Cursul 1-2

EUROCODE 3: Proiectarea structurilor de otel
Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri
1.GENERALITATI:EUROCODURILE
STRUCTURALE IN EUROPA SI ROMANIA
OBIECTIVE SI STATUT
 EUROCODURILE STRUCTURALE
 Norme tehnice comune pentru proiectarea structurilor
pentru constructii in tarile membre ale Uniunii
Europene.
 Specificitatea la nivel national este asigurata prin
Anexe nationale.
 EUROCODURILE STRUCTURALE
 Metode si prevederi de verificare a cerintelor
specificate in Directiva CE89/106/EEC pentru
produsele de constructii cum sunt rezistentele
mecanice si de stabilitate si siguranta la foc
 Baza tehnica pentru contracte de executie si servicii
in domeniul constructiilor
 Cadrul normativ pentru armonizarea specificatiilor
tehnice ale produselor pentru constructii.
SR EN 1993 - Eurocod 3 2
DOCUMENTE DE REFERINTA PRIVIND
IMPLEMENTAREA SI APLICAREA
 Recomandarea CE 11/12/03 privind
implementarea si utilizarea
Eurocodurilor pentru lucrari de
constructii si produse destinate
structurilor de constructii -
2003/887/EC - CEN/TL250/589
 Ghid de aplicare L (Guidance Paper L)
- Aplicarea si Utilizarea Eurocodurilor
( Construct 01/483/483/Rev.1)
SISTEMUL EURONORMELOR
PENTRU CONSTRUCTII
 ENs
 NORME TEHNICE DE PROIECTARE (10
EUROCODURI CU 58 DE PARTI)
 STANDARDE PENTRU PRODUSELE DE
CONSTRUCTII (500)
 STANDARDE PENTRU INCERCARI
EXPERIMENTALE DE CONFORMITATE (700)
 ETA & ETAG
 AGREMENTE SI GHIDURI TEHNICE EUROPENE
PENTRU CONSTRUCTII (TESTAREA PRODUSELOR)
Incercarea experimentala
a elementelor Calibrarea modelelor de
Evaluare calcul ingineresti.
(produselor prefabricate)
 Rexp,i Reguli de proiectare unificate
in Eurocodurile Structurale
 Rk
Calcul
Determinarea valorilor
caracteristice a proprietatilor
elementelor si produselor
 Rk
Actiuni si criterii de
siguranta.
Factori partiali de siguranta

Certificate CE  Rd = Rk / gm
Calculul si proiectarea lucrarilor de constructii

 Ed ≤ Rd
PENTRU CONSTRUCTII
 Eurocodurile structurale au 2 sectiuni:
Standardele de produs pentru componente

Eurocodurile structurale pentru proiectare
“prefabricate”
Alegere nationala pentru

gm
Determinarea valorilor caracteristice Reguli europene

Rk unificate pentru Rk
Declaratia de Conformitate pentru Utilizarea Proiectarea lucrarilor

de constructii
Rk marca CE produselor Ed≤Rd
PENTRU CONSTRUCTII
 Determinarea valorilor caracteristice si a
factorilor partiali de siguranta gm
Codurile de proiectare - Eurocode
Evaluarea conditiilor pentru valorile

numerice ale lui gm
Standardele de produs pentru materiale

Standardele de executie EN 1090 – Part 2
si produse semifabricate EN 10025
PACHETUL EUROCODE
 EN1990, Eurocode : Basis of structural design
(Bazele proiectării structurale)
 EN1991, Eurocode 1: Actions on structures (Acţiuni
în construcţii)
 EN1992, Eurocode 2: Design of concrete structures
(Proiectarea structurilor din beton, beton armat
şi beton precomprimat)
 EN1993, Eurocode 3: Design of steel structures
(Proiectarea structurilor metalice)
 EN1994, Eurocode 4: Design of composite steel and
concrete structures (Proiectarea structurilor mixte
oţel-beton)
PACHETUL EUROCODE
 EN1995, Eurocode 5: Design of timber structures
(Proiectarea structurilor din lemn)
 EN1996, Eurocode 6: Design of masonry structures
(Proiectarea structurilor de zidărie)
 EN1997, Eurocode 7: Geotechnical design
(Proiectarea fundaţiilor şi inginerie geotehnică)
 EN1998, Eurocode 8: Design of structures for
earthquake resistance (Proiectarea structurilor
aflate în zone seismice)
 EN1999, Eurocode 9: Design of aluminium structures
(Proiectarea structurilor din aluminiu)
RELATIA INTRE EUROCODURI
Siguranta structurilor
EN 1990 Siguranta in exploatare
Durabilitate
EN 1991 Actiuni asupra constructiilor
EN 1992, EN 1993,
EN 1994, EN 1996, Calcule
Proiectare
EN 1999
Detalii
EN 1997 EN 1998 Prioectare geotehnica si fundatii
Proiectare/verificare la actiuni seismice
PROGRAMUL IMPLEMENTARII
Document Availability Standard
EN 1990 Eurocode : Basis of Structural Design – Bazele proiectarii structurale
Annex A1 for buildings April 02 March 2010
Annex A2 for bridges November 05 March 2010
Eurocode 1 : Actions on structures – Actiuni in constructii
EN1991-1.1: Densities, self-weight and imposed loads for buildings April 02 March 2010
Actions on structures exposed to fire November 02 December 2009
EN1991-1.3 : Snow loads July 03 March 2010
EN1991-1.4 : Wind actions May 05 March 2010
EN1991-1.5 : Thermal actions March 04 March 2010
EN1991-1.6 : Actions during execution July 05 March 2010
EN1991-1.7 : Accidental actions due to impact and explosions May 06 March 2010
EN1991-2 : Traffic loads on bridges October 03 March 2010
Actions induced by cranes and machinery May 06 March 2010
Actions in silos and tanks February 06 March 2010
Eurocode 2 : Design of concrete structures – Proiectarea structurilor din beton
EN1992-1.1 : Common rules for buildings and civil engineering structures December 04 March 2010
EN1992-1.2 : Structural fire design December 04 March 2010
EN1992-2 : Bridges November 05 March 2010
EN1992-3 : Liquid retaining and containment structures March 2010
Eurocode 3 : Design of steel structures – Proiectarea structurilor metalice
EN1993-1.1 : General rules – Reguli generale si reguli pentru cladiri May 05 March 2010
EN1993-1.2 : Structural fire design – Calculul comportarii la foc April 05 March 2010
EN1993-1.3 : Cold formed thin gauge members and sheeting – Profile si placi cu pereti subtiri formate
la rece March 2010
EN1993-1.4 : Stainless steels – Oteluri inoixidabile March 2010

