiovasculare pot fi divizati in 3 categorii:

Determinanti biologici Determinanti ai stilului Determinanti generali

de viata Nemodificabili Modificabili

TA ↑ Fumat Varsta Venit

Glicemia ↑ Dieta nesanatoasa Sex Educatie

Colesterolul sanguin ↑ Abuz de alcool Predispozitie genetica Conditii de viata

Exces ponderal/obezitate Inactivitate fizica Etnie Conditii de munca

Factorii de risc pot fi influentati prin actiunea:

- persoanelor politice prin asigurarea unui mediu de viata corespunzator - prin legislatie (incluzand
taxe si marketing) sau prin alte masuri specifice;

- individuala, printr-un comportament adecvat in favoarea unei diete sanatoase, mentinerea statusului de

nefumator si activitate fizica regulata;

- medicilor, prin sustinerea, identificarea si tratamentul persoanelor cu risc crescut.

Este necesara inceperea abordarii acestor factori de risc inca din copilarie.

Raspunderea pe care o ridica boala cardiovasculara poate fi de asemenea redusa prin diagnostic timpuriu, un

management adecvat al afectiunii, recuperare si preventie, inclusiv consiliere in legatura cu organizarea

stilului de

viata.

Este necesara considerarea aspectelor legate de sexul pacientului in domeniul sanatatii si patologiei

cardiovasculare.

Obiectivele principale ale prevenţiei BCVsunt: reducerea incidenţei primului eveniment clinic CV şi a
recurenţelor datorate bolii coronariene, AVC ischemic sau bolii arteriale periferice, prevenirea handicapului
determinat de un eveniment cardiovascular acut, a morţii subite, cu scopul final de prelungire a supravieţuirii
şi creştere a calităţii vieţii. Din punct de vedere alstrategiilor de prevenţie, se delimitează două căi distincte
dar cu acţiune complementară în realizarea dezideratelor prevenţiei CV: strategia„populaţională” – aplicată
global la nivelul populaţiei şi strategia individualizată„a riscului înalt” – adresată pacienţilor cunoscuţi cu
BCV sau cu risc crescut de a dezvolta în viitor BCV. Strategia populaţionalăde promovare a sănătăţii
cardiovasculare porneşte de la faptul că numeroase studii ştiinţifice susţin eficienţa intervenţiilor de
schimbare a stilului de viaţă (în principal oprirea fumatului, dieta şi creşterea nivelului de activitate fizică)
pentru reducerea riscului dezvoltării BCV. În acest sens Consensul European de la Cork (Irlanda) elaborat în
februarie 2004 stipulează măsurile ce trebuie să fie aplicate la nivel populaţional în fiecare ţară europeană
pentru promovarea sănătăţii cardiovasculare. Cele mai importante măsuri se referă la modificarea stilului de
viaţă, dupa cum urmează: 1. Măsuri recomandate pentru reducerea fumatului: - interzicerea reclamelor
publicitare pentru tutun/ţigări - recomandare prioritară- creşterea taxelor privind produsele de tutun, ţigări -
elaborarea de legislaţii privind interzicerea fumatului în spaţiile publice; - obligativitatea menţionării
efectelor nocive ale tutunului pe toate produsele ce îl conţin; - suplimentarea finanţării destinate programelor
de promovare a sănătăţii şi renunţare la fumat. 2. Recomandări destinate optimizării dietei: Măsuri cu
caracter general pe plan european:- promovarea înlocuirii grăsimilor trans- şi saturate din compoziţia
alimentelor cu grăsimi mono- şi polinesaturate; - aprovizionarea corespunzătoare a pieţei de desfacere cu
fructe şi legume şi încurajarea accesului populaţiei la ceste produse; - reducerea conţinutului de sare în
produsele alimentare comercializate prin acţiuni la nivel naţional şi regional în scopul obţinerii cooperării
producătorilor; - promovarea sporită a rolului activităţii fizice în viaţa cotidiană a populaţiei europene, in
scopul reducerii indexului de masă corporală. Strategii naţionale: - abordare populaţională; -
multidisciplinaritate prin integrarea diferitelor sectoare implicate şi acţiunea complementară a acestora; -
intervenţii la diferite niveluri: industrial, comunitar, politic şi de mediu; - sincronizare cu sistemele de
monitorizare de la nivelul Uniunii Europene; - elaborarea unor strategii individuale privind dieta şi
activitatea fizică pentru categorii speciale; - informare şi educaţie continuă.

