Curs 1

1. Şiruri şi serii de funcţii

1.1 Şiruri numerice
Definiţie (mulţime numărabilă)
O mulţime A se numeşte numărabilă dacă există o funcţie bijectivă f:N→A (A este echipotentă
cu N).
Exemple
1) Ν n0 = {n ∈ Ν n ≥ n0 } este numărabilă, ∀n0∈N.
2) A={0, 2, 4, ...} este numărabilă (f:N→A, f(x)=2x este bijectivă).
Proprietăţi
p
1) Dacă A1, ..., Ap, p∈N, p≥2 numărabile, atunci ∪ Ak este numărabilă.
k =1
2) Reuniunea unei familii numărabile de mulţimi numărabile este numărabilă.
Consecinţe
1) Z este numărabilă (Z=A∪B unde A={-kk∈N*} şi B=N)
2) Q este numărabilă.
Observaţie
[0, 1] nu este numărabilă
Dem.
Presupunem că I=[0, 1] este numărabilă⇒∃ ( α n ) n∈N astfel încât I= {α n n ∈ N} .
 1  1 2   2 
Împărţim I în trei intervale egale, I= 0 ,  ∪  ,  ∪  ,1 şi notăm I1, primul interval din
 3 3 3   3 
stânga ce nu conţine elementul α0. Analog, împărţim I1 în trei intervale egale şi notăm cu I2
primul interval din stânga ce nu conţine α1. Se obţine astfel un şir de intervale I1, I2, I3,... cu
proprietăţile:
- I⊃I1⊃I2⊃ I3⊃...;
1
- lungimea intervalelor este l ( I k ) = , k∈N*;
3k
- αk∉Ik+1, ∀ k∈N.
∞ ∞ ∞
Ca urmare α i ∉ ∩ I k ,∀i ∈ N şi ∩ I k ≠ Φ , deci ∃α ∈ ∩ I k ⊂ I , cu α ≠ αi ,∀i ∈ N ( ⇔ α ∉ I )
k =1 k =1 k =1
contradicţie, deci I=[0, 1] nu este numărabilă

Definiţie (şir)
O funcţie f: Ν n0 →R se numeşte şir de numere reale şi se notează an=f(n), ∀n∈ Ν n0 , (an)n∈ Ν n
0

(sau (an)n≥ Ν n ).
0

Definiţie (vecinătate)
Fie a∈R, atunci V(a)=(α, β) cu proprietatea a∈(α, β) se numeşte vecinătate a lui a.
- Vε(a)=(a-ε, a+ε) cu ε>0 se se numeşte vecinătate centrată a lui a;
- V(∞)=(α, ∞), α∈R se numeşte vecinătate a lui ∞;
- V(-∞)=(-∞,β),β∈R se numeşte vecinătate a lui -∞.

1
Definiţii (limită, şir convergent)
1) Spunem că lim a n = l ∈ R ⇔ în orice vecinătate V(l) a lui l se află un număr infinit de
n →∞
termeni ai şirului, iar în afara acesteia un număr finit.
2) (an)n∈N este convergent ⇔ ∃ lim an şi lim an ∈R.
n →∞ n →∞
3) (an)n∈N este divergent ⇔ (an)n∈N nu este convergent ⇔ ∃ lim an sau lim an ∈ {±∞} .
n →∞ n →∞
Definiţie (şir Cauchy)
(an)n∈N se numeşte şir Cauchy (fundamental) ⇔∀ε>0, ∃ N(ε)∈N astfel încât ∀m, n ≥ N(ε) avem
am-an<ε ⇔∀ε>0, ∃ N(ε)∈N astfel încât ∀n ≥ N(ε),∀p∈N* avem an+p-an<ε⇔
⇔∀ε>0, ∃ N(ε)∈N astfel încât ∀n ≥ N(ε) avem aN(ε)-an<ε.
Proprietăţi
1) Dacă (an)n∈N şir Cauchy ⇒ (an)n∈N mărginit.
2) (Lema Cesaro) Din orice şir mărginit se poate extrage un subşir convergent.
3) Dacă (an)n∈N şir Cauchy şi (an)n∈N conţine un subşir convergent ⇒ (an)n∈N convergent.
Criteriul general de convergenţă al lui Cauchy
(an)n∈N este convergent ⇔(an)n∈N şir Cauchy

Definiţie (punct limită al unui şir)

Fie (an)n∈N un şir. a∈ R se numeşte punct limită al şirului (an)n∈N ⇔∀ V(a) o vecinătate a lui a
atunci V(a) conţine o infinitate de termeni ai şirului.
Propoziţie
a∈ R este punct limită al şirului (an)n∈N ⇔ ∃ a n k ( )k∈N
, un subşir al lui (an)n∈N astfel încât
lim a n k = a .
k →∞
Definiţii
- Notăm L(an)={a∈ R a este punct limită al şirului (an)n∈N } mulţimea punctelor limită ale
şirului (an)n∈N.
- Limita superioară a şirului (an)n∈N, notată lim a n sau lim sup a n , cel mai mare element al
n →∞ n →∞
mulţimii L(an).
- Limita inferioară a şirului (an)n∈N, notată lim a n sau lim inf a n , cel mai mic element al
n →∞ n →∞
mulţimii L(an).
Observaţie: Dacă lim a n = a ⇔ lim a n = lim a n =a.
n →∞ n →∞ n →∞
Exerciţii propuse
Să se determine punctele limită ale şirurilor următoare:
nπ n+2
+ e( ) ,n ≥ 0 ;b) an = sin ,n ≥ 0 ; c) an = arctg ( n!) ⋅
n
n −1 ⋅n
a) an = ,n ≥ 2 .
n2 + 1 2 1− n

 π
R: a) L( an )={0, ∞}; b) L( an )= {0 ,± 1 } ; c) L( an )= − 
 2