EN1993-1.5 : Strength and stability of planar plated structures without transverse loading – Placi plane
incarcate in planul lor March 2010
EN1993-1.6 : Strength and stability of shell structures – Rezistenta si stabilitatea structurilor din placi March 2010
EN1993-1.7 : Strength of planar plated structures loaded transversally - Placi plane incarcate
perpendicular pe planul lor May 06 March 2010
Eurocode 3 : Design of steel structures – Proiectarea structurilor metalice
EN1993-1.8 : Design of joints – Calculul imbinarilor May 05 March 2010
EN1993-1.9 : Fatigue strength – Rezistenta la oboseala a structurilor din otel May 05 March 2010
EN1993-1.10 : Fracture toughness assessment – Alegerea calitatii otelului May 05 March 2010
EN1993-1.11 : Use of high strength cables – Cabluri si elemente intinse March 06 March 2010
EN1993-2 : Bridges - Poduri metalice March 06 March 2010
EN1993-3 : Towers and masts – Piloni si cosuri de fum March 06 March 2010
EN1993-4 : Silozuri, rezervoare si conducte May 06 March 2010
EN1993-5 : Piling – Piloti de fundare, si palplanse May 06 March 2010
EN1993-6 : Cranes supporting structures – Cai de rulare May 06 March 2010
Eurocode 4 : Design of composite steel and concrete structures – Proiectarea structurilor
mixte otel-beton
EN1994-1.1 : General – Common rules December 04 March 2010
EN1994-1.2 : Structural fire design September 05 March 2010
Eurocode 5 : Design of timber structures – Proiectarea structurilor din lemn
EN1995-1.1 : Common rules and rules for buildings November 04 March 2010
EN1995-1.2 : Structural fire design November 04 March 2010
Eurocode 6 : Design of masonry structures – Proiectarea structurilor din zidarie
EN1996-1.1 : Rules for reinforced and unreinforced masonry November 05 March 2010
EN1996-1.2 : Structural fire design May 05 March 2010
EN1996-2 : Selection and execution December 05 March 2010
EN1996-3 : Simplified calculations December 05 March 2010
Eurocode 7 : Geotechnical design – Proiectarea fundatiilor si inginerie geotehnica
EN1997-1 : General rules November 04 March 2010
EN1997-2 : Design assisted by laboratory testing August 06 March 2010
EN1997-3 : Design assisted by field testing March 2010
Eurocode 8 : Design provisions for earthquake resistance of structures – Proiectarea
structurilor aflate in zone seismice
EN1998-1 : General rules, seismic actions and rules for buildings December 04 March 2010
EN1998-2: Bridges November 05 March 2010
EN1998-3: Assessment and retrofiting of buildings June 05 March 2010
EN1998-4: Silos, tanks and pipeline June 06 March 2010
EN1998-5 : Foundations, retaining structures and geotechnical aspects November 04 March 2010
EN1998-6 : Towers and masts June 05 March 2010
Eurocode 9 : Design of aluminium Structures – Proiectarea structurilor din aluminiu
EN1999-1 : General rules June 06 March 2010
EN1999-2: Structural fire design June 06 March 2010
EN1999-3: Fatigue October 06 March 2010
EN1999-4: Trapezoidal sheeting September 06 March 2010
EN1999-5 : Shell structures September 06 March 2010
ANEXELE NATIONALE (NA) cuprind:
 Valori alternative celor recomandate in Eurocoduri –
numai in situatiile specificate
 Valori pentru marimi simbolizate dar neprecizate
numeric in Eurocoduri
 Date specifice la nivel regional si/sau national –
incarcari climatice, seismice, etc.
 Proceduri de calcul/ verificari alternative celor din
Eurocoduri – numai in situatiile specificate de
Eurocoduri
 Anexele nationale mai pot cuprinde:
 Anexe informative
 Informatii complementare necontradictorii
prevederilor din Eurocoduri
EVOLUTIA EUROCODURILOR
 Este reglementata de:
 Recomandarea CE 2003/887/EC
 Raportul CEN/52250/15.09.2005. Evolutia
Eurocodurilor:
 1. MENTENANTA  raspuns la comentarii si
actualizare
 2. ARMONIZARE  crearea mecanismelor care
sa asigure convergenta
 3. PROMOVARE  asigurarea suportului tehnic
in vederea implementarii si a aplicarii
 4. DEZVOLTARE  cercetari prenormative ca
baza pentru redactarea noilor reglementari
 Administrarea procesului – Centrul European
Unificat pentru Cercetari de la Ispra, Italia
IMPLEMENTAREA IN ROMANIA
 Institutia nationala pentru standardizare