3. Măsuri recomandate pentru promovarea activităţii fizice: - conştientizarea importanţei activităţii fizice în
prevenţia cardiovasculară în rândul personalului medico-sanitar; - informarea opiniei publice asupra rolului
beneficic al activităţii fizice, chiar şi de intensitate scăzută, ce poate fi atinsă prin activităţi integrate în viaţa
cotidiană; - elaborarea de mijloace şi metode de promovare a activităţii fizice cu caracter comunitar, care să
permită accesul direct al tuturor categoriilor populaţionale, indiferent de vârstă, etnie, stare socială; -
conceperea unor proiecte de modificare a infrastructurii existente, în scopul integrării activităţii fizice în
viaţa de zi cu zi (ex. deplasarea la locul de muncăpe jos sau cu bicicleta, posibilitatea efectuării activităţii
fizice la locul de muncă); - construirea de facilităţi pentru desfăşurarea activităţilor fizice sportive şi
recreative, destinate nu doar participării individuale a membrilor comunităţii ci şi a întregii familii; -
elaborarea de programe şcolare şi de instruire care să promoveze activităţile fizice cu caracter
necompetiţional şi să dezvolte abilităţile şi deprinderile necesare unei vieţi active din punct de vedere fizic; -
încurajarea vărstnicilor şi a altor categorii cu risc crescut de a prezenta complicaţii la efort (ex. pacienţi
coronarieni) să participe la activităţi fizice special destinate lor, în scopul creşterii calităţii vieţii şi a
independenţei în acţiunile cotidiene; - crearea unor programe sportive speciale pentru persoanele cu
dizabilităţi fizice. Strategia riscului înalt presupune atât screeningul populaţiei generale pentru identificarea
pacienţilor cu risc înalt de a dezvolta BCV (obiectiv îndeplinit parţial de către Ministerului Sănătăţii şi
Familiei in anul 2007-2008 prin Programului Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate a Populaţiei care a
permis identificarea persoanelor cu risc înalt pe baza analizelor de laborator) cât şi stabilirea strategiilor
preventive recomandate pacienţilor cu risc CV crescut. Identificarea pacienţilor cu risc înalteste recomandat
să se facă pe baza evaluării riscului CV global prin utilizarea diagramelor de risc SCORE (Systematic
Coronary Risk Evaluation), ce întrunesc şi corelează datele statistice ale mai multor studii prospective
europene mari, şi permit predicţia evenimentelor aterosclerotice fatale pe o perioadă de 10 ani. Factorii de
risc luaţi în calcul sunt: sexul, vârsta, fumatul, tensiunea arterială sistolică, colesterolul total (CT) şi regiunea
geografică (Romania făcând parte din populaţiile cu risc înalt din Europa). Pragul dincolo de care putem
afirma că pacientul prezintă un risc înalt de mortalitate de cauză CV în următorii 10 ani este definit ca fiind
egal sau mai mare de 5%. Măsurile de prevenţie recomandate la pacienţii cu risc cardiovascular înalt care se
referă la: - schimbarea stilului de viaţă prin implementarea măsurilor enumerate în cadrul strategiei
populaţionale - tratamentul optim al pacienţilor cu hipertensiune arterială, dislipidemie şi diabet zaharat -
utilizarea selectivă a terapiei medicamentoase profilactice cu efect dovedit în prevenţia CV: inhibitorii
enzimei de conversie ai angiotensinei, agenţi hipolipemianţi, beta blocante şi aspirina.

Toate aceste măsuri prevăzute de Ghidul European pentru Prevenţia Bolilor Cardiovasculare (2007), reduc
morbiditatea şi mortalitatea la cei cu BCV şi de asemenea reduc riscul dezvoltării acestor afecţiuni.
Strategiadescreeningalpopulatieiinvedereaaplicariioptimeamasurilordepreventiecardiovasculara

politicile implementate referitor de prevenție a mortalității la nivel european în momentul asta

Implementarea politicilor si masurilor asupra carora s-a convenit in normativele politice europene:

- Concluziile Consiliului Uniunii Europene asupra sanatatii cardiace (iunie 2004)

- Declaratia de la Luxemburg (iunie 2005) legata de implementarea promovarii sanatatii

cardiovasculare;

- Rezolutia OMS cu privire la preventia si controlul bolilor netransmisibile in Regiunea Europeana a

OMS.

Implementarea va avea loc la nivel european, national si regional.

Sustinerea si suportul dezvoltarii si implementarii unor strategii cuprinzatoare legate de sanatate, precum si a

masurilor si politicilor la nivel European, national, regional si local care sa promoveze sanatatea
cardiovasculara si

sa previna boala cardiovasculara.