afiliata la CEN:ASRO - Asociatia Romana de
Standardizare
 Autoritatea nationala decizionala – MTC
 Coordonarea nationala a procesului de
implementare a Eurocodurilor structurale
si elaborare a Anexelor Nationale - INCERC
CONCLUZII
 Romania a intrat in Uniunea Europeana in 2007.
 Din martie 2010 normele nationale nu vor mai fi
aplicate.
 Eurocodurile structurale si normativele asociate vor fi
singurele normative pentru proiectarea si executia
constructiilor.
 In Romania este necesar un efort sustinut de
implementare si asimilare a tuturor acestor
documente. Acest efort trebuie sustinut, pe langa
traducerea normelor, si prin implementarea normelor
in programele analitice ale cursurilor universitare,
editarea unor volume cu comentarii si exemple,
cursuri post universitare.
 In caz contrar numai firmele europene vor proiecta si
vor executa constructii in Romania.
1.GENERALITATI.
CUPRINS GENERAL EUROCODE 3
 EN 1993-1 - Proiectarea structurilor de oţel: Reguli
generale şi reguli pentru clădiri.
 EN 1993-2 - Proiectarea structurilor de oţel: Poduri
metalice.
 EN 1993-3 - Proiectarea structurilor de oţel: Piloni,
coşuri de fum.
 EN 1993-4 - Proiectarea structurilor de oţel: Silozuri,
rezervoare şi conducte.
 EN 1993-5 - Proiectarea structurilor de oţel: Piloţi de
fundare, şi palplanşe
 EN 1993-6 - Proiectarea structurilor de oţel: Căi de
rulare
CUPRINS GENERAL EUROCODE 3-1
 EN 1993-1-1 - Proiectarea structurilor de oţel:

Reguli generale şi reguli pentru clădiri.
Calculul comportării la foc.
Profile şi plăci cu pereţi subţiri formate la rece.
Oţeluri inoxidabile.
 EN 1993-1-5 - Proiectarea structurilor de oţel: Plăci
plane încărcate în planul lor.
Rezistenţa şi stabilitatea structurilor din plăci.
CUPRINS GENERAL EUROCODE 3-1
Rezistenţa şi stabilitatea plăcilor plane încărcate
perpendicular pe planul lor.
 EN 1993-1-8 - Proiectarea structurilor de oţel: Calculul
îmbinărilor.
Rezistenţa la oboseală a structurilor din oţel.
Alegerea calităţii oţelului ţinând seama de tenacitate şi
de proprietăţile pe direcţia grosimii
Calculul structurilor pe cabluri sau elemente întinse.
Reglementări suplimentare pentru oţelurile cu
rezistenţe înalte.
CUPRINS GENERAL EUROCODE 3-1-1
 Section 1: General  Cap. 1. Generalitati

 Section 2: Basis of design  Cap. 2. Bazele proiectarii
 Section 3: Materials  Cap. 3. Materiale
 Section 4: Durability  Cap. 4. Durabilitate
 Section 5: Structural analysis  Cap. 5. Analiză structurală
 Section 6: Ultimate limit states  Cap. 6. Stari limită ultime
 Section 7: Serviceability limit states  Cap. 7. Stari limită de serviciu
 Cap. 1 şi 2 introduc clauze suplimentare faţă de cele din EN 1990

 Cap. 3 impune calitatea şi rezistenţele minime admise la fabricarea oţelului
pentru construcţii.
 Cap. 4 oferă reguli generale pentru durabilitatea structurilor metalice.
 Cap. 5 referitor la analiza structurală, în ce fel fiecare parte poate fi
modelată cu destulă acurateţe ca elemente liniare pentru analiza globală.
 Cap. 6 oferă reguli detaliate pentru proiectarea secţiunilor şi a
componentelor.
 Cap. 7 oferă reguli ale exploatării normale.
NOTAŢII:
 În EC sunt adoptate următoarele notaţii:
 Încărcări permanente şi cvasipermanente
(încărcări moarte) - G
 Încărcări utile (încărcări impuse) - Q
 Încărcare din zăpadă - Q
 Încărcare din vânt - W
 Încărcări excepţionale
(încărcări accidentale) - A
NOTAŢII:
 Gk - valoarea nominală a efectului acţiunilor permanente
 Rd - rezistenţa de calcul
 Rk - rezistenţa caracteristică
 γM - factor parţial de siguranţă aplicat materialului
 fy - limita de curgere
 fu - rezistenţa la tracţiune (rupere)
 Reh - limita de curgere pentru produse standard
 Rm - rezistenţa la tracţiune pentru produse standard
 εy - deformaţie specifică la curgere
 εu - deformaţie specifică la rupere
 E - modul de elasticitate longitudinal
 G - modul de elasticitate transversal
 Fed - încărcare de calcul pe structură
 Fcr - încărcare critică de flambaj în domeniul elastic
NOTAŢII:
 HEd - valoarea de calcul a reacţiunii orizontale la partea
inferioară a etajului din încărcări orizontale reale şi fictive
 VEd - încărcarea de calcul verticală totală pe structură, la partea
inferioară a etajului
    2E
  - zvelteţe relativă l
 ,  f ,
1
1  e , e 
i e
 λ1 - valoarea zvelteţei utilizată pentru calculul zvelteţei relative
 NEd - valoarea de calcul a forţei axiale
 L - lungimea elementului
 MRk - moment de rezistenţă caracteristic al secţiunii critice
 NRk - rezistenţa caracteristică la întindere a secţiunii
 σ - tensiune
 τEd - valoarea de calcul a tensiunii de forfecare
 NRd - rezistenţa de calcul la întindere (effort capabil)
 My,Rd, Mz,Rd - rezistenţa de calcul la încovoiere (moment capabil
NOTAŢII:
 Aeff - aria eficace a secţiunii transversale
 Npl,Rd - valoarea de calcul a rezistenţei plastice a secţiunii transversale brute
 Wpl - modulul de rezistenţă plastic al secţiunii
 Wel,min - modulul de rezistenţă elastic minim
 Weff,min - modulul de rezistenţă minim efectiv
 MV,Rd - moment rezistent plastic redus de calcul, ţinând cont şi de prezenţa
forţei tăietoare
 MN,Rd - moment rezistent plastic redus de calcul, ţinând cont şi de prezenţa
forţelor axiale
 χ - factor de reducere pentru flambaj prin încovoiere (echivalent cu f –
coeficientul de flambaj)
 Ncr - efort critic de flambaj, elastic, pentru modul de flambaj considerat,
bazat pe proprietăţile secţiunii transversale brute
 λT - zvelteţe relativă pentru flambaj prin încovoiere-răsucire sau prin răsucire
 χLT - factor de reducere pentru flambaj prin deversare

  - zvelteţe relativă pentru flambaj prin deversare
LT
 Mcr - moment critic elastic pentru flambaj prin deversare
Conventie pentru axele barelor:
 Convenţia pentru axele barelor este următoarea :
• x-x - în lungul axei barei
• y-y - axa secţiunii transversale
• z-z - axa secţiunii transversale
 Pentru bare de oţel, convenţiile utilizate pentru axele secţiunii
transversale sunt :
la modul general:
• y-y - axa secţiunii transversale paralelă cu tălpile
• z-z - axa secţiunii transversale perpendiculară pe tălpi
pentru corniere:
• y-y - axa paralelă cu aripa ce mai mică
• z-z - axa perpendiculară pe aripa cea mai mică
dacă este cazul:
• u-u - axa tare de inerţie (când nu coincide cu axa yy)
• v-v - axa slabă de inerţie (când nu coincide cu axa zz)
Dimensiuni si axe ale secţiunilor
 Simbolurile utilizate pentru dimensiunile şi axele secţiunilor
transversale ale profilelor laminate din oţel sunt indicate în figurile de
mai jos:
2. BAZELE PROIECTARII
Bazele proiectarii.
Cerinţe fundamentale.
 Proiectarea structurilor de oţel trebuie sa fie conform

regulilor prezentate în EN 1990.
 Prevederile suplimentare prezentate în acest articol
pentru structurile de oţel trebuie luate şi ele în considerare.
 Cerinţele fundamentale din EN 1990 secţiunea 2 sunt
satisfăcute dacă, calculul la stări limită este folosit împreună
cu metoda coeficienţilor parţiali şi grupările de acţiuni definite
în EN 1990, acţiunile fiind menţionate în EN 1991.
 Trebuie aplicate regulile pentru rezistentă, exploatare
normală şi durabilitate enunţate în diferite părţi ale EN 1993.
Bazele proiectarii.
Gestiunea fiabilităţii.
 Când sunt cerute diferite niveluri de fiabilitate,

se recomandă atingerea lor printr-o alegere
corespunzătoare a gestiunii calităţii cu ocazia calculului şi
execuţiei, conform EN 1990 anexa C şi conform EN 1090
(executia structurilor si tolerante).
Durata de viată de calcul, durabilitate şi robusteţe.
 Durata de viaţă a unei construcţii, prevăzută prin calcul,