Construirea si consolidarea aliantelor dedicate sanatatii cardiace pentru a obtine cel mai puternic suport

politic pentru dezvoltarea si coordonarea actiunilor in scopul reducerii impactului creat de boala
cardiovasculara.
Angajamentul in educarea si stimularea opiniei publice si a pacientilor prin implicarea mass-mediei si

dezvoltarea marketingului social, pentru cresterea constiintei de sine si de asemenea prin asigurarea
mobilizarii

comunitatii si construirea coalitiilor la nivel inalt.

Dezvoltarea capacitatii de promovare a sanatatii prin instruirea pre si postuniversitara si educatie in scopul

atingerii scopului acestei Carte.

Sustinerea strategiilor nationale implicate in identificarea si managementul persoanelor cu risc crescut si

preventia si ingrijirea celor cu boala cardiovasculara dovedita.

Promovarea adoptarii celor mai recente ghiduri europene in preventia bolilor cardiovasculare. Aceasta

promovare include traducerea ghidurilor si adaptarea lor in functie de specificul national, cuprinzand
statistici de

mortalitate si morbiditate locale, tehnici de lucru specific locale si ajustarea in functie de obiceiurile locale
legate de

conservarea sanatatii. De asemenea este necesara raspandirea acestor ghiduri printre medicii de toate
specialitatile si

printre partenerii implicati in mentinerea sanatatii.

In colaborare cu autoritatile de sanatate, constatarea ca, activitatea de preventie are prioritatea cuvenita in

sectorul de sanatate, este asigurata prin formarea unui personal suficient si bine calificat si prin rambursarea

corespunzatoare in cadrul asigurarilor nationale de sanatate.

Acordarea de prioritate evaluarii eficacitatii interventiilor in sfera politica si in preventie, inclusiv aspecte

legate de cheltuielile din sistemul sanitar.

Initierea cercetarii focalizate pe epidemiologie si factori de comportament inclusiv impactul diferitelor

programe care au ca scop imbunatatirea si mentinerea sanatatii populatiei (inclusiv la nivelul tinerilor) si

intelegerea mecanismelor imbatranirii sistemului cardiovascular si vulnerabilitatea acestui sistem la anumite

categorii (de exemplu femei).

Stimularea proiectelor de cercetare in domeniul bolilor cardiovasculare in Europa prin promovarea si

consolidarea unor cooperari viitoare, extinderii si coordonarii coerente a proiectelor de cercetare.

Evaluarea stadiului actual al sanatatii cardiovasculare ( inclusiv prevalenta factorilor de risc) pentru a

cuantifica progresele la nivel populational si individual in atingerea scopurilor stabilite in articolul 2.

Evaluarea in mod regulat a modalitatii prin care planurile si politicile nationale sunt larg adoptate si

implementate.

Organizarea in parteneriat cu Comisia Europeana si OMS a unor intruniri bazate pe Carta Europeana a

Sanatatii Cardiovasculare, care va deveni astfel o platforma pentru schimburi de idei si experiente si care va
stabili

pe viitor progresele realizate sau in curs de realizare.

CONCLUZII

Prevenţia cardiovasculară este de importanţă primordială în viaţa medicalăşi socială, fiind astfel recunoscută
ca o componentă esenţială în managementul pacienţilor cu risc sau cu diverse forme de BCV. Aplicabilitatea
prevenţiei se întinde pe durata întregii vieţi, întrucât reprezintă cel mai eficient mod de reducere a riscului de
apariţie a BCV. Prevenţia este astfel cea mai eficientă metodă de intervenţie pe termen lung asupra
pacienţilor cardiaci şi a celor cu multipli factori de risc cardiovascular. Este necesară elaborarea unei
strategii clare şi eficiente, care să îmbine atitudinile individuale (evaluare, stratificarea riscului
cardiovascular, aplicarea intervenţiei, reevaluarea rezultatelor) cu cele populaţionale (accesibilitate crescută
la măsurile prevenţiei cardiovasculare) pe fondul unui cadru socio-politic favorabil la nivel naţional şi
european având drept obiectiv fundamental reducerea morbidităţii şi mortalităţii CV, obiectiv care se poate
rezuma la menţiunea făcută de Carta Europeană a Sănatăţii Cardiovasculare: “Fiecare copil nou nascut are
dreptul de a trăi până la vârsta de cel putin 65 de ani fără a suferi de o boală cardiovasculară ce poate fi
prevenită!”.

bibliografie

1)cartea europeana a sanatatii cardiovasculare

2) www.heartcharter.org

3)www.cardioportal.ro

4) Program de prevenţie a bolilor cardiovasculare - Societatea Română de Cardiologie -