este perioada în care o structură de clădire poate fi utilizată
conform destinaţiei sale.
Bazele proiectarii.
 După tipul de acţiune care afectează durabilitatea şi durata de
viaţa de calcul (a se vedea EN 1990) structurile de oţel trebuie să
fie:
 concepute pentru a rezista la coroziunea datorită:
• unei protecţii de suprafaţă corespunzătoare
(a se vedea EN ISO 12944)
• utilizării oţelului rezistent la coroziunea atmosferică.
• utilizarii oţelului inoxidabil
(a se edea EN 1993-1-4)
 prevăzute cu detalii constructive rezistente la oboseală
(a se vedea EN 1993-1-9)
 concepute pentru a rezista la uzură.
 concepute pentru a rezista acţiunilor accidentale
(a se vedea EN 1991-1-7)
 inspectate şi întreţinute.
Bazele proiectarii.
Principiile de calcul la stari limita.
 Rezistenţele secţiunilor transversale şi rezistenţa barelor

specificate în acest Eurocod 3 pentru stările limită aşa cum
sunt definite în EN 1990-3.3, se bazează pe încercări în
cursul cărora materialul a prezentat o ductilitate suficientă
pentru aplicarea modelelor de calcul simplificate.
 Rezistenţele specificate în prezenta parte a Eurocodului pot
fi utilizate când condiţiile privitoare la materialele menţionate
în secţiunea 3 sunt satisfăcătoare.
Bazele proiectarii.
Variabile de bază.
 Pentru calculul structurilor din oţel se recomandă utilizarea acţiunilor din
EN 1991. Pentru grupările de încărcări şi coeficienţii parţiali ai încărcărilor,
a se vedea anexa A din EN 1990 (sau anexa nationala - AN)
 În faza de montaj acţiunile trebuie obţinute din EN 1991-1-6.
 Când este necesar să se ia în considerare efectele prevăzute ale tasărilor
absolute sau diferenţiate trebuie utilizate valori maxime pentru estimarea
deformaţiilor impuse.
 Efectele tasărilor diferenţiate, ale deformaţiilor impuse, sau ale altor
forme de pretensionare impuse în cursul montajului trebuie luate în
considerare ca acţiuni permanente definite prin valorile lor nominale Pk şi
trebuie grupate cu alte acţiuni permanente Gk într-o acţiune unică (Gk +
Pk).
 Acţiunile care produc fenomenul de oboseală nedefinite în EN 1991
trebuie determinate, în general, conform anexei A din EN 1993-1-9.
Bazele proiectarii.
Verificarea prin metoda coeficienţilor parţiali.
 Rezistenţe de calcul:
1
 Rk 1 X k1 ;i X ki ; ad 
Rk
Rd  
M M
unde,
Rk - este valoarea rezistenţei caracteristice determinată cu ajutorul
valorilor nominale ale caracteristicilor materialelor şi ale dimensiunilor.
γM - este coeficient parţial de siguranţă aplicat materialului.
i X ki - alti factori care pot fi luati in considerare

la evaluarea rezistentei de calcul.
Bazele proiectarii.
Verificarea prin metoda coeficienţilor parţiali.
 Verificarea echilibrului static (EQU):
Relaţiile pentru verificarea echilibrului static din tabelul 1.2 (A) din
anexa A din EN 1990 se aplică şi situaţiilor de calcul echivalente (EQU), de
exemplu pentru calculul ancorajelor sau verificarea reazemelor grinzilor
continue.
Calculul asistat de încercări:
Rezistenţele Rk din acest standard au fost determinate cu ajutorul
anexei D din EN 1990.
Cu ocazia determinării claselor recomandate de coeficienţii parţiali
γMi constanţi, valorile caracteristice Rk au fost obţinute astfel:
Rd sunt valorile de calcul luate conform anexei D,
Rk  Rd   Mi din EN 1990
γMi coeficienti parţiali recomandati
Verificări de calcul:
 Verificările de calcul depind de tipul
‘structurii’:
 cadrele trebuie supuse la:
 verificarea secţiunilor
 verificarea elementelor
 verificarea îmbinărilor
 stabilitatea formei cadrului
 echilibrul static
 elementele tensionate au nevoie doar de:
 verificarea secţiunilor.
Starea limită a exploatării
normale:
 Următoarele condiţii trebuie luate în considerare:
 Deformaţia excesivă
 Vibraţia excesivă.
 Amândouă condiţiile sunt asociate mai degrabă cu
rigiditatea decât cu rezistenţa.
 Pentru majoritatea clădirilor, controlul deformaţiilor
limitează şi vibraţiile.
 Deformaţiile admisibile sunt catalogate în funcţie de
poziţia şi tipul elementului.
 Efectele dinamice care trebuie luate în considerare:
 vibraţiile cauzate de maşini
 vibraţiile autoinduse
Starea limită a exploatării
normale:
 Diferitele frecvenţe naturale pentru structură şi sursă
conduc la vibraţii.
 Vibraţiile structurilor în zonele publice trebuie
limitate pentru a nu produce discomfort.
 Vibraţiile se verifică prin analiză dinamică.
 Limitarea frecvenţei proprii de vibraţie astfel:
 3 Hz pentru podele în zone obişnuite
 5 Hz pentru săli de gimnastică sau de dans.
 De asemenea se asigură o rigiditate corespunzătoare
prin limitarea deformaţiilor.
Starea limită ultimă:
 Următoarele condiţii trebuie luate în considerare:
 Stabilitatea: echilibrul structurii
 Rezistenţa: incluzând pierderea locală şi generală
a stabilităţii elementelor.
 Este posibil ca să fie nevoie a se lua în calcul şi:
 Efectele de ordinul 2
 Ruptura (datorată oboselii).
 “Efectele” asupra elementelor individuale se obţin în
urma unei analize.
 Elementele se calculează ca şi componente separate.
 Calculele de verificare depind de tipul elementului.
Verificarea la stări limită
ultime:
 Analiza Globală:
 Capacitatea portantă a structurii:
 Stabilitatea formei
 Echilibrul static.
 Analiza Locală:
 Capacitatea portantă a elementelor:
 Flambaj
 Stabilitate generală.
 Capacitatea portantă a secţiunii:
 Se verifică în funcţie de clasificarea secţiunilor:
 Rezistenţă plastică
 Rezistenţă elastică
 Voalare locală.
 Capacitatea portantă a îmbinărilor.
 Capacitatea portantă la oboseală.
Stări limită ultime:
 Rezistenta:
 Verificarea sectiunii:
 Rezistenţă plastică
 Rezistenţă elastică
 Voalare locală.
 Verificarea imbinarii:
 Capacitatea portanta.
 Stabilitate:
 Verificarea la flambaj.
 Stabilitate generală.
 Verificarea la voalare
 Oboseala.
Verificarea la stări limită
ultime:
Efectul acţiunilor
Ed≤Rd Rezistenţa de calcul
Sub formă semi-probabilistică:
E (  F  FK )  Rk /  M
F M
- Coeficienţi parţiali de - Coeficienţi parţiali de
siguranţă ai acţiunilor siguranţă ai
(incertitudine, rezisţentelor, obţinuţi
probabilitate de apariţie) prin calibrare
/experimentare.
3. MATERIALE
Materiale.
Generalitati.
 Valorile nominale ale proprietăţilor materialului prezentate în această
secţiune trebuie considerate în calcul ca valori caracteristice.
 EN 1993 acoperă calculul structurilor de oţel, conform mărcilor din tabel.
 Pentru alte oţeluri şi produse a se vedea anexa naţională.
Otel de constructii.
 Valorile nominale ale limitei de curgere fy şi ale rezistenţei la tracţiune fu
pentru oţelul de construcţii trebuie obţinute după una din următoarele
metode:
a) fie adoptând valorile fy = Reh şi fu = Rm luate direct din
standardul de produs.
b) fie utilizând valorile menţionate în tabel.
Materiale.
Exigente de ductilitate.
 Pentru oţeluri este necesară o ductilitate minimă care trebuie exprimată
prin limitarea:
- raportului fu / fy al rezistenţei minime la tracţiune specificată fu pe
limita de curgere minimă specificată fy;
- alungirii la rupere
- deformaţiei specifică ultimă εu, unde εu corespunde rezistenţei la
tracţiune fu .
Tenacitate la rupere.
 Materialul trebuie să posede o tenacitate la rupere suficientă pentru a
evita ruperea fragila a elementelor întinse la temperatura de exploatare
cea mai coborâtă prevăzută pe toata durata de viată a structurii.
 Nu este necesară nici o altă verificare la ruperea fragilă dacă condiţiile
din EN 1993-1-10 sunt satisfăcute pentru temperatura cea mai scăzută.
 Pentru elementele comprimate ale structurilor se recomandă alegerea
unei tenacităţi minime corespunzătoare.
Materiale.
Tabel - Valorile nominale ale limitei de curgere fy şi ale rezistentei la
tracţiune fu pentru oţelurile de construcţii laminate la cald
Materiale.
Tabel - Valorile nominale ale limitei de curgere fy şi ale rezistentei la
tracţiune fu pentru oţelurile de construcţii laminate la cald (continuare).
Materiale.
Valori de calcul ale proprietăţilor materialelor.
 Pentru oţelurile de construcţii din acest standard trebuie adoptate în
calcule următoarele valori pentru proprietăţile materialului:
- Modulul de elasticitate longitudinal E  210.000 N / mm 2

E
- Modulul de forfecare G  81.000 N / mm 2
21  
- Coeficientul lui Poisson în domeniul elastic   0.3
- Coeficientul de dilatare termică liniară   12 10 6
4. DURABILITATEA
Durabilitatea.
 Condiţiile fundamentale privind durabilitatea sunt prevăzute

în EN 1990.
 Mijloacele de execuţie ale tratamentului de protecţie realizat

în afara şantierului şi pe şantier, trebuie să fie conform EN
1090.
 Detaliile susceptibile de a suporta coroziunea, uzura

mecanică sau oboseala, trebuie astfel concepute încât
inspecţia, metenanţa şi reconstrucţia să poată fi efectuate în
mod satisfăcător ţinând seama de durata de viaţa a
construcţiei.
Durabilitatea.
 Pentru structurile de clădiri nu este necesară verificarea la
oboseală cu excepţia următoarelor elemente:
a) elementele care suportă dispozitive de ridicare sau
încărcări rulante;
b) elementele supuse la cicluri de tensiuni repetate,
provocate de maşini vibrante;
c) elementele supuse la vibraţii induse de vânt;
d) elementele supuse la oscilaţii induse de mulţime.
 Pentru elementele ce nu pot fi inspectate, trebuie luate în
considerare în mod corespunzător eventualele efecte ale
coroziunii.
 Aplicarea unei protecţii anticorozive nu este necesară pentru
structurile interioare ale clădirilor dacă procentul de umiditate
relativă interioară nu depăşeşte 80%.
4. ANALIZA STRUCTURALA
Modelarea structurală în
vederea analizei.
 Componentele structurii:
 Grinzi (Beams) Grindă Îmbinare
 Stâlpi (Columns)
 Îmbinări (Joints).
Beam-stâlp
vederea analizei.
 Reducerea unei structuri 3D la cadre plane:
vederea analizei.
 Tipuri de legături între elementele cadrului:
 Continuă: îmbinare rigidă
 Simplă: îmbinare articulată
 Semi-continuă: articulaţie semirigidă
vederea analizei.
Modelarea imbinarilor.
 Modul tradiţional de abordare consideră fiecare

îmbinare ca fiind o îmbinare rigidă sau o îmbinare
articulată. O astfel de abordare nu mai este
suficientă, în unele cazuri apărând necesitatea
realizării unei articulaţii semi-rigide.
 Modul semi-rigid de abordare a articulaţiilor este
mult mai realistic, mai apropiat de realitate. În mod
uzual acest tip de legătură este introdus ca o
spirală la extremitatea unuia dintre elemente (de
obicei a grinzii).
vederea analizei.
vederea analizei.
Cadru contravântuit - necontravântuit:
 Un cadru fără contravântuiri este necontravântuit

 Un cadru cu contravântuiri este clasificat ca fiind
contravântuit numai dacă contravântuirile sunt destul de
rigide.
vederea analizei.
 Cadrul fără contravântuiri 
necontravântuit
 Cadrul cu contravântuiri:
 Necontravântuit:
 Contravântuit: br  0,2 unbr
br si unbr Flexibilitatea la deplasare orizontală a
sistemului de contravântuire, respectiv
flexibilitatea la deplasare orizontală a
cadrului necontravântuit.
O structură de rezistenţă se poate considera
contravântuită dacă sistemul de contravântuire reduce
deplasările laterale orizontale cu cel puţin 80%.
vederea analizei.
 Cadrul necontravântuit cu noduri fixe -
deplasabile:
VSd
 Noduri fixe:  0,1
Vcr
 Nu se iau în considerare efectele de ordinul 2.
 Noduri deplasabile: VSd V  0,1

cr
 Se iau în considerare efectele de ordinul 2.
unde: VSd - este valoarea de calcul a încărcării verticale totale

aplicate structurii
şi: Vcr - este încărcarea elastică verticală critică la care
produce instabilitatea la deplasare a nodurilor
Modelarea structurală în vederea
analizei. Încărcarea elastică critică.
Vcr Factorul încărcării Răspuns elastic

Încărcarea
 maximă
Deplasarea d
suportată
Limita elastică critică
Deplasare
Comportarea structurii
Modelarea structurală în vederea
analizei. Încărcarea elastică critică.
Vcr  Poate fi aproximată astfel:
VSd  V 
 max  
Vcr  hH i
unde:
 deplasarea la partea de sus a etajului i
h înălţimea etajului i
H şi V sunt reacţiunile totale orizontale
şi respectiv în partea de jos a etajului i
vederea analizei.
Recomandări privind calculul
structurilor în funcţie de tipul lor:
CLASIFICAREA CONTRAVÂNTUIRE
STRUCTURILOR DA NU
DEPLASABILE ordinul 2 ordinul 2

TIPURI DE
NODURI DE
CADRU NEDEPLASABILE ordinul 1 ordinul 1
vederea analizei. Imperfecţiuni.
Imperfecţiuni ale structurii:
 Imperfecţiunile cadrului conduc la efecte de
ordinul 2:
 Efectul imperfecţiunilor poate fi introdus în calcule
sub forma unor forţe echivalente: F1
 F1
  0 h m
0  1 / 200
2 2
h  dar  h  1 F2
h 3  F2
 1
m  0.51  
 m 
H – inaltimea struturii in metrii  (F1+F2)/2 (F1+F2)/2
am - factor de reducere pentru numarul
de stalpi dintr-un sir
m – numarul de stalpi dintr-un sir Forţe echivalente
Clasificarea secţiunilor
transversale:
 Această clasificare a secţiunilor transversale apare ca
necesară dacă se doreşte utilizarea unei analize globale
plastică, deoarece elementele trebuie să fie capabile să
formeze articulaţii plastice având o capacitate de rotire
suficientă pentru a permite redistribuirea necesară a
momentelor încovoietoare.
 Dacă se utilizează o analiză globală elastică, elementele
pot fi de orice clasă a secţiunii transversale (nu are
importanţă care), cu condiţia ca la calculul acestor
elemente să ţină cont de limitarea eventuală a
rezistenţei secţiunii corespunzătoare voalării locale.
 În Eurocode 3 sunt definite patru clase de secţiuni
transversale, după cum urmează:
transversale:
Sunt definite patru clase de secţiuni transversale astfel:
 Clasa 1 - sunt cele care permit formarea articulaţiilor plastice,
care pot atinge fără reducerea rezistenţei, capacitatea de rotire
cerută de modelul de calcul plastic.
 Clasa 2 - sunt acelea care permit dezvoltarea momentului de
încovoiere plastic al secţiunii, dar care posedă o capacitate de
rotire limitată din cauza pierderii stabilităţii locale.
 Clasa 3 - sunt acelea care permit dezvoltarea numai a
momentului de încovoiere elastic al secţiunii, dar pentru care
pierderea stabilităţii locale poate împiedica dezvoltarea
momentului plastic.
 Clasa 4 - sunt acelea pentru care pierderea stabilităţii locale se
produce în unul sau mai mulţi pereţi ai secţiunii transversale,
înainte de a atinge limita de curgere.
transversale:
 In continuare se prezinta modul de comportare al unei
grinzi solicitata la incovoiere prin diagrama M-F pentru
cele 4 clase ale sectiunilor trnsversale definite mai sus.
M O M
M
M pl
2 1 Mel
3
4

Cursul 1-2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursul 1-2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EUROCODE 3: Proiectarea structurilor de otel

Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri

Factori partiali de siguranta

Calculul si proiectarea lucrarilor de constructii

Standardele de produs pentru componente

Alegere nationala pentru

Determinarea valorilor caracteristice Reguli europene

Declaratia de Conformitate pentru Utilizarea Proiectarea lucrarilor

Codurile de proiectare - Eurocode

Evaluarea conditiilor pentru valorile

Standardele de produs pentru materiale

EN 1991 Actiuni asupra constructiilor

EN 1997 EN 1998 Prioectare geotehnica si fundatii

Proiectare/verificare la actiuni seismice

EN 1990 Eurocode : Basis of Structural Design – Bazele proiectarii structurale

Annex A1 for buildings April 02 March 2010

Annex A2 for bridges November 05 March 2010

Eurocode 1 : Actions on structures – Actiuni in constructii

Actions on structures exposed to fire November 02 December 2009

EN1991-1.3 : Snow loads July 03 March 2010

EN1991-1.4 : Wind actions May 05 March 2010

EN1991-1.5 : Thermal actions March 04 March 2010

EN1991-1.6 : Actions during execution July 05 March 2010

EN1991-2 : Traffic loads on bridges October 03 March 2010

Actions induced by cranes and machinery May 06 March 2010

Actions in silos and tanks February 06 March 2010

Eurocode 2 : Design of concrete structures – Proiectarea structurilor din beton

EN1992-1.2 : Structural fire design December 04 March 2010

EN1992-2 : Bridges November 05 March 2010

EN1992-3 : Liquid retaining and containment structures March 2010

Eurocode 3 : Design of steel structures – Proiectarea structurilor metalice

EN1993-1.4 : Stainless steels – Oteluri inoixidabile March 2010

Eurocode 3 : Design of steel structures – Proiectarea structurilor metalice

EN1993-1.8 : Design of joints – Calculul imbinarilor May 05 March 2010

EN1993-2 : Bridges - Poduri metalice March 06 March 2010

EN1993-4 : Silozuri, rezervoare si conducte May 06 March 2010

EN1993-5 : Piling – Piloti de fundare, si palplanse May 06 March 2010

EN1993-6 : Cranes supporting structures – Cai de rulare May 06 March 2010

EN1994-1.1 : General – Common rules December 04 March 2010

EN1994-1.2 : Structural fire design September 05 March 2010

EN1994-2 : Bridges November 05 March 2010

Eurocode 5 : Design of timber structures – Proiectarea structurilor din lemn

EN1995-1.2 : Structural fire design November 04 March 2010

EN1995-2 : Bridges November 04 March 2010

Eurocode 6 : Design of masonry structures – Proiectarea structurilor din zidarie

EN1996-1.2 : Structural fire design May 05 March 2010

EN1996-2 : Selection and execution December 05 March 2010

EN1996-3 : Simplified calculations December 05 March 2010

 Institutia nationala pentru standardizare

 EN 1993-1-1 - Proiectarea structurilor de oţel:

 Section 1: General  Cap. 1. Generalitati

 Cap. 1 şi 2 introduc clauze suplimentare faţă de cele din EN 1990

 Proiectarea structurilor de oţel trebuie sa fie conform

 Când sunt cerute diferite niveluri de fiabilitate,

Durata de viată de calcul, durabilitate şi robusteţe.

 Durata de viaţă a unei construcţii, prevăzută prin calcul,

 Rezistenţele secţiunilor transversale şi rezistenţa barelor

i X ki - alti factori care pot fi luati in considerare

Sub formă semi-probabilistică:

- Modulul de elasticitate longitudinal E  210.000 N / mm 2

 Condiţiile fundamentale privind durabilitatea sunt prevăzute

 Mijloacele de execuţie ale tratamentului de protecţie realizat

 Detaliile susceptibile de a suporta coroziunea, uzura